Page 94 - 1962-04

Np.' 2283
Raport cu privirs
a încheierea colectivizării
şi reorganizarea
conducerii agriculturii
prezentai de tovarăşul
Shecrghe Sheorghiu-Dej
(Urmare din pag. 2-a)
producţiei de lapte vor putea fi îndeplinite.
Astfel, gospodăriile colective au obţinut în
1961 de la vacile proprietate obştească, în me­
die cîte 1.652 1. de lapte, iar gospodăriile de
stat 3.000 de litri. Un număr de 58 de gospo­
dării de stat au realizat de la 13.000 de vaci în
medie peste 3.500 litri lapte, iar 113 gospodării
agricole colective au obţinut peste 2.500 litri
de lapte de la fiecare vacă furajată.
Este instructiv să arătăm -situaţia produc­
ţiei de lapte la un număr de gospodării de
stat din punct de vedere al efectivelor de vaci,
al producţiei medii şi al preţului de cost reali­
zat în anul 196,1'.- i.
Nr. Producţia Preţ
de medie de cost
G. A. S. vaci litri lei/litru
Peştera-Dobrogea 110 4.053 1,05
Andrăşeşti-Bucureşti 99 4.198 1,07
Cojuşca-Suceava 218 4.052 0,95
Sălard-Crişana 287 3.114 1,06
Variaş-Banat 194 4.716 1,30
După cum se vede, aceste gospodării au
obţinut producţii mari la un număr important
de vaci.
Preţul de cost mediu realizat de aceste
gospodării pe litru de lapte, a fost de 1,09
lei, ceea ce, desigur, reprezintă încă mult,
faţă de posibilităţile mari de reducere a pre­
ţului de cost care există în gospodăriile de
stat.
Gospodăria agricolă de stat Grabăţ, regiu­
nea Banat a obţinut în 1961 o producţie me­
die şi mai mare decît cele arătate mai sus şi
anume de 5.036 litri de la un număr de
188 vaci, producţie pe care am dori s-o
obţină toate gospodăriile de stat şi colective.
Analizînd însă preţul de cost înregistrat în
bilanţul acestei gospodării, se constată că
acesta a fost de 2,75 lei pe litru faţă de
1,08 lei planificat, deci aproape de trei
ori mai mare. Aceasta este de neînţeles.
Dacă ar fi să dăm crezare celor cuprin­
se în bilanţul gospodăriei Grabăţ, ar tre­
bui să admitem că creşterea producţiei me­
dii de lapte este însoţită 'de o creştere
şi mai mare a preţului de cost. Este' ne­
cesar să fie examinate temeinic cauzele
care au umflat preţul de cost şi să se ia
jum-jjjjfnsstiii ca această gospodărie care a ob-
'-orţinţft‘‘â'tît de frumoase rezultate în creşterea praşila întîia şi chiar a doua, se pot face me­
producţiei de lapte, să poată deveni un
exemplu şi în domeniul costurilor de pro­
ducţie.
Ţinînd seama 'de consumul crescind de
lapte la oraşe şi sate, de necesitatea apro­
vizionării ritmice cu materie primă a fabri­
cilor de produse lactate puse în funcţiune
şi a celor pe care le vom construi, a asi­
gurării unor cantităţi din ce în ce mai mari
de lapte tras pentru creşterea tineretului
bovin şi porcin, trebuie să ne concentrăm de cost scăzut.
atenţia in direcţia sporirii însemnate a pro­ Din păcate însă, această importantă bază
ducţiei de lapte în toate gospodăriile colec­
tive şi de stat.
Ele vor trebui să asigure din prăsilă pro­
prie şi achiziţii de viţele din rase de mare
productivitate, încărcătura cu vaci prevă­
zută la suta de hectare, îmbunătăţirea con­
tinuă a calităţii animalelor, furajarea judi­
cioasă şi generalizarea experienţei unităţilor
fruntaşe. îngrijirea vacilor trebuie încredin­
ţată unor cadre bine pregătite, cu expe­
rienţă, pasionate în căutarea şi aplicarea
celor mai avansate metode de creştere a
producţiei de lapte cu un conţinut mare de
grăsime şi la un preţ de cost redus, (aplauze).
