Page 92 - 1962-04
P. 92
v\ oooooooooooooooooo <x >oooî>ooc>oo<^«<x>î >6(>oo<>c><x>o<>ooo<îkx>oooo<><>coooooo
PROLETARI VIN TOATE TARILE, VNIŢI-VĂ !
oo0 P r o f u n d e l e t r a n s f o r m ă r i r e v o l u ţ i o n a r e c a r e |
1au avatlo c la s a te s - a u î n f ă p t u i t în c o n d iţiile |
o o|
o d ezvo ltă rii în tregii econom ii naţion ale pe
liniem e r e u a s c e n d e n tă , e c h ilib r a tă , t o a t e r a - $
m arile crescîn d a rm o n io s, în ritm su sţin u t.
(Din Raportul prezentat ele tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-
Dej la Sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale).
Anul XIV. Nr. 2283 Sîm bătă 28 aprilie 1962 4 pagini 20 bani O < x > 0 ô 0 0 0 ô ô 0 0 « 0 ô 0 6 0 0 i) ô 0 f t' ' OOC OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO-
LUCRĂRILE SESIUNII EXTRAORDINARE A AAARII ADUNĂRI N A Ţ IO N A L E
Raptirt cu privire Ia încheierea colectivizam
şi reorganizarea conducerii agriculturii
prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej
Tovarăşi, Acest caracter cu adevărat reprezentativ an, care va încheia prima jumătate a pia mul total al comerţului exterior a sporit continuă şi sistematica ă hivelUÎtii 'de trai al
al sesiunii de faţă oglindeşte profundul de nului de 6 ani, depăşesc prevederile planu între 1949—1.961 de peste 4 ori. oamenilor’ muncii. In ultimii 12 ani, sala
Sesiunea extraordinară a Marii Adunări mocratism al regimului nostru, participarea lui şi înregistrează faţă de perioada riul real a crescut de două ori, cheltuielile
Naţionale este consacrată unui măreţ eve nemijlocită la conducerea statului a poporu 'corespunzătoare a anului trecut un spor In agricultură media anuală a producţiei statului pentru acţiuni social-culturale de
niment istoric în viaţa poporului nostru, lui muncitor, făuritor al destinelor sale. de circa 13 la sută pe ansamblul industriei. totale de cereale în anii 1956—1960 a de 5 o r i; au luat un mare avînt construcţiile
terminarea colectivizării agriculturii. In Re Am produs în trimestru I al acestui an de păşit cu 1.170.000 tone, iar în 1961 cu de locuinţe; volumul desfacerilor de măr
publica Populară Romînă socialismul a în Sesiunea va face bilanţul uriaşei activităţi 2.600.000 tone media anilor 1934—1938 ; la furi prin comerţul socialist a sporit în 1961
vins definitiv la oraşe şi sate. (Aplauze pu desfăşurate de oamenii muncii, 2—3 ori mai multă energie electrică, fontă, de aproape 5 ori faţă de anul 1949.
ternice, îndelungate). sub conducerea partidului, pe oţel, produse sodice şi altele deeît în tot floarea-soarelui producţia totală
tărîmul transformării socialis anul 1933. a fost în 1961 de zece ori, la Realizările de seamă dobîndite prin mun
Această'victorie ridică pe o treaptă mai te a agriculturii : vom avea de sfecla de zahăr de 7 ori şi ju ca entuziastă şi plină de abnegaţie a po
înaltă alianţa muncitorească-ţărănească şi dezbătut problemele privind Rezultatele obţinute pînă în . prezent în mătate, iar la cartofi de 2,2 ori porului nostru sînt strins legate de spriji
unitatea moral-politică a întregului popor. creşterea continuă a producţiei realizarea planului de 6 ani arată că sar mai mare deeît media produc nul frăţesc, multilateral, pe care ni-1 acordă
Cele două clase sociale prietene, clasa mun agricole, reorganizarea conduce cinile stabilite de cel de-al IlI-lea Congres ţiei totale a anilor 1934—1938. Uniunea Sovietică, de colaborarea şi întra
citoare, conducătoare a tuturor oamenilor rii agriculturii corespunzător al P.M.R. vor fi îndeplinite cu succes. jutorarea tovărăşească cu ţările socialiste.-
muncii, şi clasa ţărănimii colectiviste, îm cu cerinţele noii sale etape de In ce pliveşte creşterea ani (Aplauze puternice).-
preună cu intelectualitatea, merg umăr la dezvoltare, asigurarea agricul Dezvoltarea multilaterală a economiei, malelor, din datele recensămîn-
umăr înainte, sub conducerea încercată a turii socialiste cu cadre de spe ritmul înalt de creştere a producţiei în toate tului rezultă că la începutul Ţările lagărului socialist lărgesc şi per
