Page 93 - 1962-04
P. 93
P?. 2 DRDMDL' SOCIALISMUL’DI N r. 2283
Raport cu privire 1907 cînd au fost ucişi 11.000 de ţărani, iar tivată peste 5.000 kg. porumb boabe la hec mărului, părului, piersicului, cireşului şi vişi bui să ajungă in 1965 la un număr de două
alte zeci de mii au umplut ocnele şi închi nului. O atenţie sporită trebuie acordată pier milioane de porci graşi.
la încheierea colectivizării sorile. tar pe terenuri neirigate.
sicului, cultură foarte valoroasă, care intră In ultimii ani, multe gospodării de stat
şi reorganizarea Recensământul din 1930 a găsit 700.000 de Aceste rezultate arată cit de uriaşe sînt repede pe rod şi dă o producţie eşalonată pe o au obţinut rezultate frumoase in creşterea
familii ţărăneşti fără nici un petec de perioadă lungă, din iunie pînă în octombrie. şi îngrăşarea porcilor. Insuşindu-şi experien
conducerii agriculturii păm int; alte 610.000 familii nu aveau, rezervele de sporire a producţiei de care dis Plantarea noilor livezi trebuie făcută pe te ţa gospodăriilor fruntaşe şi organizînd
în medie, decit un pogon. In acelaşi timp renuri în pantă. Intervalele dintre rîndurile mai bine creşterea şi îngrăşarea porcilor,
prezentat de tovarăşul însă, un număr de 12.200 de moşieri •stăpî- pune întreaga agricultură. Experienţa gos de pomi trebuie folosite pentru culturi fura gospodăriile de stat au toate condiţiile pen
neau o suprafaţă arabilă mai mare decit jere şi alimentare. tru a îndeplini această sarcină de mare răs
Gheorghe Gheorghiu-Dej 2.460.000 de familii ţărăneşti laolaltă. podăriilor fruntaşe dovedeşte că organizînd pundere.
Tovarăşi,
(Urmare din pag. l-a) Statistica făcută de Ministerul Agriculturii temeinic munca pentru valorificarea deplină Un mijloc deosebit de important de creş
în 1935 a arătat că aproape 37 la sută din a acestor rezerve, generalizînd sistematic şi în perioada colectivizării agriculturii, aşa tere a producţiei de carne îl constituie
cu ţărănimea săracă şi mijlocaşă a dus la gospodăriile ţărăneşti nu aveau nici o vită de perseverent experienţa înaintată, toate gos cum am mai arătat, a crescut numărul de sporirea însemnată a efectivelor de păsări.
crearea şi dezvoltarea sectorului socialist din muncă, o treime nu aveau nici o vacă, animale Ia toate speciile, a sporit producţia
agricultură. Faţă de chiaburime, partidul a aproape o jumătate nici un porc şi nici o podăriile colective şi gospodăriile de stat de lapte, carne, lină şi ouă. După datele ultimului recensământ, nu
adoptat politica de îngrădire care a dus Ia oaie. Monografia făcută de institutul de Şti vor putea realiza producţii la nivelul sar mărul de păsări a ajuns la peste 44,5 de
micşorarea treptată ă puterii ei economice, la inţe Sociale In 1938 a găsit un plug la 3 gos Datorită sprijinului puternic acordat de milioane faţă de 37 milioane existente în'
îngustarea continuă a sferei ei de exploatare podării, o grapă la 4 gospodării cu suprafeţe cinilor stabilite de Congres. stat prin credite în condiţii avantajoase şi 1960, iar producţia de ouă a crescut în 1961'
şi la lichidarea ei ca clasă. Prin aceasta s-a între 1-3 hectare. Milioane de ţărani care nu materiale de construcţii şi prin folo la 2.600 de milioane.