Tovarăşi,
Realizarea sarcinilor privind creşterea im­
portantă a numărului de animale, precum
şi sporirea producţiei de carne, lapte, lînă,
ouă, este condiţionată în mod nemijlocit de
dezvoltarea considerabilă a bazei furajere.
Efectivele de animale calculate în unităţi
vită mare se vor mări de la 6.987.000 la în­
ceputul anului 1962, la 7.985.000 în 1965.
Fiecare gospodărie colectivă o unitate
puternică, înfloritoare
Tovarăşi,
Dezvoltarea economică şi consolidarea fie­
cărei gospodării colective trebuie să se des­
făşoare potrivit unui plan de perspectivă,
pe o durată de mai nuilţi ani, fundamentat
multilateral, pe baza studierii atente a tu­
turor factorilor care acţionează asupra pro­
ducţiei : mărirea suprafeţelor, structura cul­
turilor, căile de sporire a recoltelor la hec­
tar, dezvoltarea şeptelului şi a productivităţii
lui, asigurarea bazei furajere optime. Toate
acestea trebuie să se reflecte în creşterea
producţiei globale şi a producţiei marfă a
gospodăriei, în sporirea avutului obştesc şi a
veniturilor colectiviştilor.
O preocupare principală a gospodăriilor
colective trebuie să fie luarea tuturor măsu­
rilor pentru folosirea cu grijă şi cit mai efi­
cientă a pămîntului. Se cere punerea în va­
loare a tuturor terenurilor neproductive sau
cu productivitate scăzută, organizarea în
cel mai scurt timp a teritoriului, astfel îneît
să se asigure utilizarea mai deplină a mij­
loacelor mecanizate pe tarlale mari, reparti­
zarea în funcţie de criterii bine chibzuite
(sol, relieful terenului, apropierea de căi de
comunicaţie şi altele), a suprafeţelor pe di­
ferite culturi şi utilităţi, urmărindu-se re­
ducerea la strictul neces'ar a suprafeţelor
destinate altor utilizări decît cele directe le­
gate de producţie.-
Avem toate condiţiile pentru a asigura
[din abundenţă, cantitativ şi pe sorturi, nu­
treţurile pentru furajarea şeptelului, pre-
cuim şi rezervele necesare, dispunem de o
puternică bază cerealieră şi în primul rînd
de porumb, care ocupă ponderea cea mai
mare în furajarea animalelor. Să dăm deci
cea mai mare atenţie sporirii producţiei la
hectar a porumbului pentru boabe, siloz şi
masă! verde, astfel ca în următorii ani să
dublăm producţia.
Pentru o furajare echilibrată a animalelor,
este necesar să se dea o deosebită atenţie
plantelor bogate în proteină şi în special cul­
turilor de mazăre, soia, trifoi şi lucernă, la
care trebuie extinse suprafeţele şi sporită
simţitor producţia la hectar.
O rezervă importantă în sporirea produc­
ţiei de furaje este extinderea culturilor duble
şi în primul rind a porumbului pe terenurile
de pe care s-a strîns recolta de mazăre şi ce­
reale păioase.
Ţărănimea noastră are o îndelungată expe­
rienţă în cultivarea printre porumb a do­
vleacului şi fasolei. Anul trecut la gospodăria
colectivă din comuna Siminoc, regiunea Do-
brogea, de pe 150 ha. în cultură intercalată
s-a obţinut o recoltă de 5.100 de kg. porumb
boabe şi 180 kg. de fasole în medie la hec­
tar ; gospodăria colectivă din Valea Măcri-
şului, raionul Urziceni, a recoltat de pe o
suprafaţă de 50 ha., în afară de 4.900 kg. de
porumb boabe, cîte 480 kg. de fasole în me­
die la hectar.
Din calculele făcute pe baza producţiilor
realizate de un număr mare de gospodării co­
lective din toate regiunile ţării rezultă că
din cele 3.900.000 de ha. cu porumb, dacă
s-ar cultiva intercalat pe 1.000.000 ha. do-
vleci şi fasole, — socotind numai o produc­
ţie de 3.000 kg. dovleci la hectar, s-ar realiza
un surplus de furaje de 3.000.000 de to n e ;
folosite în hrana porcilor, ele ar da circa
66.000 de tone de carne în valoare de 594 de
milioane lei. Totodată s-ar obţine o cantitate
de 90.000 de tone de seminţe de dovleci, care
transformate în ulei ar aduce un venit de
cca. 216 milioane de lei. La fasole, socotind o
producţie de 200 de kg. la hectar, s-ar realiza
200.000 de tone, care, la preţuri de contrac­
tare, reprezintă un venit de 460 de milioane
le i : în afară de aceasta, fasolea lasă în pă-
mînt o cantitate de azot care aduce o con­
tribuţie importantă la sporirea producţiei cul­
turilor următoare.