partidului, spre desăvîrşirea construirii so cialişti. Adoptarea măsurilor su ramurile industriei, au dus an de an la ex acestui an numărul bovinelor a fecţionează coordonarea planurilor de dez
cietăţii socialiste şi trecerea treptată la con puse dezbaterii Marii Adunări tinderea relaţiilor economice externe, la fost de 4.707.000, cu peste voltare economică, specializarea şi coopera
struirea comunismului. (Aplauze puternice). Naţionale va aduce o preţioasă creşterea şi îmbunătăţirea structurii expor 1.055.000 mai mare decit în 1938, rea în diferite ramuri de producţie, schim
contribuţie la ridicarea agricul tului, la lărgirea volumului şi nomenclaturii numărul vacilor de 2.144.000, bul de experienţă în domeniul realizărilor,
Sectorul socialist din agricultură deţine as turii pe o treaptă superioară, la importului. In prezent ţara noastră are re cu 357.000 mai mare, al porci tehnico-ştiinţifice, adîncind diviziunea in
tăzi 96 la sută din suprafaţa arabilă şi 93,4 consolidarea victoriei repurtate laţii comerciale cu peste 80 de ţă r i; volu nelor de 4.665.000, cu aproape ternaţională socialistă a muncii şi valorifi-
la sută din suprafaţa agricolă a ţă r ii: gos prin înfăptuirea colectivizării. două milioane mai mare, iar al cind mai bine avantajele sistemului econo
podăriile colective cuprind 3.203.000 de fami ovinelor de 12.846.000, cu circa mic socialist. Aceasta contribuie Ia întărirea
lii, aproape totalitatea familiilor ţărăneşti. Profundele transformări revo 2.400.000 mai mare. Dacă se are economiei naţionale a fiecărei ţări, la acce
Obiectivul stabilit de Congresul al IlI-lea al luţionare care au avut loc la în vedere că războiul şi anii de lerarea progresului tehnic, la realizarea unor
P.M.R. în domeniul transformării socialiste sate s-au înfăptuit în condiţiile ritmuri înalte de dezvoltare şi prin’ această
a agriculturii a fost realizat cu aproape 4 ani dezvoltării întregii economii na secetă 1946—1947 au cauzat pier
înainte de termen. (Aplauze puternice). ţionale pe o linie mereu ascen la întărirea sistemului mondial socialist, la
dentă, echilibrată, toate ramu deri considerabile efectivului de victoria lui în întrecerea paşnică cu capita
Permiteţi-mi, tovarăşi, ca de la tribuna rile crescînd armonios, în ritm lismul.- (Aplauze).-
acestei sesiuni extraordinare a Marii Adu susţinut. animale, rezultatele obţinute în
nări Naţionale, in numele Comitetului Cen Victoria deplină
tral al partidului, al Consiliului de Stat şi In cei 13 ani de economie sporirea şeptelului apar şl mai
al Guvernului, să felicit din toată inima har planificată, partidul a urmat a socialismului la sate - -
nica noastră ţărănime, care a urmat cu ho- consecvent politica leninistă de remarcabile.
tărire calea arătată de partid, organele şl industrializare socialistă, punind o confirmare strălucită
organizaţiile de partid, sfaturile populare, în centrul atenţiei dezvoltarea Ca urmare a creşterii numă
activul de partid şi de stat, care au desfă industriei grele şi în primul rului animalelor din rasele a- a justeţei politicii partidului
şurat o muncă politică şi organizatorică de rînd a industriei constructoare meliorate şi a îmbunătăţirii fu
mare amploare: pe inginerii agronomi, zoo de maşini, factor liotărîtor in rajării şi îngrijirii lor, s-au ob Tovarăşi,
crearea bazei tehnice materiale ţinut an de an sporuri însem
tehnici, hortiviticultori, mecanizatori, lucră a socialismului, în dezvoltarea nate la principalele produse a- Lupta, partidului nostru pentru înfăptuirea
torii din gospodăriile de stat şi din staţiu tuturor ramurilor economiei. nimale. In anul 1961 producţia obiectivului său strategic, victoria deplină a
nile de maşini şi tractoare pentru munca socialismului, a cunoscut după eliberarea ţării
lor plină de entuziasm şi devotament. (Aplau Producţia industrială a fost de lapte a fost cu 57,5 la sută, cîteva etape.