pus capăt pentru totdeauna exploatării omu îşi puteau asigura pe mica proprietate de pă- Numeroase gospodării colective şi de stat sirea mijloacelor proprii, gospodăriile co
lui de către om. mînt existenţa lor şi a copiilor, erau îndato şi-au propus ca în acest an să obţină pe o lective au mărit numărul animalelor pro Rezultă din aceste date că efectivul de
raţi pînă în git la bancheri şi cămătari, din suprafaţă de 600.000 hectare, recolte de po prietate obştească în ritm rapid, ajungînd păsări necesar realizării producţiei de 120.000
Caracteristic pentru procesul de transfor cauza ratelor pe care trebuiau să le plă rumb boabe de peste 5.000 kg. la hectar pe în luna aprilie a acestui an la 1.145.000 bo de tone carne de pasăre în 1965, prevăzută
mare socialistă a agriculturii a fost înainta tească pentru aşa-zisa împroprietărire, a îm terenuri neirigate. în Directivele celui de-al IlI-lea Congres,
rea treptată, continuă pe măsura convingerii prumuturilor făcute pentru cumpărarea de vite vine, faţă de numai 92.100 în februarie 1958, există chiar în momentul de faţa. Aceasta
ţărănimii de a trece pe drumul agriculturii Consfătuirea pe ţară a ţăranilor colecti Înseamnă că sarcinile pe care ni le-am pro
socialiste şi pe măsura creării bazei tehnice sau unelte, a impozitelor şi dobînzilor. In la 940.000 porcine faţă de 88.500 şi la 4.380.000 pus în domeniul producţiei de carne de pa
materiale necesare. 1929, după datele economiştilor burghezi, vişti, care a avut loc la sfirşitul anului tre săre pot fi cu mult depăşite în anii ce ur
aproape 2,5 milioane de mici gospodării ţă ovine faţă de 835.000. mează : se va putea asigura astfel o
Un rol deosebit de important l-au avut la răneşti aveau datorii de 37,4 miliarde de lei. cut, a examinat cu competenţă şi spirit de creştere însemnată a ponderii cărnii de
noi întovărăşirile agricole, ca formă simplă, Potrivit prevederilor Congresului al n i-lea pasăre în producţia totală de carne. La a-
intermediară, de cooperare socialistă în pro După datele oficiale ale vremii, analfabe răspundere, în şedinţele plenare şi pe comisii al partidului în 1965 trebuie să se realizeze o ceeaşi concluzie se poate ajunge dacă exa
ducţia agricolă. întovărăşirile s-au dovedit a tismul cuprindea mai mult de jumătate din problemele creşterii producţiei de cereale şi minăm numărul cu totul scăzut de păsări
fi o adevărată şcoală, care a educat masele totalul populaţiei rurale, iar asistenţa medi densitate medie la suta de hectare de 40 de din gospodăriile colective şi de stat, faţă de
ţărăneşti în spiritul muncii în comun, le-a cală la sate lipsea aproape cu desăvîrşire ; plante tehnice şi pe baza realizărilor ştiinţei bovine, din care 20 de vaci; 70 de porcine ; 91. suprafaţa pe care o deţin. Recensămîntul a
deprins cu organizarea socialistă a muncii, a 20 la sută din copiii pînă la un an mureau de ovine — diferenţiat în funcţie de condiţiile arătat că la începutul anului 1962 au existat
înlesnit trecerea lor la gospodăria colectivă. cu zile din cauza bolilor sociale şi a lipsei şi a experienţei gospodăriilor fruntaşe a fă concrete ale fiecărei zone, îar gospodăriile co în gospodăriile de stat numai 1.237.000 pă
de hrană. cut recomandări deosebit de preţioase. Aşa lective trebuie să ajungă Ia o densitate a ani sări, iar în gospodării colective 1.600.000. In
In 1949 se numărau în total 3.067.000 de gos malelor, proprietate obştească, de 23 bovine, fiecare gospodărie colectivă şi de stat există
Acesta era satul „pitoresc“, „viaţa patriar cum s-a subliniat la Consfătuire, pentru ob din care 11 vaci: 33 porcine; 80 ovine. toate condiţiile pentru a creşte într-un ter
podării individuale. De la constituirea în 1949 hală şi fericită“ a ţărănimii din trecut. men Scurt cel puţin 500—600 păsări la suta
a primelor gospodării agricole colective — ţinerea unor recolte bogate trebuie dată o Realizarea acestor sarcini este condiţionată de liectare.
