Page 89 - 1962-04
P. 89
w* DRDMDL SüeiSM SM UEÍ?! tfr. 228
a0x*szx\!sszfsz3Sf,i ssyarasr»ezexLmee)sossarr*!
40 de ani de muncă şi lupta Acţiuni în cinstea
„Zilei neretului“
sub steagul partidului
jW ' w w vw
In cinstea „Zilei tineretului" (car* se sărbătoreşte la 2 Mai a.c.,) in ,
In acest an, bilite de Congre săli festive, la sălile de cultură, sule do tineri iau parte la îutîlniri cu ac- ?
C.C. a l P .M .E . a 55ABO CAROIi sul al V -lea al tiviştii de partid care le vorbesc tinerii or despre viaţa grea din trecut, le reia- \
liotăi'ît In stitu i P.C.R. privind
rea „Zilei tin ere, prim-3ecretar al Comitetului regional dezvoltarea m iş tează din minunatele realizări obţinute de poporul nostru in construirea desiă- ?
al U.T.M. Hunedoara
tu lu l din R epu cării tineretului. şurată a socialismului. De asemenea, în întîmpinarea acestei sărbători au L
loc în întreaga regiune acţiuni entuziaste de muncă patriotică. Mii de tineri $
blica Populară C a urm are, m ii au participat zilele acestea la numeroase acţiuni de colectarea fierului vechi, I
R om în ă“ care va fi an iv ersa tă in de tin eri au lu a i p a rte la er o i înfrumuseţarea satelor, comunelor şi oraşelor, plantări de pomi fructiferi şi or- >
fiecare an, la 2 M ai. Sărbători cele lupte ale m uncitorilor cefe ' namentali, curăţirea păşunilor etc. ^
rea celei de a 40-a aniversări rişti şl p etrolişti din anul 1933. ) » Tinerii de la fabrica chimică Orăştie, U.M. Sugir, gospodăria colectivă j>
de la în fiin ţa rea U.T.C. este un U.T.C. şi-a ad us o m are co n tri din Şibot, Iiomorod şi alte comune, au audiat zilele trecute expunerea „Dez- ţ
prilej deosebit de a trece in re buţie la lu p ta îm potriva fasciză voltarea regiunii Hunedoara în anii regimului democrat popular" ţinută de >
vistă istoria dc lu p tă care a rii ţării, îm potriva tuturor or activişti de partid şi U.T.M. ^
dus-o tin eretu l m u n citor din g a n iza ţiilo r burgheze, a m ilitat o Săptămîna trecută 200 dc tineri mineri din Valea Jiului au făcut o ex- >
p atria noastră, condus şl în pentru form area Frontului unic , cursie pe ruta Petroşani — Bucureşti — Doîtana. In Capitală, ei au vizitat >
drum at de partid, îm potriva al tineretului m uncitor şi a Muzeul de istorie ai partidului precum ş[ noile construcţii ce se ridică aici. La ^
crîncenei exploatări, pentru v ic Frontului p atriotic al tineretu Doftana, ei au luat cunoştinţă de condiţiile grele în care comuniştii au du? >
t o r ia z ile lo r lu m au iu tse ca r e Ie lu i, c lie m în d tin e r ii la lu p t ă h o - lupta împotriva exploatării, pentru viaţa fericită care o trăim azi. ?
trăim azi. tărîtă pentru răsturnarea d icta / • Intimpinînd „Ziua tineretului" cu frumoase rezultate obţinute în pro- •>
N oua generaţie a patriei turii m ilitaro-fasciste şi elibera ducţie, tinerii din raionul Sebeş desfăşoară şi largi acţiuni de muncă palrio-<?