ze îndelungate). în 1961 de aproape 5 ori şi ju de lină cu 47,4 la sută, de carne
mătate mai mare deeît în 1949. în greutate vie cu 54 la sută, în prima etapă a revoluţiei populare, parti
Eroica noastră clasă muncitoare, întregul In anul 1961 producţia indus iar producţia de ouă cu 136 la dul a pus în centrul programului ne transfor
popor sărbătoresc cu mare bucurie victoria triei constructoare de maşini, sută, mai mare decit în 1950. mare democratică a ţării, lupta pentru expro
a industriei energiei electrice şi prierea pămîntului moşieresc şi împărţirea
obţinută. Mîndru de succesele sale, încre Sporirea producţiei agricole lui ţărănimii muncitoare. în focul ei s-a în
a materialelor de construcţii vegetale şi animale a asigurat chegat alianţa trainică dintre clasa .munci
zător in viitor, poporul nostru munceşte cu satisfacerea nevoilor crescîncle toare şi ţărănimea nimicitoare. Lichidarea
nesecată putere de creaţie pentru ca ziua este de peste 12 ori mai mare deeît în 1933, de consum ale populaţiei şi a prin reforma agrară a rămăşiţelor feudale
lui de mîine să fie însorită şi înfloritoare, iar a industriei chimice de peste 14 ori. cerinţelor aprovizionării indus în agricultură şi desfiinţarea moşierhnii ca
ca această primăvară minunată. (Vii a- triei cu materii prime. clasă au însemnat rezojvarea sarcinii funda
plauze). In perioada 1949—1961 au fost reutilate, Potenţialul economic al ţării noastre se mentale a desăvîrşirii revoluţiei burghezo-
modernizate şi dezvoltate aproape 500 de în reflectă în venitul naţional, care în anul democratice. au creat premizele pentru tre
Mari succese în dezvoltarea treprinderi existente şi au fost construite în 1961 a fost de peste trei ori şi jumătate mai cerea la înfăptuirea revoluţiei socialiste.
industria republicană peste 280 de între mare decit în 1949. Datorită sporirii resur
întregii economii naţionale prinderi şi secţii noi. selor materiale şi financiare ale ţării, a fost O mare contribuţie la făurirea alianţei
posibil ca In această perioadă să se inves muncitoreşti-ţărăneşti, la realizarea reformei
Tovarăşi, Promovarea cu consecvenţă a progresului tească pentru dezvoltarea economiei naţio agrare şi instaurarea puterii populare a adu-
tehnic în toate ramurile economiei, înzes nale peste 180 miliarde lei, de aproape 10 ori s-o organizaţia largă a ţărănimii, cave in în
La lucrările sesiunii noastre participă, ală mai mult deeît întregul buget al statului din treaga ei activitate a urmat Partidul Comu
turi de deputaţii Marii Adunări Naţionale, trarea întreprinderilor cu utilaje moderne, anul 1950. Ca urmare a creşterii acumulă nist, Frontul Plugarilor, condus de eminentul
11.000 de invitaţi : preşedinţii tuturor gos rilor, volumul investiţiilor prevăzut pe anul om de stat şi înflăcăratul patriot dr. Petru
podăriilor colective, specialişti care lucrea de mare randament, au permis ca o parte Groza.
ză nemijlocit în producţia agricolă, lucră în curs este de peste 8 ori mai mare decit
tot mai märe din sporul de producţie să se cel din anul 1949. Intr-un termen istoriceşte extrem de scurt,
tori din gospodăriile de stat şi din staţiunile de realizeze pe seama creşterii productivităţii sub conducerea partidului, clasa muncitoare
maşini şi tractoare, oameni de ştiinţă, in muncii. Rezultatele remarcabile obţinute în dez aliată cu ţărănimea a înfrînt şi a izgonit de
voltarea economiei naţionale şi în creşterea la putere clasele exploatatoare, a cucerit în
gineri şi muncitori fruntaşi din uzinele con Realizările primului trimestru al acestui treaga putere, a naţionalizat principalele
productivităţii muncii asigură ridicarea mijloace de producţie, şi a trecut la construi
structoare de maşini agricole şi din indus rea societăţii socialiste. (Aplauze).