pionierii agriculturii noastre socialiste — sec Revoluţia socialistă, înfăptuită de clasa deosebită atenţie pregătirii şi fertilizării so de asigurarea bazei furajere corespunzătoare,
torul colectivist a crescut treptat, ajungînd să muncitoare în alianţă cu ţărănimea, sub con de crearea în fiecare gospodărie a unui efectiv Iri acest ah, cele mai multe gospodării co
cuprindă în anul 1952 un număr de 166.000 de ducerea partidului nostru, a pus capăt pen lului, folosirii seminţelor din soiuri supe corespunzător de animale matcă din cele mai lective au prevăzut în planurile de pro
familii cu 664.000 hectare suprafaţă arabilă. tru totdeauna, ca unui vis urît, acestei stări bune rase, de sporirea continuă a productivi ducţie crearea şi dezvoltarea fermelor de
de lucruri, scliimbînd radical viaţa maselor rioare, semănatului la timpul optim şi in tăţii 'animalelor. păsări. Peste 2.500 de gospodării şi-au or
Incepind din 1952 s-a luat curs spre înfiin ţărăneşti, (aplauze prelungite). ganizat de pe acum asemenea ferme, folo
ţarea întovărăşirilor agricole, care au cuprins condiţii b'une. asigurării unei densităţi op Folosind din plin ajutorul acordat de stat, sind construcţii ieftine realizate în cea mai
chiar în primul an 34.000 de familii, cu 183.000 Statul a îndreptat spre agricultură, In ul time de plante la hectar şi executării la timp mijloacele financiare proprii şi resursele lo mare măsură cu mijloace locale şi valorifi-
hectare suprafaţă arabilă. In anii .următori, timii 12 ani Investiţii în valoare de peste 23 cale de materiale de construcţii, gospodării cînd pentru hrană păsărilor resursele fura
ritmul transformării socialiste a agriculturii miliarde de lei, din care cea mai mare parte a lucrărilor necesare de îngrijire şi recol le colective şi gospodăriile de stat trebuie să jere de care dispun. Merită să fie evidenţiat
s-a accentuat; întovărăşirile au crescut mult pentru maşini şi utilaje. Agricultura dispu execute construcţii trainice, cu cheltuieli re exemplul gospodăriei colective Ceacu din ra
ne astăzi de 54.000 de tractoare fizice, 50.000 tare a culturilor. duse şi pe terenuri care nu sînt potrivite cul ionul Călăraşi, regiunea Bucureşti, care la
mai repede decit gospodăriile colective, cu- semănători mecanice, 25.000 de combine pen In toamnă s-au însămînţat 3.200.000 ha. turilor, în apropierea resurselor de apă şi a o suprafaţă de 3.000 de hectare si-a propus
prinzînd tot mai multe familii şi suprafeţe tru păioase şi alte maşini agricole. Staţiunile drumurilor de acces. La amplasarea şi execu să sporească efectivul de păsări de la 600 ia
tot mai mari de teren. de maşini şi tractoare îşi îndeplinesc cu cin cu grîu, din care 1.800.000 ha. cu seminţe din ţia construcţiilor, este necesar să se înlăture suta de hectare în 1961, la 1.200 în 1962. Pen
ste sarcinile trasate de partid şi guvern, ajută cu toată hotărîrea orice risipă de pămint ara tru realizarea acestei creşteri importante,
In 1959, în întovărăşiri se aflau 1.767.000 gospodăriile colective în organizarea şi pla soiuri de mare productivitate. Semănăturile bil, de fonduri şi materiale, adoptîndu-se nu gospodăria şi-a organizat un incubator pro
de familii, cu 2.983.000 hectare teren arabil. nificarea producţiei, în executarea lucrărilor mai proiecte ieftine. priu de tip cameră, ce poate fi făcut cu
In cadrul sectorului cooperatist din agricul agricole la timp şi în bune condiţii agroteh au ieşit din iarnă fără pierderi şi se pre cheltuieli minime în orice gospodărie, si
tură ele erau preponderente ca suprafaţă şi nice, ceea ce a permis ţărănimii să obţină Existenţa unui efectiv mai mare de animale, în care se produc 6.000 de pui în fiecare
număr de familii, cUprinzlnd de peste două recolte tot mai mari. zintă bine dezvoltate. Pe o suprafaţă de sprijinul acordat de stat pentru creşterea ani serie. Ea ă vîndut anul trecut, în afară de
ori mai multe familii decit se aflau în gospo malelor creează condiţii pentru sporirea conti puii de o zi, peste 15.000 de păsări şi 60.000
Creditele acordate de stat în condiţii avan peste 4 milioane de hectare s-au făcut ară de ouă. realizînd numai din creşterea păsă
dăriile colective. In acel an, începînd mişca tajoase gospodăriilor colective pentru dezvol nuă a producţiei şi a fondului de stat la car rilor un venit total de peste 200.000 lei.