După cum se vede, cultivarea dovieacului
şi fasolei între porumb, poate aduce la fie­
care hectar un venit suplimentar de 1.350
lei.
Merită oare să depunem toate eforturile
pentru a extinde chiar din primăvara aceas­
ta cultura de dovleci şi fasole intercalată
printre porumb ? Desigur că da. (aplauze).
Fiecare gospodărie colectivă poate să cul­
tive dovleci şi fasole printre porumb pe su­
prafeţe întinse. Lucrările de arat, semănat,
canizat, iar pentru celelalte lucrări gospodă­
riile colective dispun de forţele de muncă ne­
cesare.
Cea mai ieftină resursă de furaje este su­
prafaţa de peste 4.000.000 hectare cu păşuni
şi fineţe, care reprezintă aproape 30 la sută
din suprafaţa agricolă a ţării. In regiunea
Hunedoara, păşunile şi fîneţele ocupă peste
60 la sută din suprafaţa agricolă, în regiu­
nea Cluj 50 la su tă ; întinderi mari de păşuni
şi fineţe sînt şi în Maramureş, Suceava, Mu­
reş, Braşov şi în alte regiuni. Ţărănimea noa­
stră a preţuit totdeauna păşunile, pentru că
ele asigură animalelor timp de 5-6 luni de
zile pe an nutreţuri bogate în substanţe hră­
nitoare, dau posibilitatea să se obţină canti­
tăţi mari de lapte, carne şi lînă la un preţ
furajeră este folosită în măsură insuficientă,
din cauză că nu se manifesta grijă necesară
pentru continua îmbunătăţire a stării păşu­
nilor şi fîneţelor şi pentru ridicarea sistema­
tică a productivităţii lor. Acolo unde s-au
luat măsurile corespunzătoare au fost obţi­
nute sporuri importante de produse.
Pe păşunea din Munţii Tarcăului, regiunea
Mureş, prin lucrări simple de curăţire, îngră-
şare şi însămînţare, producţia de iarbă
a crescut de la 4.200 de kg. la 14.000 de kg. la
hectar. Se pot da şi alte exemple care arată
că pe aceeaşi suprafaţă se poate asigura creş­
terea unui număr dublu de animale. Este
necesar să se pornească cU toată hotărîrea
la acţiunea de sporire considerabilă a pro­
ducţiei de furaje pe păşuni şi fineţe, prin
lucrări simple de curăţire şi reînsămînţare
cU ierburile cele mai valoroase, fertilizarea
cu îngrăşăminte naturale şi, pe măsura po­
sibilităţilor, cu- îngrăşăminte minerale.
Consiliile dc conducere ale gospodăriilor
colective, consiliile G.A.S., comitetele execu­
tive ale sfaturilor populare, organele şi or­
ganizaţiile de partid, trebuie să se preocupe
de valorificarea tuturor posibilităţilor de
care dispun pentru creşterea cit mai ra­
pidă a bazei furajere.
Terminarea colectivizării creează condiţii
favorabile pentru o largă acţiune de mobi­
lizare a maselor ţărănimii la executarea lu­
crărilor de combatere a eroziunilor, de deseca­
re a terenurilor cu exces de apă, de îndiguire a
suprafeţelor inundabile, de punere în cultură a
terenurilor nisipoase şi a săraturilor, ridi-
cindu-se pe toate căile fertilitatea solului. In
fiecare gospodărie va trebui elaborat un
program special în vederea efectuării lu­
crărilor pe etape şi în perioadele cînd mun­
cile din agricultură nu sînt intense.