tria chimică, lucrători de partid şi de stat. în noua etapă a revoluţiei partidul nostru
s-a călăuzit neabătut după învăţătura lui Le-
Deschiderea lucrărilor Sesiunii extraordinare nin care arată că mica producţie de mărfuri
« **>.'** —~ a Marii Adunări N a tio n a le ------ generează în mod inevitabil în proporţie de
masă capitalism şi burghezie, că, pentru vic
Vineri, 27 aprilie, s-'ă deschis în Capi Fundalul tribunei prezidiului este domi Central al Partidului Muncitoresc Romîn, Ion Negoiţă, preşedintele G.A.C. din co toria deplină a noii orînduiri. socialismul tre
preşedintele Consiliului de Stat al R.P. Ro muna Pechea, regiunea Galaţi, deputatul buie construit nu numai la oraşe ei şi la sate.
tală, Sesiunea extraordinară a Marii Adu nat de stema Republicii Populare Romîne. mîne, prezintă Raportul cu privire la în Ion Predescu, preşedintele Comitetului
nări Naţionale a R.P. Romîne. Sesiunea cheierea colectivizării şi reorganizarea con executiv al Sfatului popular al regiunii Mica gospodărie ţărănească face cu nepu
Sosirea conducătorilor partidului şi sta ducerii agriculturii. Oltenia, Gheorghe Stoica, preşedintele tinţă mecanizarea şi organizarea pe baze şti
işi desfăşoară lucrările în Pavilionul Expo tului este întîmpinată cu aplauze furtu G.A.C. din comuna Nicolae Bălcescu, re inţifice a producţiei agricole, frînează însăşi
ziţiei Economiei Naţionale. noase şi ovaţii. Răsună puternice urale. Cuvîntarea tovarăşului Gheorghe Gheor giunea iaşi, Pavel Mudura, director la dezvoltarea industriei şi creşterea continuă a
ghiu-Dej a fost subliniată în repetate rin- G.A.S. din comuna iosia. regiunea Crişana, pieţii interne, naşte contradicţii între ritmul
Întregul Bucureşti trăieşte atmosfera In tribuna prezidiului, în loja din duri cu aplauze furtunoase şi. ovaţii. Dumitru Cirstea. preşedintele G.A.C. din înalt de creştere a industriei şi starea de îna
acestui eveniment deosebit. Marile bule dreapta iau loc tovarăşii: Gheorghe comuna Dranovăţu, regiunea Argeş. depu poiere a agriculturii, împiedică dezvoltarea
varde, străzile principale ale oraşului, clă Gheorghiu-Dej, Ion Gheorghe Maurer, In timpul primului, comisiile pentru tatul Ion Popa. preşedintele G.A.C. din planificată, armonioasă a întregii economii.
dirile centrale sînt împodobite. Pretutin agricultură şi silvicultură, administrativă comuna Bălcaciu. regiunea Mureş-Auto
Gheorghe Apostol, Emil Bodnăraş, Petre şi juridică ale Marii Adunări Naţionale nomă Maghiară. Constantin LomoJca. ingi Singura cale de lichidare a acestei con
deni flutură steaguri tricolore şi roşii. Pe Borilă, Nicolae Ceauşeseu, Chivu Stoica, ner agronom la G.A.C. din comuna Padina,
mari pancarăe sînt înscrise urări de succes Klexandru Drăghici, Alexandru Moghioroş, s-au întrunit pentru a studia şi a întocmi regiunea Ploieşti. Gheorghe Tuăor. direc tradicţii este transformarea socialistă a sa
un raport comun asupra proiectului de tor la S.M.T. Ciulniţa. regiunea Bucureşti.
4 lucrărilor sesiunii. Dumitru Colin, Leonte Răutu, Leontin Să- lege cu privire la înfiinţarea Consiliului Alexandru Csege, preşedintele 'G.A.C. din tului, treptata înlocuire a mieii producţii de
4 La sesiune participă, alături de deputa lăjan, Mihai Dalea, Alexandru Bîrlădeanu'. Superior al Agriculturii şi a consiliilor Salonta, regiunea 'Crişana. deputatul Con
4 agricole regionale şi raionale, depus de stantin Alexei, preşedintele 'G.A.C. din co mărfuri prin marea gospodărie socialistă.