rea de trecere în masă a ţărănimii spre for tarea multilaterală a producţiei, întărirea eco turi adinei de toamnă, ceea ce permite ca ne. Această sporire trebuie să se realizeze la
ma superioară a cooperaţiei agricole, au in nomică şi creşterea averii obşteşti se ridică toate speciile — bovine, porcine, ovine, păsări. Comitetul regional de partid Bucureşti şi
trat în gospodăriile colective mai multe fa numai în ultimii trei ani la peste 1.726 mili cea mai mare parte a porumbului, florii- sfatul popular regional au luat măsuri de
Creşterea efectivelor de bovine va permite extindere a experienţei pozitive a gospodă
milii decit au intrat în cei zece ani de la în oane de lei. soarelui, sfeclei de zahăr, cartofilor şi a al să se obţină în 1965 o producţie anuală de riei Ceacu şi la alte 150 de unităţi, ceea ce
circa 600.000 tone carne, care să asigure livra va da posibilitate să se organizeze ferme de
ceperea colectivizării. Este deosebit de Partidul şi guvernul au acordat o atenţie tor culturi să se însămînţeze în bune con rea la fondul de stat a cel puţin 530.000 tone păsări în marea majoritate a gqşjgqţlăriilor
permanentă cointeresării materiale a ţărăni de carne în viu. colective, din regiune, să se obţină Ancă in
instructiv că imensa majoritate a acestor fa mii în creşterea producţiei agricole marfă. diţii. Vor fi însămânţate 3.900.000 ha. cu po acest an o producţie de 5 milioane de pă
Calea cea mai economică pentru a obţine sări.
milii ţărăneşti au trecut prin şcoala întovă O importanţă deosebită în aplicarea aces rumb din care aproape 2 milioane de hec
tei politici a avut-o desfiinţarea cotelor obli în condiţiile noastre o cantitate cît mai mare In ce priveşte gospodăriile de stat, a
răşirilor. gatorii şi aşezarea, la temelia relaţiilor eco tare cu sămânţă hibridă: la floarea-soare- de carne de la vitele destinate tăierii, este spo. fost întocmit un program de sporire a efec
nomice între stat şi ţărănime, a contractelor rirea simţitoare a greutăţii acestora, cores tivelor de păsări la toate unităţile, care să
l’erioada de după Congresul al IlI-lea al pentru vinzarea produselor agricole la pre lul s-au asigurat pentru întreaga suprafaţă punzător cu rasa animalelor. permită creşterea producţiei de carne de
partidului se caracterizează prin ritmul mult ţuri avantajoase. Sistemul de contractări — pasăre (găini, curci, raţe, gişte) de la 3.000
mai intens de creştere a gospodăriilor co pregătit prin măsuri introduse treptat seminţe din soiuri selecţionate, productive şi Gospodăriile colective, folosind în mod ra de tone în viu planificat în 1962, la 9.500
lective. din 1953, — a contribuit în măsură consi ţional păşunile ce li s-au pus la dispoziţie, de tone în 1965, iar a producţiei de ouă, de
derabilă la creşterea an de an a producţiei bogate în ulei. pot obţine de la fiecare animal un spor în la 73 milioane, la 155 de milioane.