Puterea economică a gospodăriilor colec­
tive este indisolubil legată de creşterea avu­
tului obştesc. Alocarea an de an a unor fon­
duri sporite din veniturile realizate de gos­
podărie şi mărirea fondului obştesc raportat
Ia suta de hectare suprafaţă, reprezintă in­
dicatorii principali care arată progresul rea­
lizat de gospodărie şi forţa sa economică.
iSursele şi căile de realizare a fondului ob­
ştesc sînt precizate în statutul gospodăriilor co­
lective ; el se formează din veniturile în bani
şi în natură ale gospodăriei, care constituie
sursa principală de creştere a avutului ob­
ştesc, precum şi din creditele acordate de
stat. Gea mai mare parte a resurselor fon­
dului obştesc sînt folosite de gospodăria co­
lectivă pentru mărirea efectivelor de ani­
male, construirea adăposturilor necesare şi
a altor construcţii gospodăreşti, procurarea
de inventar agricol.
DftDMUB SO'CI.MîSMULDI
Alocînd an de an sume tot mai mari pen­
tru creşterea fondului obştesc, gospodăriile
colective şi-au dezvoltat mijloacele de pro-
- diicţie — condiţie fundamentală a sporirii
veniturilor proprii şi a valorii zilei-muncă.
Astfel, fondul de bază mediu raportat la suta
de hectare a crescut de la 72.000 de lei în
1959 la aproape 81.000 de lei în 1961. Cores­
punzător, veniturile la suta de hectare rea­
lizate de gospodăriile colective au crescut de
la 93.900 de lei la 108.500 de Iei. In felul aces­ tite, rambursate la scadenţă. Numeroase gos­
ta, în medie pe ţară, fiecare colectivist a
primit pentru munca în gospodăria colectivă
la o zi-muncă 6 kg. cereale, însemnate can­
tităţi de legume, fructe, zahăr, ulei, precum
şi 7,50 lei. Un număr de 870 de gospodării
au dat în afară de produse în natură, mai
mult de zece lei la fiecare zi-muncă.
Este instructiv să arătăm modul în care
sporirea avutului obştesc, raportat la suta
de hectare, influenţează pozitiv creşterea ve­
niturilor gospodăriilor colective şi a valorii
zilei-muncă.
Gospodăria colectivă Recaş din regiunea
Banat, spre exemplu, şi-a sporit an de an
proprietatea obştească, ajungind la sfîrşitul
anului 1961 la un fond de bază de 4.484.000
lei, ceea ce înseamnă 186.000 lei la o sută de
hectare teren agricol faţă de 148.700 lei în
1960 şi 97.400 lei în 1959. Un loc principal în
avutul obştesc îl ocupă animalele al căror
număr era Ia 1 ianuarie 1962 de 455 de tau­
rine, din care 242 de vaci şi juninci; 1.189
porcine, din care 100 scroafe: 1.060 ovine.
Sporirea continuă a avutului obştesc a dus
la creşterea veniturilor gospodăriei la o sută
de hectare teren agricol de la 165.400 lei în
1959 la 228.000 lei în 1961.
Rezultatele obţinute de această gospodărie
apar şi mai concludente dacă le comparăm
cu cele obţinute de gospodăria colectivă ve­
cină, Bazoşul Vechi, care, deşi are o serie
de realizări nu a folosit pe deplin posibili­
tăţile existente pentru dezvoltarea proprie­
tăţii obşteşti. Aici fondul de bază la o sută
de hectare.reprezintă 97.800 Iei, faţă de 186.000
lei la gospodăria R ecaş; ca urmare, venitu­
rile realizate la o sută de hectare au fost
în anul 1961 de numai 111.450 lei faţă de
228.000 în gospodăria Recaş, iar valoarea zi­
lei muncă, de numai 15 lei faţă de 30 lei la
cealaltă gospodărie.
Gospodăria colectivă din Palazul Mare, re­
giunea Dobrogea, şi-a sporit continuu pro­
prietatea obştească, ajungind la sfîrşitul anu­
lui 1961 la un fond de bază de 4.906.600 lei,
revenind 337.000 lei la o sută, hectare teren
agricol, faţă de 272.000 iei în 1960 şi 219.000
lei în 1959. Gospodăria avea, la 1 ianuarie
1962, un număr de 536 taurine, din care 206
vaci. Veniturile gospodăriei la o sută hec­
tare teren agricol au crescut sistematic de
Ia 181.700 lei în 1959, Ia 238.300 lei în 1960 şi
304.400 lei în 1961.
