Page 88 - 1962-04
P. 88
¦ran,-, va
PROLETARI VIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA !
Ann! XIV. Nr. 2282 V ineri 27 aprilie 1962 4 pagini 20 bani
CSQRJ899BB30GSHBH
É s f i p i i l i plin Staţia C.F.R. Deva. Cei
peste 350 invitaţi la Se
siunea extraordinară a Ma
rii Adunări Naţionale din
Se însămînţează Se poate realiza un ritm de lucru regiunea Hunedoara au
plecat spre Bucureşti.
uiţi mele suprafeţe şi mai intens ÎN FOTOGRAFIE: As
pect de la plecarea tre
Folosind din plin capacitatea de lucru In ultimele zile în toate uni ve din raioanele Sebeş, Haţeg nului cu invitaţii la se
a tractoarelor şi maşinilor agricole, co tăţile agricole socialiste din re şi oraşele regionale Deva şi siune.
lectiviştii din satul Bobilna, raionul giunea noastră a fost intensifi Hunedoara.
Orăştie, au terminat însămînţarea cul cată însămînţarea porumbului. S o s ra în Capitală
turilor din epoca I-a la timp. Paralel Fiind mobilizate la lucru, ală Situaţia însămînţării porum
cu aceste lucrări, colectiviştii s-au pre turi de tractoarele şi maşinile bului la data de 26. IV-a a. c.
gătit pentru însămînţarea porumbului.
Pînă în ziua de 26 aprilie la aceas’ă S.M.T., şi atelajele proprii, s-a Alba 61,1% a inyitatifor la sesiunea
unitate au fost însăniînţate aproape 70 însămânţat pînă în prezent po
hectare cu porumb din planul de 86 ha. rumbul, in proporţie de 48,3 Ilia 51,2% extraordinară
In cursul zilei de ieri şi astăzi se în- la sută.
sămînjează ultimele suprafeţe. Brad 51,4% a !Vierii M m m Nationale
Rezultatele cele mai bune la
Ziînîc p e s t e 3 0 însămînţarea porumbului le în A n gajam en tele au fo s t îndeplinite Se întrec <>0000000 00000000
h ecta re registrează gospodăriile colecti
Orăştie 40,1% constructorii g Joi dimineaţa au sosit în Ca-
Organizîndu-şî bine munca şi fflobi- ve din raioanele Alba, Ilia şi Sebeş 46,7 %
lizînd toate torţele la terminarea însă- Brad. Sub conducerea organizaţiei de preocupat în permanenţă de buna func Ga în fiecare an, şi de data aceasta O pitală cu trenuri speciale şi
mînţărilor din această campanie, co partid, harnicul colectiv de muncitori, ţionare a cuptoarelor, de respectarea re constructorii siderurgişti de la Hune
lectiviştii din Sîntandrei au Semănat Eforturi şl mai susţinute pen tehnicieni şi ingineri de la sectorul sfc- gimului termic prescris şi de menţine doara întîmpină ziua de 1 Mai cu un O autocare preşedinţii gospodări 1-
pînă în prezent cu culturi de primăvară micocs a! uzinei „Victoria“ din Gălan, rea agregatelor în bună stare de func bilanţ bogat în realizări.
peste 300 hectare din care cu porumb tru a termina In epoca optimă Oraşul Deva 39,3% intimpină ziua de 1 Mai cu frumoase ţionare. g lor colective, lucrători din gos-
peste 100 hectare. realizări în muncă. Datorită unei sus Faptele cele mai semnificative sînt
însămînţarea porumbului trebuie Oraşul Hunedoara 38,8% ţinute munci politice desfăşurate de că Re baterii, in fruntea întrecerii se înregistrate pe graficul întrecerii de ^ podariile agricole de stat, sta*
Pe lingă cele 6 tractoare permanen tre organizaţia de partid şi unei inten află colectivul bateriei a II-a-, condusă către constructorii de pe şantierul fur
tizate aici, şi care lucrează în două să depună gospodăriile colecti- se preocupări din partea comitetului sin de inginerul Adam Troşan, care îşi de nalului nr. 7, de 1.000 tn.c., cel mai b ţiunils de maşini şi tractoare,
schimburi, au fost folosite din plin şi dical de sector pentru organizarea în păşeşte zilnic planul de producţie în mare agregat de acest fel din ţară. Ei
atelajele gospodăriei. In felul acesta s-a Haţeg.. . .18,8% trecerii socialiste, s-a reuşit ca numai medie cu 15-18 la sută. au raportat terminarea cu 15 zile îna O ingineri agronomi şi zooteh-
reuşit ca zilnic să se însămînţeze peşte în trei luni şi jumătate, angajamentul inte de data stabilită a lucrărilor de
30 hectare cu porumb. Muncitorii de la bateria I-a semi înzidire la cauperul nr. 2. La caitpe- O nişti, muncitori şi ingineri din
anual privind producţia peste plan să cocs, s-au angajat Ia începutul acestui rul nr. 3 zidarii şamotori au ajuns la
La lucrările de pregătire a terenului -*i—>i—•/—s r—' r-*? »/—1r~'/—<-r * fie depăşit. an să prelungească durata de funcţio cupolă. Alai trebuie doar cîleva zeci ^ întreprinderi, oameni de ştiinţă,
şi la însămînţărl s-auevFdenţiat în mod J nare a cuptorului nr. I — planificat de ore pînă cînd va fi gata complet.