Trecerea în masă a ţărănimii spre colecti agricole şi a volumului de produse agricole Oamenii de ştiinţă şi specialiştii cu mul semnat de greutate cu cheltuieli reduse de
vizare s-a accentuat după Plenara C.C. din intrat în fondul central. Numai în anul 1961, furajare şi de forţă de muncă. Livrarea tine In afară de acţiunea pentru dezvoltarea
30 iunie—1 iulie 1961 şi mai ales după Con veniturile băneşti ale ţărănimii provenite din tă experienţă, ţărănimea, apreciază că re retului la o greutate medie de 300 de kg. creşterii păsărilor in toate unităţile gospo
sfătuirea pe ţară a colectiviştilor din decem vînzări către stat, s-au ridicat la aproape 9 zervele de umiditate acumulate pînă acum la rasele ameliorate şi 200 kg. la rasele neame dăriilor de stat, un număr de 51 de gospo
brie 1961. Lucrările Consfătuirii şi chemarea miliarde de lei. liorate este în interesul gospodăriei, care reali dării din jurul oraşelor şl centrelor mun
adresată de colectivişti au avut un mare ecou în sol, mult mai mari decît în alţi ani da citoreşti, vor fi organizate ca mari unităţi
în rîndurile întregii ţărănimi. Au crescut continuu puterea de cumpă zează în acest fel un plus însemnat de veni specializate de tip industrial pentru incu
rare şi nivelul de trai material şi cultural torită zăpezilor şi ploilor abundente din iar turi. De exemplu, o gospodărie colectivă pri baţie, producţie de carne şi producţie de
Munca politică desfăşurată de organele şl al ţărănimii, care se hrăneşte şi se îmbracă meşte pentru un viţel crescut la 250 de kg. o u ă ; ele vor fi deservite de 7 fabrici de
organizaţiile de partid, de întregul activ de mai bine decît în trecut, consumă mai mul nă şi primăvară, oferă condiţii favorabile şi adus la calitatea I un preţ de aproape două nutreţuri combinate. Pentru această acţiune
partid pentru lămurirea şi convingerea ţă tă carne, zahăr, lapte, cumpără mai multe ori mai mare decit pentru acelaşi animal con se vor aloca pînă în 1965 investiţii suplimen
rănimii a luat caracterul uneia din cele mai produse industriale, textile, încălţăminte, pentru dezvoltarea culturilor. întreaga ţără tractat la 180 de kg., calitatea Il-a. tare de 265 de milioane lei, ceea ce va per
largi acţiuni politice şi organizatorice de mobilă, produse electrotehnice şi alte măr mite să se obţină în aceste unităţi o pro
masă a partidului. furi de uz casnic. In ultimii trei ani, nu nime colectivistă, mecanizatorii, specialiştii Pentru multe gospodării colective, în special ducţie de 12.500 de tone de carne si de 300
mai prin reţeaua rurală a cooperaţiei de din zonele greu mecanizabile, este avantajoa de milioane de ouă peste prevederile pla
O trăsătură fundamentală a politicii noas consum au fost vîndute mărfuri în valoare şi toţi oamenii muncii din agricultură, mun să îngrăşarea. boilor, după ce aceştia au fost nului.
tre la sate constă în faptul că partidul a con de 31’ miliarde lei. In perioada 1956—1961 s-au folosiţi timp de cîţiva ani ca animale de mun
centrat permanent eforturile principale în di construit la sate peste o jumătate de milion cesc cu entuziasm, folosind toate mijloacele că. Un bou îngrăşat, a cărui valoare a fost De o mare însemnătate pentru sporirea
recţia consolidării economice a gospodăriilor de case de locuit; pînă la sfirşitul anului 1962 amortizată prin muncă, poate să aducă gos producţiei de carne de pasăre şi ouă este
colective, astfel ca ele, prin exemplul viu al numărul satelor electrificate va ajunge la de care dispun pentru terminarea grabnică podăriei un plus de venit de aproape 3.500 organizarea creşterii păsărilor pe lingă mo
rezultatelor obţinute în prcfucţie şi în ridi aproape 4.500. lei şi o cantitate de carne pentru fondul de rile aparţinînd Ministerului Industriei Ali
carea nivelului de trai al colectiviştilor, să a însămînţărilor, pentru executarea tuturor stat egală cu cea obţinută de la doi mînzaţi.