Consiliile de conducere ale unor gospodării
colective au o atitudine cu totul nejustificată
faţă de problema avutului obştesc, conside-
rînd fără temei că prin alocarea unor sume
sporite din veniturile gospodăriei pentru
creşterea fondului de bază se vor reduce su­
mele alocate plăţii zilei-muncă, Aceasta în­
seamnă pur şi simplu să-ţî furi singur că­
ciula. K! menţine la un nivel scăzut proprie­
tatea obştească, a nu asigura resursele ne­
cesare creşterii mijloacelor de producţie, spo­
ririi efectivelor de animale, plantaţiilor po-
miviticole, amenajării de suprafeţe pentru
cultura legumelor, înseamnă a nu crea baza
trainică şi sigură pentru sporirea veniturilor
gospodăriei şi implicit a veniturilor pe zi-
muncă.
Organizarea conducerii agriculturii la nivelul cerinţelor noii etape de dezvoltare
Tovarăşi,
încheierea construcţiei socialiste Ia sate
face necesară reorganizarea conducerii agri­
culturii corespunzător noii etape de dezvol­
tare a ei.
Actuala formă organizatorică a conducerii
agriculturii, începînd de la minister şi pînă
Ia organele de jos, mai păstrează anumite
trăsături proprii condiţiilor cind în agricul­
tură predomina proprietatea individuală.
Această formă organizatorică depăşită a con­
dus la un stil de muncă şi la metode biro­
cratice, funcţionăreşti, îngust administrative.
Ministerul şi organele sale nu reuşeau să
acorde un ajutor eficace unităţilor de pro­
ducţie. în locul unei munci permanente, des­
făşurate nemijlocit pe teren, cadrele minis­
terului şi ale organelor din subordinea lui se
limitau adeseori Ia întocmirea de directive,
instrucţiuni, recomandări, evidenţe statistice,
elaborate din birou, fără praticiparea specia
liştilor din producţie chemaţi să le aplice în
practică.
S-a manifestat o puternică tendinţă de um­
flare a aparatului administrativ care absor­
bea aproape 40 la sută din totalul specialiş­
tilor cu studii agricole superioare. Or, ţinînd
seama de marea complexitate a problemelor
agriculturii, este evident că acestea nu pu­
teau fi rezolvate numai cu forţele aparatu­
lui, oricit de numeros ar fi fost el. Este greu
de închipuit că aceşti specialişti puteau con­
duce cu eficienţă treburile agriculturii din b i­
rourile ministerului sau ale sfaturilor popu­
lare. Locul specialiştilor, locul celor chemaţi
să conducă agricultura este in gospodăriile
colective şi în gospodăriile de stat, acolo unde
se hotărăşte soarta producţiei agricole,
(aplauze).
Se impune adoptarea unei noi concepţii
organizatorice, cai*e să asigure agriculturii o
conducere ştiinţifică, competentă şi unitară,
capabilă să facă faţă cu succes noilor sarcini
de mare răspundere privind dezvoltarea con­
tinuă a agriculturii socialiste. Noua formă
de organizare va trebui să creeze condiţii
pentru participarea la conducerea agricultu­
rii a cadrelor celor mai pregătite, care lu­
crează nemijlocit în producţie.
In acest scop, se propune înfiinţarea Con­
siliului Superior al Agriculturii, ca organ al
Consiliului de Miniştri, cu un Comitet Exe­
cutiv ai cărui preşedinte va fi membru al gu­
vernului. De asemenea se propune înfiinţa
rea Consiliilor agricole regionale şi raionale,
to organe ale sfaturilor populare.
Consiliul Superior al Agriculturii va fi al­
cătuit din cele mai calificate cadre de ingi­
neri agronomi, zootehnicieni, mecanizatori,
pSS. *
Desigur, că pentru sporirea mijloacelor de de lei, iar pentru anul 1962 s-a prevăzut în'
producţie, gospodăriile colective beneficiază acelaşi scop suma de aproape 2 miliarde lei.