Astfel, în primul trimestru, planul pentru reparaţie în tuna ianuarie — Şi aci, lucrările au un avans faţă de g artăI şsi cultură, activişti de
deosebit colectiviştii Mihai Visiriu şi L Organizind judicios munca, colectiviştii din satul Şibot, j de producţie a fost realizat în propor cu încă 60 zile. Angajamentul a fost cu grafic de aproximativ 13 zile. A fost
Petru Morar Mihuţ precum şi mecani \ raionul Orăştie, au folosit din plin maşinile şi atelajele, fie- ^ ţie de 10-1,3 la sută, iar în prima jumă mult depăşit, cuptorul funcţionînd peste terminată în întregime de zidit vatra O partid şi de stat din toate re-
zatorii Viorel Maniu, Ion Roşu, Nico- Iscare oră bună de lucru in cîmp, pentru a termina la'vreme în -) 100' zile de la data cînd fusese plani furnalului şi s-au început lucrările la
lae Alartoş şi Gornel Aîodolan. ,tsămînţările din campania de primăvară.' Acum, ei seam ănă: tate a lunii aprilie, în proporţie de 115,5 ficat să intre în reparaţie. creuzet. Ô giunile ţării, invitaţi Ia lucră-
la sută. întreaga producţie de semicocs
Această iniţiativă a fost îmbrăţişată Pînă acum s-a înzidit în interiorul g rile sesiunii extraordinare a
din această perioadă a fost de bună şi de echipa de lăcătuşi condusă de co preincălzjtoarelor de aer şi a furnalu
munistul Nicos Ambelidis, care s-a an lui propriu zis o cantitate de materiale g Marii Adunări Naţionale.
calitate, conţinutul în materii volatile gajat să prelungească durata de func refractare cu care s-ar putea construi
iPorumbul pe ultimele suprafeţe. De m ult'sprijin în întreaga ; ţionare a două elevatoare şi a unui de cam 100 de apartamente compuse din Y Trenurile speciale erau împo-
şi cenuşă încadrîndu-se în limitele pre zintegrator de cărbune, cu trei luni peste cîte două camere, bucătărie şi celelalte
( lor muncă le-au fost şi mecanizatorii de la S.M.T. orăştie.'] văzute de standardul de stat. prevederile plaiiului. OO dobite cu numeroase steaguri
L în FOTOGRAFIE : Mecanizatorul Nicolae Tipur.ită lucrînd "j In fruntea întrecerii socialiste s-au Aceste fapte dovedesc că acolo unde O roşii şi tricolore, stema R.R.
situat comuniştii foan Pricop, Nicolae organizaţia de partid desfăşoară o mun
<j Romîne, ghirlande de brad ş<
[Za insămînţatul ultimelor hectare cu-porumb. -j Filip, toaii Bărbescu — prim-incălzi- că vie şi concretă, unde există preocu OO buchete de flori, pancarte pe
kJu/ufiJ tori, Emil Medrea, Dumitru Ţeroi şi O
Octavian flanc — lăcătuşi, care s-au pare din partea organelor sindicale, re OOO care erau înscrise „Succes de oO
plin lucrărilor sesiunii Mari' o6
zultatele nu se lasă aşteptate. o
O Adunări Naţionale", „Slavă o
g Partidului Muncitoresc Romîn, o
o
o4O>
prganizatorul şi îndrumătorul o
tuturor victoriilor noastre".