n o a s tr e d ra g i, se m în d r e ş te cu re a ţ ă r ii. Din d r a g o s t e a f ie r b in tică. Numai în ultimele 7 zile pesie 2.800 de tineri au efectuat 4.200 o re}
g lo rio a sa isto rie a organ izaţiei te fa ţă de p atrie, din în cred erea muncă patriotică, timp în care au colectat 14.000 kg. fier vechi, s-au curăţat >
tin e r e tu lu i c o m u n is t. F ie c a r e tin e r e tu lu i în c a u z a t r iu m f u lu i 500 ha. păşune, au plantat 1.750 pomi fructiferi etc. s
p agin ă din lu p ta u tccişîilor es socialism u lu i şi com unism ului, o Şi oraşul Deva cunoaşte din plin freamătul muncii. Tinerii de la>
te p lin ă de glorie, fiin d con sem au izvorît fa p te uriaşe în lu p ta I.R.T.A., Alina Deva şi alte organizaţii U.T.M. participă cu însiiilcţire la ac-s
nate totod ată jertfele celor m ai pentru o viaţă lum inoasă şi fe ţiunea de înfrumuseţare a oraşului. Numai în ultimul timp a fost curăţit şi >
b u n i fii as p o p o r u lu i n o stru . ricită care o trăim noi. Bogată activitate culturală Brigada de muncă patriotică / reamenajat parcul „Filimon Sîrbu“, s-au reorganizat numeroase zone verzi, >
B azele organizaţiei m arxist- de la Atelierele centrale Crişcior,
T in e rii 'din r e g iu n e a n o a str ă , condusă de Alexandru Moga, a plantîndu-se 700 pomi ornamentali etc. De asemenea, pe raza oraşului Deva *
Ieniniste de tineret au fost puse alături de întregul tineret al p a efectuat în cinstea „Zilei tinere
tului" 400 ore muncă patriotică, s-a colectat săptămîna trecută 123 tone de fier vechi, acţiune la care cel mai ,
timp în care au strîns 4 tone
în zilele de 19-20 m artie 1922 triei noastre, sărbătoreşte a 40-a Aproape în fiecare seară la petă intens programul ce va ii fler vechi, au amenajat parcul mult au contribuit brigăzile de muncă patriotică din Simeria şi satul Băcia. '
cîm l a avut loc la Bucureşti aniversare intr-o atm osferă de căminul cultural din Stremţ, ra prezentat în faţa colectivişti din faţa întreprinderii etc.
C onferinţa generală a tineretu m are bucurie şi entuziasm . în ionul Alba, găseşti zeci de tineri. lor din Stremţ şi împrejurimi. • Curăţirea a 400 ha. păşune la Rîu de Mori, Pui, Baru Mare, împădu- ,
rirea a două ha. teren pe raza comunei Demsuş şi plantarea a 2.200 pomi frtic- >
lui din K om înia. d ru m a te şi a ju ta te de o r g a n iz a Ei vin aici pentru a face repe Formaţia de cor pregăteşte cîn- tiferi sînt doar citeva din acţiunile de muncă patriotică, desfăşurată în cinstea
U n iu n e a T in e r e tu lu i C o m u n ist, ţiile de p a r tid , o r g a n iz a ţiile tiţii la cor, teatru, dansuri sau tece ca „Părinte drag, partid iu- <„Zilei tineretului“, de către tinerii din raionul Haţeg.
c o n d u să şi în d r u m a tă în d e a p r o a U .T .M . d in r e g iu n e a H u n e d o a r a , pentru a asculta o conferinţă. bit", „Republică măreaţă vatră".