şi vor beneficia şi în viitor de importante Este necesară îmbunătăţirea sistemului de
sume alocate de stat sub formă de credite arvune şi credite şi elaborarea unei reglemen­
cu dobîndă foarte redusă şi chiar fără dobîn- tări unitare a sistemului de avansuri pentru
dă, însă toate acestea trebuie să fie plă­ zile-muncă pe baza experienţei gospodăriilor
fruntaşe, spre a se asigura colectiviştilor ve­
podării consolidate au renunţat să mai facă nituri băneşti regulate în tot cursul anului.
apel la credite din partea statului şi îşi alocă Izvorul principal de venituri pentru ţă­
singure fondurile necesare lărgirii însemnate ranii colectivişti este munca în gospodăria
a avutului obştesc. colectivă. Mijloacele de producţie de care
Consiliile de conducere ale gospodăriilor dispun gospodăriile colective, suprafeţele în­
colective, toţi ţăranii colectivişti trebuie să tinse de teren, sprijinul din partea staţiuni­
se îngrijească de creşterea cit mai rapidă a lor de maşini şi tractoare, îndrumarea teh­
avutului obştesc, ca principala cale de spo­ nică şi organizatorică pe care o dau cadrele
rire a veniturilor gospodăriilor, de întărire a de specialişti, ajutorul material şi financiar
puterii lor economice, de ridicare a bunăstă­ acordat de stat, creează condiţiile cele mai
rii materiale a colectiviştilor, (aplauze). favorabile pentru ca fiecare gospodărie să
O mare atenţie trebuie acordată folosirii realizeze venituri crescînde şi să asigure o
retribuţie tot mai mare a muncii colecti­
chibzuite a fondului de zile-muncă de care viştilor.
dispune fiecare gospodărie, combătîndu-se
risipa, cheltuirea lor pentru activităţi nepro­ In afară de veniturile primite pentru mun­
ductive sau stabilirea unui număr prea mare ca în gospodăria colectivă, ţăranii colecti­
de zile-muncă pentru diferite treburi admi­ vişti mai au în gospodăria personală 862.000
nistrative. Un număr exagerat de zile-muncă' hectare teren agricol, peste 1 milion vaci,
se alocă în momentul de faţă preşedinţilor, peste 2 milioane porci, circa 5,5 milioane oi,
brigadierilor şi contabililor din gospodării. circa 30 milioane păsări, ceea ce Ie aduce în­
In regiunea Dobrogea, spre exemplu, în 1961 semnate venituri suplimentare. Trebuie acor­
numărul mediu de zile-muncă pe un colecti­ dată o mare importanţă folosirii din plin a’
vist a fost de 195, în timp ce zilele-muncă gospodăriei personale pentru sporirea la ma­
alocate preşedinţilor, în medie pe regiune au ximum a producţiei de carne, lapte, năsări,
fost de 711; în regiunea Banat, la 187 zile- ouă. legume, fructe şl altele, în scopul com­
muncă medie pe un colectivist, s-au alocat
preşedinţilor 572 zile-muncă. pletării nevoilor nroprii ale familiilor de co­
lectivişti şi creării de disponibilităţi, ce^e
Asemenea situaţii arată că actualele norme
de retribuire a preşedinţilor, brigadierilor şi să fie valorificate în principal, pe calea con­
tractelor cu statul.
contabililor din gospodării colective sînt ne- O problemă importantă este asigurarea
corespunzătoare, deoarece determină dispro­ existenţei materiale la bătrîneţe sau în caz
porţii nejustificate între veniturile acestora de invaliditate. In legătură cu aceasta,
s-au purtat discuţii în adunările generale
şi veniturile colectiviştilor. Aceasta creează şi s-au pus numeroase întrebări cu ocazia
o situaţie neplăcută pentru preşedinte, îi constituirii noilor gospodării colective.
scade autoritatea, îl rupe de masa colectiviş­
tilor, în rîndul cărora se pot crea nemul­ Cum trebuie asigurată, la sate, bătrîneţea
şi invaliditatea ? Această întrebare care preo­
ţumiri justificate. Situaţia a fost sesizată cupă în mod justificat pe colectiviştii bă-
de numeroşi preşedinţi de gospodării colec­ trini, ca şi pe cel tineri, care ştiu că va veri
tive. Fără îndoială că pentru munca lor de un timp cind şi ei vor fi bătrîni, trebuie să
mare răspundere, preşedinţii trebuie să pri­ primească răspuns. Fără îndoială, dragostea
mească un număr de zile-muncă în plus copiilor pentru părinţi este un sentiment f i ­
peste media realizată de colectivişti, fără resc, iar grija faţă de părinţi va fi întotdea­
însă ca aceasta să ducă la exagerări. Este ne­ una o îndatorire a lor. Nu se poate însă trece
cesar ca normele existente să fie revăzute în cu vederea că tinerii îşi întemeiază propriile
cel mai scurt timp şi să se adopte o regle­ lor familii, au la rîndul lor copii, au griji şi
sarcini sporite; pe de altă parte, este întru-
mentare mai justă a acestei probleme,
(aplauze).