devină un mijloc puternic de convingere a Pe lingă extinderea reţelei de spitale oră mentare şi sfaturilor populare, precum şi pe
maselor ţărăneşti că numai acesta este dru şeneşti şi din centre raionale, astăzi func lucrărilor la timp şi la un înalt nivel agro O sursă de venituri pentru ţărănime, care lingă silozurile Comitetului de Stat pentru
mul pe care trebuie să-l urmeze. ţionează în mediu! rural 2.000 de case de poate în acelaşi timp să aducă un spor im Valorificarea Produselor agricole. Toate a-
naşteri şi aproape 3.000 circumscripţii medi- tehnic. portant de carne, este îngrăşarea viţeilor din ceste unităţi trebuie să-şi întocmească un
încheierea colectivizării spulberă definitiv co-sanitare, cu peste 6.600 de medici. gospodăriile personale ale colectiviştilor. Se program concret de creştere a păsărilor po
Una din ramurile aducătoare de mari ve apreciază că în 1965 vor fi aproape 1.500.000
teoriile reacţionare că ţărănimea ar fi chipu ’Analfabetismul a fost lichidat încă în de vaci în proprietate personală a colectiviş diferite specii şi a producţiei de ouă, cu aju
cursul primului cincinal. In ultimii; trei ani nituri, care permite gospodăriilor colective tilor ; ele vor produce cel puţin 1.100.000 de
rile refractară socialismului. viţei, din care circa 500—600.000 vor fi torul unor amenajări simple, ieftine, execu
Ştirea trecerii în masă a ţărănimii pe ca au fost construite la sate aproape 9.800 săli folosirea mai bună a forţei de muncă şi a destinaţi tăierii. tate cu mijloace locale, folosind deşeurile
lea colectivizării, a fost primită cu mare de de clasă: întregul tineret sătesc de vîrstă experienţei ţărănimii colectiviste, este legu Creşterea acestor viţei la greutăţi cit mai rezultate din activitatea morilor şi silozu
micultura. Se pot da numeroase exemple rilor.
zamăgire şi amărăciune de foştii exploata şcolară, în număr de 1.860.000, a fost cuprins edificatoare cu privire la veniturile însem mari, se poate realiza în gospodăriile per
tori. de ideologii capitalismului, pentru că Prin măsurile arătate se va putea realiza
în Invăţămîntul general de 7 a n i; statul asi nate realizate de gospodăriile colective din sonale ale colectiviştilor. Este necesar însă Pînă în 1965 o producţie totală de carne la
această măreaţă victorie a socialismului în cultura legumelor cu care aprovizionează
seamnă năruirea pentru totdeauna a speran gură fiilor de ţărani largi posibilităţi de a ca acele animale care nu pot fi îngrăşate toate speciile, de cca. 1.500.000 de tone viu,
oraşele şi centrele muncitoreşti. Astfel, gos
ţelor lor în restabilirea vechilor rînduieli. ajunge pînă la cele mai înalte trepte ale în gospodăria personală să fie contractate respectiv o creştere de circa 50 la sută fată
podăria colectivă Dobroeşti din zona de apro de anul 1961.
(Aplauze). învăţămîntului şi culturii. Peste 11.600 că de întreprinderile statului la greutăţile efec
vizionare a oraşului Bucureşti, a cultivat cu Conducerile gospodăriilor colective şi gos
Transfugii pripăşiţi la posturile de radio mine culturale şi case de citit, mai mult de tive pînă la care pot fi aduse de către pro podăriilor de stat trebuie să folosească rezul
legume în 1961 o suprafaţă de 63 hectare, tatele bune obţinute în unităţile cu cea mai
imperialiste deplîng trecerea ţărănimii pe fă 3.300 de cinematografe, mii şi mii de for ducători şi apoi crescute şi îngrăşate in con înaintată experienţă, să sporească produc
realizînd venituri de 1.740.000 lei, revenind tivitatea animalelor, să elimine pierderile, să
gaşul socialismului şi vorbesc cu nostalgie maţii artistice şi teatrale de amatori fac să tinuare în gospodării de stat, în îngrăşăto- valorifice cit mai bine furajele, astfel îneît
în medie 27.600 lei de hectar. Suma înca
despre „amintirea evocatoare a unui trecut înflorească zi cu zi viaţa culturală a sate riile Ministerului Industriei Alimentare şi sporirea producţiei de carne să aibă loc în
lor noastre. sată din vînzarea legumelor a reprezentat condiţiile unei sistematice reduceri a preţu
fericit“, despre „satul pitoresc şi patriarhal în gospodăriile colective din comunele care rilor de cost şi măririi continue a veniturilor
63 la sută din totalul veniturilor gospodă obţinute din acest domeniu de activitate.