După sosire, oaspeţii au făcut <>
o plimbare cu autocarele prin
^ Capitală. Gu acest prilej ei au
g văzut o serie de construcţii
Com una D. SQLDUBAN dependinţe. L noi ale Bucureştiului : sala şt
cît m ai frum oasă. In vederea grăbirii lucrărilor la.esta Piaţa Palatului Republicii, car
maistru ' ' tierul de locuinţe Floreasca,
cadele 1 şi 2, la silozurile de cocs şi
-k
In frunte cu deputaţii, cetăţenii comu Ieri, ni s-a comunicat prin telefon că minereu şi la celelalte instalaţii ale Gircul de Stat şi blocurile din
nei Miercurea, raionul Sebeş, desfăşoar- colectivul secţiei semicocs a Uzinei furnalului, constructorii lucrează sub împrejurimi, construcţiile din <>
ră o muncă susţinută pentru a face co „Victoria" Gălan şi-a îndeplinit planul lozinca „Să realizăm planul fiecărei OV jurul Gării de Nord şi de' pe oO
muna lor cît mai frumoasă. Pînă acum de producţie pe luna aprilie cu 5 zile săptămîni -cu cel puţin 24 de ore îna
ei au lucrat intens la pavarea unei înainte de termen. inte de termen“. 0 alte artere ale Bucureştiului. <>
porţiuni de peste 550 m.p. la intrarea
ooooooooooooooooooooo« O
în piaţa de cereale, la întreţinerea dru Pregătiri ale formaţiilor artisfise EmbsjnS$ă$ese caliiafea
murilor raionale, s-a plantat un gard
ornamental pe o porţiune de aproape ln aceste zile, la cluburi, case de cultură, cămine culturale, în întreprin produselor
200 m.l., s-au plantat 90 de tei pe stră deri şi instituţii, formaţiile artistice se pregătesc cu intensitate. Repetiţiile
zile Avram lancuşiE rnst Thălman, s-o sirguincioase, spectacolele prezentate, dovedesc dorinţa fierbinte a artiştilor Pentru Intîmpinarea zilei de
reparat şi amenajat o nouă sală pentru amatori de a se prezenta pe scenă bine pregătiţi in faţa oamenilor muncii ve 1 Mai cu realizări cit măi in i
biblioteca comunală, etc. niţi să sărbătorească ziua de 1 Mai. moase, turnătorii de lingotiere
de la uzina „Victoria“ Călan
De pe acum angajamentul de a efec desfăşoară o însufleţită între
cere socialistă. Obiectivul prin
tua 30.000 ore de muncă patriotică pînă cipal al întrecerii este calita
la 27 aprilie este realizat.
G. LOMNASAN « La Clubul 'muncitoresc al sindica preparare. Asemenea spectacole au pre tea producţiei. De aceea, fieca
telor din Deva formaţia corală pregă zentat şi formaţiile de jocuri populare re muncitor se străduieşte să
99 UZINA “ DE OUĂ ŞI CARNE teşte cîteva bucăţi printre care „1 Mai“ din secţia Valea Dosului, de muzica lucreze cit mai atent. Drept ur
de Giprian Porumbescu, cor din opera populară din secţia ITaneş şi altele. mare, rebutul scade simţitor, de
(t „lvan Susanin“ de Glinka, „Cîntecul la o zi la alta. In primele 15
ciocârliei“ de Mendelson, „De-aş avea • Şi ia Casa raională de cultură din zile ale acestei luni, bunăoară,
j-Jt sŢ \ilp iire delicată, boţul de aici, la incubatoare, este pri mărit şi s-a acoperit cu p e doc. Şi aici e la fel, minus un milion de inimi“ de Sabin Drăgoi Brad se fac pregătiri în vederea sărbă el a fost redus la numai 0,35 la
lumină se mişcă totuşi, ma verigă a producţiei de car nele roşcate ale rasei Rhode cuibarele, bineînţeles. şi „Frunzuliţa fagului“ de I. Dumitrcs- toririi zilei de 1 Mai. Corul repetă cîte sută, faţă de 3,25 la sută cît
şi se mişcă vehement şi ca ne de pasăre, de ouă, de puf Island, cocoşeii îşi încearcă, cu. De asemenea, echipa de dansuri va dintre cele mai frumoase cîntcee este admis.