p e de p a r tid , a fo st sin g u r a o r ad u c o m a re c o n tr ib u ţie la r e a La îndrumarea comitetului co „Hora colectiviştilor“ etc. For
g a n iz a ţie de tin e r e t ca re, în ciu liz a r e a m ă r e ţe lo r sa r c in i tr a s a te munal de partid fiecare tînăr maţia de teatru a pregătit pie Grijă faţă de ridicarea calificării tinerilor
d a c r u n tei ter o ri d e z lă n u iţe de de C o n g resu l al H l- le a al ÎP.M.R. colectivist a fost mobilizat de sele „Baba Dochia şi brigadie
r e g im u l b u r g îte z o -m o şie r e sc îm A ju tor c r e d in c io s al p a r tid u lu i, către organizaţia U.T.M. să par rul“ şi „Soţul Leontei“. Tinerii
p o tr iv a m işc ă r ii m u n c ito r e şti, a tin e r ii ca re lu c r e a z ă la oţeTăriile ticipe la activităţile culturale ce Sofia Căpundean, Ioan Erimie,
m o b iliz a t m g s e le sie tin e r e t la H unedoarei, în m in ele din V alea se desfăşoară la căminul cultu Leontina Cristea, Nicolae Capă In cadrul secţiei laminorul de 800 ţiei U.T.M. din luna martie a.c. mulţi participă cu regularitate şi caută să-
lu ptă revohsţionară, pentru îm Jiului, p e ogoarele gospodăriilor ral. In scurt timp, a fost format tă şi mulţi alţii sînt printre cei mm. din G. S. Hunedoara au funcţio tineri au propus să ia fiinţă încă 3 şi însuşească noi cunoştinţe legate dc
bunătăţirea condiţiilor de num- agricole colective, se străduiesc un cor ia care sînt cuprinşi 42 mai activi la activităţile cultu nat anul trecut 14 cursuri de ridicare cursuri de ridicare a calificării. • Gomi- specificul muncii pe care o efectuează,
a calificării tinerilor. Ga urmare, mulţi tetul U.T.M. împreună cu comitetul începutul este promiţător. De la înce
că şi viaţă ale tineretului. să a p lic e în v ia ţă h o tă r îr ile de tineri colectivişti, s-a con rale ce se desfăşoară la cămin. tineri şi-au îmbogăţit cunoştinţele pro sindicatului şi conducerea administra- putul anului şi pînă în prezent s-au
Avînd o în a ltă con ştiin ţă, cu- Recent, în cinstea „Zilei tine fesionale reuşind să stăpînească tot livă a sectorului sprijiniţi de cătrre or-' dat peste plan 344 tone laminate dc
p a r tid u lu i n o str u d ra g . Cu m u lt stituit o brigadă artistică de mai bine maşinile şi agregatele la care ganizaţia de partid au studiat aceste bună calitate, iar economiile realizare
noscînd idealul pentru care lu p retului“ s a stabilit ca în cadrul lucrează. Peste 120 de tineri s-an pre propuneri şi găsindu-le bune, au fost ac de la începutul anului şi pînă acum se
tau, alături de com unişti, ute- n e s a ţ e i stu d ia z ă d in b o g a tu l te- I agitaţie, o formaţie de teatru, o programului căminului cultural, zentat Ia comisia de examinare pentru ceptate. In acest scop s-au întocmit ridică la 122 mii lei. O atenţie deo
clştii au înfruntat cu dem nita o zi să fie dedicată tineretului. a fi încadraţi într-o categorie superi programele analitice ale lecţiilor, s-a sebită acordă tinerii şi calităţii lamina
te şi curaj prigoana jandarm i zau r al în v ă ţă tu r ii m a r x ist-le n i- echipă 'de dansuri iar patru ti In această zi se vor organiza oară de salarizare. Dovedind o bună stabilit ca studiul să se facă pe profe
lor, m ulţi dintre ci şi-au sacri diferite acţiuni dedicate tinere pregătire, ei au fost încadraţi cores sii, fiecare tînăr pregătindu-se din punct telor — obiectivul principal în între
ficat viaţa şi libertatea pentru n iste , işi rid ic ă n e c o n te n it n iv e neri fac parte din taraful de tului. punzător cunoştinţelor lor iar alţii s-au de vedere al meseriei pe care o prac cerea socialistă. Reducînd rebutul caic
m area cauză a proletariatului, înscris la Şcoala medic siderurgică tică zi de zi. La fiecare loc de muncă provenea de la supra-încălzirea lingou-
lu l lor p o litic şi id e o lo g ic p e n muzică populară al căminului MIHAI KUSU care funcţionează pe lingă combinat. a fost afişat un grafic cu ţinerea lecţii riior în cuptoarele adînci, precum şi
pentru eliberarea poporului n o s directorul căminului cultural din lor şi programul analitic. Toţi tinerii executarea laminărilor corecte, rebutul
tru de sub jugul exploatării. tru a-şl în s u ş i o c o n c e p ţie să cultural. La adunarea generală a organiza-« a fost redus cu 1,92 Ia sută sub cel
Prin contribuţia activă a tine Sfretnţ admis.