de altădată“, Cum arăta satul acesta „pi au tradiţie în creşterea vitelor.
toresc şi patriarhal“, care era trecutul acesta riei. Valoarea unei zile-muncă a fost de 32,27 Producţia de lapte 'de vacă a crescut în
O sursă care asigură obţinerea intr-un ter 1961 la 25,5 milioane hectolitri faţă de' 21,3
„fericit“ ? Ţărănimea îşi aminteşte foarte lei, din care 31 lei în bani. realizat în 1959.
bine de anii cînd muncea din zori pînă în men mai scurt a unei producţii sporite de
Este un fapt pozitiv că aproape 1.600 gos In aceeaşi perioadă producţia medie pe va
noapte pe pămîntul moşierilor şi chiaburilor, podării colective din regiunile Bucureşti, Ol carne, este creşterea porcilor. In acest do că furajată a crescut de la 1.000 la 1.160
tenia, Galaţi şi Banat, au organizat produce meniu, gospodăriile agricole colective au ob litri;
neavind nici cele mai elementare condiţii de rea de legume timpurii, iar suprafaţa ocupată ţinut rezultate bune în ultimii a n i: de Ia
cu culturile de legume în sectorul colectivist a Se poate aprecia că pe baza efectivului de
viaţă omenească ; de lipsa de pămint, apăsa ajuns la circa 100.000 ha. Un număr de 44 23.000 de tone de carne vîndute statului în vaci ce-1 vom avea în 1965 — 2.900.000 capete
gospodării colective din raionul Arad, au luat
rea moşierului, cămătarului, perceptorului, măsuri organizatorice pentru cultivarea în 1961, ele vor ajunge la circa 70.000 de tone — producţia de lapte va creşte la circa 40-43
acest an a 1.132 ha. cu legume din care 655 în 1962, valorificînd pe această cale în con milioane hectolitri.
biciul vătafului şi patul de armă al jandar ha. cu roşii timpurii.
diţii avantajoase porumbul şi celelalte fu Există numeroase exemple încurajatoare
mului ; de înnăbuşirea în singe a răscoalelor, Există toate condiţiile ca legumicultura să raje. in gospodăriile colective şi gospodăriile de
cunoască un nou şi puternic avînt chiar în
cînd cuţitul ajungea la os şi ţărănimea se cursul acestui an, asigurînd realizarea unor Gospodăriile colective au toate posibili stat care permit să apreciem că sarcinile
venituri sporite de către ţărănimea colecti
ridica împotriva stăpînirii boiereşti, ca în vistă şi aprovizionarea populaţiei orăşeneşti tăţile să ajungă pînă în 1965 la o produc ce ni le-am propus cu privire la creşterea
Căile creşterii continue a producţiei cu produse proaspete, variate şi de bună cali ţie marfă de 2—2,5 milioane de porci în (Conlinuare in pag. 3-a)
agricole vegetale şi animale tate în tot timpul anului.
grăşaţi. care va asigura gospodăriilor co
Tovarăşi, rajatoare. Multe gospodării colective şi gos In domeniul viticulturii, obiectivul princi
podării de stat din toate regiunile ţării au pal este, aşa cum am mai arătat şi cu alte lective venituri anuale de circa 2 miliarde
Una din trăsăturile cele mai importante realizat încă în 1960 producţiile medii sta ocazii, extinderea suprafeţei de viţă no de lei.