tegoric, năzuind să se înalţe şi fulgi şi. că această verigă metodic şi perseverent, glasu îngrijitoarea nu stă o cli populare şi orchestra de muzică popu
pă. Schimbă apa, amestecă lară şi uşoară repetă dansul regional patriotice incluse în repertoriu ca V. TĂTARUŞ
şi să umblet „Fecioreasca“ şi o serie de melodii
Boţul de lumină stă cu vreo trebuie să fie foarte trainică. rile. Sint mari., au împlinit 90 hrana, face curăţenie, văru- populare romîneşti, sovietice şi maghia „Partidului părinte al bucuriei“, „Re corespondent
Apreciat şi stimat de către to de zile. In ziua aniversării se ieşte, adună ouăle. Sînt atî- re, ce vor fi prezentate publicului cu publică, măreaţă vatră“, „1 Mai“ etc.
10-15 fiinţe asemenea lui in varăşii de muncă, colectivul de mută. Intră acum in alte hale. tea de făcut ! Echipa de dansuri populare pregăteşte
de asemenea, o suită de dansuri..
prilejui zilei de .1 Mai. ,tES3-
tr-o banală cutie de carton ce la incubatoarele G.A.S. Mintia Aici se desfăşoară viaţa lor de « De curîiid, în toate secţiile E. M.
pe deasupra mai are şi găuri vrea să obţină rezultate tot găini şi de cocoşi.
şi pe care scrie că domnia sa mai bune. — E o muncă tare frumoa „Gh. Doja“ din Zlatna au avnt loc Se înfrumuseţează oraşul
este, nici mat mult nici mai Sint 11 hale înconjurate de să ! îmi spune Vlorica Homo - spectacole ale artiştilor amatori, în
puţin, decît un „pui de o zi“, ir curţi care aici se cheamă pa tă. Comunista Viorica Homo chinate Zilei internaţionale a celor ce
Ictavia Ceteau are 17 ani. docuri. Dimineaţa, cînd găi tă este fiica, bătrînei îngriji
-k nile se trezesc, hrana le aş toare de care am pomenit muncesc. Astfel, brigada artistică de gcw*0Scţ<8QS<W®0&ţO.: pomi decorativi, s-au amenajat zone $
Astăvară a terminat Şcoa teaptă pregătită. Apa curată, mai înainte. După cum se agitaţie din secţia ITaneş a prezentat verzi, ronduri de flori pe suprafeţe
3 ncubator, luat aşa, de la profesională de la Gal- în vase speciale; le imbie. vede, in această familie, tn- un reuşit program în secţia Valea Do- De cîteva săptămîni, Deva cunoaş de sute cis metri pătraţi.
unul singur, este mascu tiu şi ele atunci lucrează în Cuibarele sint pregătite pen - suini. Echipa de teatru din secţia Va te o animaţia deosebită. Sute de
sectorul avicol. tru ouat. Păsările ies în pa G. R. CM1ROVIC1 lea Dosului a prezentat pînă în pre cetăţeni participă cu entuziasm la Ziua de 1 Mai va găsi schimbată
lin, dar cum sînt două sau mai zent spectacole cu piesa „Chestiuni fa acţiunile de înfrumuseţare a oraşu
multe, incubatoarele trec la ge îndrumată de vrednica şi (Continuare in pag. J-a) miliare“ în sălile de cultură de la sec lui. Fie că este vorba de locatarii înfăţişarea străzii V. I. Lenin. Pe
nul feminin. Intr-un fel mas experimentata crescătoare Vic ţiile Valea Dosului, ITaneş .şi Uzina de noilor blocuri din viitorul centru al
culine, intr-un fel feminine, toria Homotă, Octavin Ceteau oraşului, fie că este vorba de cartie porţiunea de la podul Gernei şi piuă ă
rele mărginaşe, cetăţenii se îngri
jesc să-şi facă strada, casa în care in spatele gării, pe ambele părţi ale
¦ş? locuiesc, tot mai frumoase, să îm-
& braee oraşul in intîmpinarea zilei de străzii, se lucrează la amenajarea
& 1 Mai în haină de sărbătoare. Prin
aceste năzdrăvane lăzi• sînt in a deprins repede tainele în a- grija sfatului popular orăşenesc au de spaţii verzi în suprafaţă de cca. b
tr-adevăr şi mamă şi tată grijirii puilor. Ei vin aici. la @ fost .puse Ta dispoziţia locatarilor
300 m.p. In piaţeta din spatele gării V
pentru păsăretul ce se naşte crescătoria de pui plăpinzi: se amenajează de asemenea un ron- ?6oC>pv1
don.