C hiar de Ia în fiin ţa re, U niun ea n ă to a s ă d e sp i’e lu m e şi s o c ie ta te . rilor colectivişti la organizarea
G ata să dea totul pentru vic manifestărilor culturale s a pu jŞp Tinerii de la laminorul de 800 mm.
T ineretului C om unist din K om î sînt hotărâţi să studieze cît mai mult
to r ia ca u ze i s o c ia lis m u lu i şi c o tut asigura din toamnă şi pînă •,f®4‘Us;..*...••.•.i4.á.-.-.Îl#í«l pentru a cunoaşte tot mal bine agrega
nia a participat la toate acţiu tele cu care lucrează, pentru a ptilen
n ile g re v iste o r g a n iz a te de P.C.K., m u n ism u lu i, e d u c a t şi c r escu t de In prezent, o bogată activitate realiza o producţie mai mare, de bună
calitate, la un preţ de cost scăzut.
a lu ptat pentru îm bunătăţirea p a rtid , lu p tîn d p e n tr u fe r ic ir e a la căminul cultural. Prezentînd
MIHAI FURŢITC
condiţiilor de m uncă şl viaţă, a poporului, în crezător în viitorul programe legate de viaţa de zi
desfăşurat largi acţiuni pentru său lum inos, tineretul patriei cu zi a satului, cu aspecte con secretar al Comitetului U.T.M.
crete din munca colectiviştilor, laminorul de 800 mm. al G.S.
revendicări econom ice şi p o li n o a str e, m în d ru de tr e c u tu l de numărul spectatorilor a crescut,
lu p tă a l U.T.C., e s te e n tu z ia s ceea ce a făcut posibil ca spec Hunedoara
m a i de p e r s p e c tiv e le p e care tacolele prezentate să contribuie
e p o c a n o a str ă le .a d esc h is g e la Întărirea economico-organiza-
tice. n e r a ţie i a c tu a le — în a lta m isiu torică a G.A.C., la creşterea con
O m are în sem n ătate a avut-o
ne de a participa în m od neabă ştiinţei socialiste a ţăranilor co
pentru activitatea U niunii T ine tut la înfăptuirea politicii lectivişti.
retului Com unist m ăsurile sta- scum pului nostru partid. Acum, formaţiile artistice re-
Participanţi activi la înfrum useţarea In cadrul atelierului e-
lectric de la laminorul de
oraşelor, com unelor şi satelor 650 mm. Hunedoara lu
crează mulţi tineri frun
Alături ’do ceilalţi oameni ai miştii din cartiere au amenajat mal mare. Bune rezultate nu taşi in întrecerea socialis
muncii, tinerii din raionul un teren de fotbal şi un teren obţinut în această privinţă tine tă. In brigada condusă de
Sebeş, conduşi şl Îndrumaţi In de volei. Numai In ultimul timp rii din G. A. b. Ohaba, Dala, Ioan Micluţa, de pildă, lu
permanenţă de organizaţiile de la aceste acţiuni s-au prestat Miercurea şi Vingard. crează tineri care stăpl-
partid, participă cu mare însu de către tineri, peste 4.200 ore nesc bine meseria şi care
fleţire la Înfrumuseţarea stră muncă patriotică. Rezultate frumoase au obţi se achită conştiincios de
nut organizaţiile U.T.M. şi în sarcinile ce le revin in în
zilor, cartierelor, comunelor şi ŞI tinerii din cuprinsul raio ce priveşte strlngerea de meta deplinirea planului dc pro
le vechi. Numai In ultima săp ducţie.
satelor, la acţiunea de plantare nului participă cu multă dra tămână s-a colectat cantitatea
de 8.100 kg. fier vechi. Orga IN FOTOGRAFIE : Ciţi-
de noi pomi ornamentali şi goste la astfel de acţiuni. In nizaţiile U.T.M. din Petreştl şi va dintre ¦tinerii din bri
Apoldul de Sus se situează gada amintită care, luna
fructiferi, precum şi la strînge- ultima vreme 650 de tineri co printre fruntaşii acestei acti aceasta au executat nu
vităţi. mai reparaţii de bună ca
rea de fier vechi. Astfel, numai lectivişti au curăţat de spini şi litate, depăşindu-şi planul
La acţiunile organizate tine cu peste 5 la sută.