ale procesului construcţiei socialiste la sate, bilite de Congres pentru 1965. bilă din soiuri de mare productivitate
o constituie creşterea continuă, în întrea şi de calitate superioară, din care 30 Pentru a atinge asemena niveluri de creş
ga această perioadă, a producţiei agricole 738 gospodării colective au recoltat pes la sută struguri de masă. In prezent supra
vegetale şi animale. te 1.800 kg. grîu în medie la hectar, iar 60 faţa totală a viilor este de 306.000 hectare. Din tere a porcilor este necesar ca gospodăriile
gospodării de stat au depăşit producţia me acestea 124.000 hectare sînt plantate cu viţă
S-a dezvoltat în mod deosebit cultura ce die de 2.500 kg. grîu Ia hectar. colective să-şi constituie o matcă de circa
realelor, In primul rînd a griului şi porum nobilă. Restul de 18^.000 hectare sînt ocupate
La porumb 931 gospodării colective au ob cil hibrizi producători direcţi. Circa 50 la sută 300—320.000 de scroafe. Această sarcină este
bului, care ocupă aproape 72 la sută din ţinut peste 2.600 kg. la hectar, iar 81 gos din plantaţiile de viţă altoită au goluri în pe deplin realizabilă, ţinînd cont că gos
suprafaţa arabilă. Au cunoscut o puternică podării de stat au depăşit media de 3.500 kg. proporţie de peste 30 la sută, ceea ce împie
boabe la hectar. Gospodăriile colective din dică obţinerea de producţii la nivelul poten podăriile colective au avut în aprilie 155.000,
dezvoltare culturile de floarea-soarelui, sfe Sîntana — regiunea Crişana, Plopu — Galaţi, ţialului podgoriilor noastre. Pentru realizarea
clă de zahăr, cartofi şi legume. Siminoc — regiunea Dobrogea, Miloşeşti — sarcinii ce ne stă în faţă, este necesar să se Iar la sfîrşitul acestui an vor ajunge la un
regiunea Bucureşti, Seaca de Cîmp — Ol planteze noi suprafeţe cu viţă nobilă din so
Potrivit Directivelor celui de-al IlI-lea iuri de masă şi vin. Noile plantaţii trebuie fă efectiv de 200—220.000 scroafe.
Congres al partidului, pînă în 1965 va trebui tenia, gospodăriile agricole de stat Ion Roată cute în podgoriile cu tradiţie pe suprafeţe
să ajungem, în condiţii climatice normale, Fiecare gospodărie colectivă trebuie să-şi
la o producţie medie la hectar de 1.800 kg. şi Mărculeşti — regiunea Bucureşti, Ovidiu mari, după un plan general de sistematizare,
la grîu, 2.500—2.800 kg. la porumb, cel puţin care să permită în perspectivă mecanizarea întocmească planuri concrete de creştere a
1.500 kg. la floarea-soarelui, 25.1100 kg. la — Dobrogea, Grabăţ — Banat şi altele, au principalelor lucrări agrotehnice. Viile hibri
de şi cele nobile îmbătrînite şi cu procent ma. porcilor pînă în anul 1965 prevăzînd îmbu
sfecla de zahăr, peste 15.000 kg. la cartofi. recoltat în medie de pe toată suprafaţa cul re de goluri vor fi defrişate pe măsura exe
cutării noilor plantaţii şi a intrării acestora nătăţirea continuă a procesului de repro
Rezultatele obţinute plnă acum slnt încu- pe rod, în aşa fel îneît producţia totală de
struguri să nu scadă. Plantaţiile trebuie fă ducţie şi îngrăşare, ameliorarea condiţiilor
cute pe terenurile în pantă pe cît posibil ame
najate în terase care asigură conservarea so de adăpostire, corelarea planului producţiei
lului şi executarea mecanizată a lucrărilor de
îngrijire a viei. de carne cu cel al producţiei de furaje şi
asigurîndu-şi rezervele necesare.
Pentru aprovizionarea populaţiei cu stru
guri de masă pe o perioadă cit mai îndelun Gospodăriile de stat ating în 1962 o
gată, este necesar să sc extindă soiurile tim
purii în zonele cele mai favorabile. O dată cu încărcătură de 100 porci graşi livraţi la 100
mărirea suprafeţei cil vii, trebuie îmbunătă
ţită substanţial agrotehnica viticolă, aplicîn- ha. teren arabil; prin concentrarea în conţi-
du-se pe scară largă experienţa gospodăriilor
fruntaşe şi recomandările oamenilor de ştiin nuare a creşterii şi îngrăşării porcilor in
ţă, astfel incit să se ajungă pînă în 1965 la o
producţie de cel puţin 1.400.000 tone de stru gospodării mari şi specializate, ele vor tre
guri.
In ceea ce priveşte pomicultura, sarcina
este de a realiza o suprafaţă de 300.000 hec
tare de livezi, extinzîndu-se speciile cele mai
valoroase. Planul general de dezvoltare a po-
micultiirii trebuie să ţină seamă de reparti
zarea fiecărei specii in cele mal potrivite
zone, creindu-şe bazine specializate in cultura