4i ţii Marii Adunări Naţionale, 11.000 de in In loja din stingă iau loc membrii Con Consiliul de Miniştri la Biroul M.A.N. Tot muna Cala.fîndeşti. regiunea 'Suceava, Ale Realizarea acestei sarcini are o uriaşă im
vitaţi : preşedinţii gospodăriilor agricole siliului de Stat al R.P. Romîne. odată, proiectul de lege a fost distribuit xandru Tripşa, secretarul Comitetului de
tuturor deputaţilor. partid al uzinelor de tractoare din Braşov, portanţă economică, politică şi socială pentru
v colective, specialişti care lucrează nemij In tribuna prezidiului se află membrii Vasile Roman, preşedintele 'G.A.C. din co
4 şi membrii supleanţi ai C.C. al P.M.R., Şedinţa de după-amiază a început la ora muna Drăguşeni. regiunea Maramureş, fiecare ţară care trece de la capitalism lâ so
4 locit in producţia agricolă, lucrători din miniştrii. Aurora Polgar, inginer agronom la G.A.C. cialism şi îndeosebi pentru ţări cu o ţărănime
17. Ţinînă seama rde 'deosebita însemnă din satul Mercina, regiunea 'Banat, depu
4 gospodăriile agricole de stat şi staţiunile Tovarăşul ştefan Voitec. preşedintele tate a problemelor supuse spre examina numeroasă şi o pondere însemnată a agricul
Marii Adunări Naţionale, declară deschise re şi de faptul că un număr mare de in tatul Vasile Vaida, prim-secretar ai Comi turii în ansamblul economiei naţionale.
4 de maşini şi tractoare, oameni de ştiinţă lucrările sesiunii. vitaţi şi-au exprimat dorinţa de a lua cu-
4 vlntul, Marea Adunare Naţională a aprobat tetului regional Cluj al P.M.R. şi Dobriţa Linia trasată de partid acum 13 ani Ia isto
4 şi cultură, ingineri şi muncitori fruntaşi Sesiunea a adoptat următoarea ordine in unanimitate ca în Ufară de deputaţi, la
din uzinele constructoare de maşini şi din 'de z i : discuţii să participe şi invitaţi. Dima, preşedinta G.A.C. 'din comuna Pia- rica plenară din martie 1949 a Comitetului
industria chimică, lucrători de partid şi 1. Raport cu plivire la încheierea colec A început discuţia generală la am toneşti, regiunea Bucureşti. Central a stat Ia temelia întregii munci des
tivizării şi reorganizarea conducerii agri bele puncte de pe ordinea de zi a sesiunii. făşurate de atunci şi pînă astăzi în transfor
de stat. culturii. Lucrările sesiunii continuă.
Au luat cuvîntul, preşedintele Con marea socialistă a agriculturii.
Pe piepturile lor strălucesc înalte ordi 2. Proiectul de lege cu privire la înfiin siliului de Miniştri. Ion Gheorghe Maurer. (Agerpreş)
ne şi medalii ale R. P. Romîne, medalia ţarea Consiliului Sunerior al Agriculturii' deputatul Vasile Vîlcu, prim-secretar al Aplicînd creator la condiţiile ţării noastre
..In cinstea încheierii colectivizării agri si a consiliilor agricole regionale şi ra Comitetului regional Dobrogea ¦al P.M.R.,
culturii“. ionale. planul cooperatist al Iui Lenta, învăţînd din
La sesiune asistă şefii misiunilor diplo Primit cu puternice aplauze şi ovaţii bogata experienţă a Partidului Comunist al
îndelungate, tovarăşul Gheorghe Gheor
matice acreditaţi în R.P. Romină. cores ghiu-Dej, prim-secretar al Comitetului Uniunii Sovietice în construcţia socialistă la
pondenţii permanenţi ai presei străine la sate, partidul a desfăşurat o muncă îndelun
Bucureşti, trimişii speciali ai unor agen
ţii de presă şi ziare de peste hotare. gată şi răbdătoare pentru a convinge ţărăni
mea muncitoare să-şi unească micile gospo
dării în mari gospodării agricole socialiste.
Politica consecventă de Întărire a alianţei
(Continuare in pag. 2-5)