in primăvara acestui an, tine muşuroaie peste 500 ha. păşu rii de la sate au prestat apro
ximativ 10.000 ore de muncă
rii din oraşul Sebeş au contri ne, efectuînd în acelaşi timp patriotică, realizînd economii In
sumă de peste 18.000 lei.
buit In număr mare la amena mal bine de 5 km. şanţuri şi
jarea terenului sportiv din Arini, contribuind la repararea a 4 Cu aceeaşi Însufleţire, dragos
la amenajarea parcului din cen km. drumuri la care au trans te pentru muncă participă ti
trul oraşului precum şi la de portat 220 m.c. de piatră de nerii colectivişti alături de
molarea clădirilor din strada vîrstnici la construcţia de noi
grajduri, magazii şl saivane care
Eenln unde au şi început lu carieră şl balast. se fac in cadrul gospodăriilor c?#L ( t o n t u l
agricole colective. De piidă la
crările pentru construcţia unul In primăvara acestui an tinerii G. A. C. Cut, Pianul de Jos, dt lu e t u L
Spring, Ohaba, Răhău şi Doş-
bloc de locuinţe pentru oame de pe cuprinsul raionului au plan
tat au participat peste 600 ti
nii muncii. La aceste acţiuni au tat peste 1.500 pomi şl au săpat In ultimele zile venea tot început, prin curăţirea găurilor dicarea şuberelor. Omul oare in apă cu cizme înalte de cau
mai puţină apă, din care cau de vizitare. Dar cit era de se afla in canal trebuia să ciuc. După ce ieşeau din ca
participat peste 80 tineri de la 2.500 gropi pentru noi plantări ză pompele funcţionau cu in greu, de m igălos! Trebuia să scormonească sedimentaţia cu nal, oamenilor li se dădea
termitenţă. Era totuşi suficien se lucreze cu multă indemîna- un lanţ şi s-o disperseze in ceai cu rom, pentru a-şi re
fabrica „Sebeşul“, 30 tineri de de pom!. De asemenea, la ac tă pentru ca preparaţia să nu re, încet chiar. Şi timpul se apă. Şi după cîte s-a văzut, face forţele. Se odihneau pînă
se oprească. In ziua aceea insă scurgea attt de repede, iar canalul era înfundat pe o por
la fabrica „S. Bărnuţlu“ precum ţiunea de împădurire care este apa s-a oprit de tot. Şi o dată preparaţia sta... ţiune de circa 100 metri, Íle venea rinăul să intre din
cu aceasta şi producţia. Fap
şl tineri de la alta Întreprinderi In plină desfăşurare tinerii sînt tul avea să ducă, In scurtă ’Altă soluţie nu exista insă. ? nou.
vreme, la umplerea silozurilor încet, încet, lucrul s-a term i 'Oamenii au început vMos
şi instituţii. De asemenea, ute- mobilizaţi lntr-un număr tot şi eventual la oprirea lucrului nat şl oamenii au reuşit să lucrul. Intrau rină pe rînd în
in sectoarele productive ale intre în canal. Presupunerile canal. Şi Crăescu, şi Socaci, şi
-.tagj. minelor Lonea, Petrila, Ani- lor au fost confirmate. După Rotam, şl Czlszer, şi Miliari,
noasa şi Vulcan. Aceasta, bine ce a analizat situaţia, ingine şi toţi ceilalţi. Fiecare se stră
»m » neri la ridicarea de noi con înţeles, numai dacă... Dar să rul Crăescu a apreciat': duia să muncească cu cît mal Şi aşa, centimetru cu cen
ţiV; V - strucţii. lăsăm faptele să vorbească... mult spor, cit mai repede.