aici. plăpîn zi: au doar o zi. Vor ră-
Incubatorul este punctul de mine pînă la apreciabila vîr- Acţiuni de întreţinere a zonelor
plecare, este locul naşterii pen stă de... 90 de zile. Le trebuie o
T? pomi decorativi, trandafiri, tufe, să- verzi, plantare de pomi decorativi şi ^
tru zeci şi sute de mii de pui. hrană raţională, curăţenie, tra j Ş, tnînţă de iarbă. Hori, s-au organizat pe toate străzile,
Cloşca electrică îi zămisleşte tament medical şi, şi mai ales,
111 noul centru al oraşului — cvar oraşului. La aceste lucrări au parii- $
in 21 de zile. In tot acest răs multă, mitltă... dragoste. Asta Îtalul 23- August — s-au amenajat cipat mii de oameni ai muncii. După
timp, un termostat, un termo învaţă in primul rină tînăra
h spaţii verzi pe o suprafaţă de 8.500 un plan stabilit de sfatul popular,
salariaţilor fiecărei întreprinderi şi in..
metru, un ventilator şi alte mi îngrijitoare de la Victoria Ho I m.p. Tot aici au fost plantaţi 90 stituţii le-au fost repartizat un sec- g-
nuni nu îngăduie căldurii să motă : să iubească gingaşele pomi, cca. 100 bucăţi tufe şi 50 (or de străzi pentru întreţinerea zo- §
urce sau să coboare măcar cu fiinţe pe care le are in grijă.- nelor verzi. Este demn de evideu- ‘8
(!h brazi. Locatarii din blocurile D ! şi
g. D 2, A, F şi E 3 au ieşit în mai
o linie. In hală, lămpi mari de in- W multe după-amieze la săparea pă- ţiat contribuţia muncitorilor de ta .yţ
Exploatarea minieră, a salariaţilor
La G.A.S. Mintia, incubatoa fraroşii generează o căldură 1I mîiitului, la nivelarea terenului şi Trustului minier, de. la 1.1.L. „I ţ-
semănatul ierbii. Aici unde cu cîte Mai“, băncii de investiţii şi altele, ?ţj
rele pot trimite în lume 25.000 blindă. Aflu că in primele zile Iok va zile în urmă era un teren cu gu-
j. noi şi moloz, a început să înflo- Pînă acum, Ia înfrumuseţarea ora- ff
de pui pe săptămină. Comu de viaţă puii primesc în apă
nistul loan Jurj, Ecatenna antibiotice şi ii cercetez cu L rească o grădină. Iarba proaspăt se- Şahii s-au folosit circa 3 500 pomi S
Chiriac, Elena Hnatiuc ve rios. Infraroşii, antibiotice... să -mânată-a răsărit. Şi pentru a îngri- decorativi, s-an plantat 600 m. de fţ
ghează tot timpul miracolul tot fii pui la G.A.S. Mintia ! tji ji cît mai bine pomii ornamentali gard viu. 300 bucăţi arbuşti orna- V.
cotidian, al naşterii vieţii. De
priceperea şi hărnicia lor de Şase asemenea hale sînt aici. sau trandafirii, locatarii acestor mentali, 400 bucăţi tufo ornameri > 7-J
pind multe şi. ei se străduiesc Piuitul micilor orătănii se au
să justifice pe deplin încre de — cred — pînă pe malul I blocuri au stabilit ca fiecare să aibă tale, pesto 1.500 bucăţi trandafiri si F?
derea care li s-a acordat tn- celălalt, al Mureşului. în grjjâ o porţiune din zona verde.
credinţînău-li-sc acest impor Acesta 1111 este singurul cartier s-au semănat aproape 210 kg. să-
uii au crescut ! Puful s-a căruia : locatorii i-au schimbat fata.
U11 mare număr de ore de muncă tnînţă de iarbă. O
'5 voluntară au prestat şi locatarii din
...Aproape pe fiecare stradă, în fie- V,
' /'O 's. care cartier cetăţenii se niîndresc cu
acţiunile întreprinse. Oraşul se înfru
tant loc de muncă. Ei ştiu că stins de ntult, trupul s-a S cvartalele de pe străzile Karl Marx museţează.
^ şi luri GagaVn Şi aici s-au plantat
-rx. -«5» "Tiv'Tv.t?r>^ **V 'tb- "W -Qs- A ÎN FOTOGRAFIE : Eleno Hnatiuc. V. FURI«