llP ' — Avem mult de lucru... Şi-au dat însă repede seama timetru, metru cu metru, ca
îndrumaţi de organizaţiile de ir Dacă vom depune cu toţii că lucrlnd în acest fel nu vor
partid, utemiştil, toţi tinerii din — Hotărit lucru, s-a înfun străduinţă, pînă la noapte ter termina decît a doua zi. In nalul a fost desfundat. Pe la 1
dat conducta de apă clară — minăm... ginerul Crăescu a venit cu
a apreciat tînărul inginer Ioan Ideea7 orele 8 seara, deci după mai ţ
Crăescu, care a venit la pre Secretarul organizaţiei 'de — 1Să apelăm la pompieri 1
raion vor participa cu şl mai paraţia Petrila numai de ct- partid, care era Şi el acolo, a Pompierii le-au venit în aju bine de 12 ore de muncă
ţiva ani, direct de pe băncile cercetat situaţia. tor. El au adus pompe, furtu
mult elan la acţiunile menite institutului de mine. nuri. Cu un je t puternic 'de eroică, preparaţia şi-a reluat \
— Apa cred şi eu — şl-a dat — E mult de lucru, 'dar tre apă se dlzloca mai repede se
<} să facă tot mal frumoase co cu părerea comunistul Ioan buie să terminăm mai repede! activitatea. Toţi cei care lu- X
Socad, şeful echipei de trans Fiecare era convins de acest dimentaţia. 'Manevrarea furtu
"' Tînăra muncitoa port. lucru. Era doar în joc nu nu craseră la desfundarea cana- ,
re Eugenia Mustea şi fără a mai sta pe gînduri mai planul 'dc producţie al nului era îns’ă 'dificilă 'din cau
munele şi satele noastre, la în oamenii au pornit „in cerceta preparaţlei, cl şi al minelor..; lului au plecat fericiţi acasă. >
re11. Mai Intii echipele condu za presiunii şi condiţiilor de
¦ PJ p t f p l [. $ J M lucrează la fabrica tărirea celor 38 G.A.C.-url exis se de loan Socad şi Victor Condiţiile de lucru erau mulţumiţi că au făcut o faptă )
Rotam, împreună cu comuniş foarte grele. Canalul are un lucru; pe măsură ce s-a îna
„Sebeşul“ la secţia tente in raionul Sebeş. tii Ştefan Moroz_ Ioan Toth şl diametru de numai 800 mm : bună. ?
alţii. Şi, bineînţeles, alături de intat în canal, munca a deve
¦ 111888 W sortat bumbac. Da TRAIAN BRADU ei a fost inginerul Crăescu, şe In el se găseşte apă, sedimen- Citeva zile mai tlrzlu. apre
torită bunei organi fia sectorului preparare. Am nit pi mai grea. De aceea au
m prim - secretar al Comitetului taţii. 'Evacuarea materialului ciind munca aceasta avintată.
început să lucreze clte patru
zări a muncii, a fo raional al U.T.M. Sebeş se poate face doar prin an In condiţii deosebit de grele,
oameni deodată: doi In front
9 kü losirii la maximum trenarea lut cu apa Introdu conducerea preparaţiei a îm
ţi doi mai în spate, care sus
a timpului de lucru, să din Jiu, prin lăsarea şi rt- părţit premii excepţionale:
pendau furtunul. Toţi lucrau
ea reuşeşte să depă O iniţiativă frumoasă Victor Rotam — 1.000 lei,
V ^ V 'V V V W 3 i
şească în fiecare lu Alexandru Cziszer — 500 lei...
nă simţitor sarcinile Din iniţiativa organizaţiei Cel mai puternic stimulent
de plan dlnd lucrări U. T. M. din satul Valea Jepii
de bună calitate. tinerii au participat la re {este însă pentru toţi mulţumi
pararea gardului şcolii ele
mentare ce se întin'de pe o lun rea datoriei împlinite.
gime de 300 m. S-au eviden
ţiat în mod deosebit utemiştii Cit despre tînărul inginer
Ioan Savrilă, Viorei Crişan şi
Nicolae ®avrilă. Crăescu, oamenii spun că cl
I. JUDE are cele mai multe merite. A
corespondent condus bine lucrarea, dar mm
ales a muncit excepţional,
acolo unde a fost mai greu.
In frontul de lucru. în canal...
N. ANDRONAC!!!