In ultimii ani, în majoritatea gospodăriilor totul legitimă dorinţa bătrînilor de a avea
colective s-a încetăţenit metoda de a se acor­ propriile lor mijloace de existenţă.
da periodic colectiviştilor avansuri băneşti
pentru zile-muncă, ceea ce dă posibilitate Statutul model al gospodăriei colective pre­
acestora să obţină venituri în tot cursul anu­ vede posibilitatea creării unui fond pentru
lui. In 1961, aproape 2.300 : gospodării co­ ajutorarea bătrînilor sau a celor care nu mai
lective au acordat membrilor lor asemenea pot munci. De mai mulţi anii unele gospo­
avansuri, care în primele trei trimestre ale dării colective au şi început să aplice, cu
anului s-au ridicat la aproximativ 900 mili­ bune rezultate, sisteme proprii de ajutorare
oane lei. Aceasta reprezintă o formă foarte a bătrînilor şi a celor inapţi de muncă. La
avantajoasă de retribuire a muncii în gos­ gospodăriile din Grindu, regiunea Bucureşti,
podăria colectivă. Oltenia din Dobrogea, Salonta şi Mădăraş din
Crişana, colectiviştii bătrîni primesc în fie­
Calea cea mai importantă de asigurare a care an, în medie, între 250-400 kg. cereale,
în afară.-de legiune, cartofi şi alte produse,
fondurilor necesare pentru plata periodică a
avansurilor în bani o constituie contractarea
de produse' agricole cu întreprinderile statu­
lui, care acordă gospodăriilor colective arvune precum şi anumite sume de bani.
şi credite în contul producţiei contractate, Terminarea colectivizării agriculturii şi în­
astfel incit acestea să primească însemnate tărirea eeonomico-organizatorică a gospodă­
sume de bani chiar din primele luni ale anu­ riilor colective face cu putinţă să fie elaborat
lui. In 1961, statul a acordat gospodăriilor
colective, sub formă de arvune şi credite cu participarea colectiviştilor înşişi, un sis­
pentru contractări de cereale, legume, carne tem unitar de asigurare materială la bătri-
şi alte produse, în afara creditelor de pro­ neţe şi in caz de invaliditate, care să garan-
ducţie şi de investiţii, suma de 1,1 miliarde teze tuturor ţăranilor colectivişti o bătrîneţe
liniştită, fără griji, (aplauze).
medici veterinari, care lucrează nemijlocit nicieni, medici veterinari, ingineri mecani­
în producţie, directori ai gospodăriilor agri­ zatori din unităţile agricole de producţie si
cole de stat şi ai staţiunilor de maşini şi staţiunile experimentale, preşedinţi de gos­
tractoare, preşedinţi de gospodării colective podării colective, fruntaşi în’ producţie. Ele
cu studii superioare agricole, oameni de şti­ vor răspunde de conducerea agriculturii pe
inţă din institutele de cercetări şi din învă- plan regional şi raional potrivit cu directi­
ţămînt cu o înaltă pregătire şi experienţă. vele şi dispoziţiile Consiliului Superior al
Consiliul Superior al Agriculturii analizea­ Agriculturii şi ale comitetelor executive ale
sfaturilor pGpuiare.
ză problemele dezvoltării agriculturii în an­
samblu, pe ramuri sau sectoare de producţie, Dezbaterea în Consiliul Superior al Agricul­
stabileşte măsurile cele mai indicate, dă di­ turii şi în Consiliile agricole regionale şi raio­
rective şi dispoziţii obligatorii pentru comi­ nale a celor mai înaintate metode agro­
tetele executive ale sfaturilor populare, pen­
tru consiliile agricole regionale şi raionale. tehnice, îzvorîte din rezultatele cercetărilor
El va îndruma munca de întărire economi- ştiinţifice şi din practica înaintată, va per­
co-organizatorică a gospodăriilor colective şi
va conduce activitatea de producţie şi econo­ mite un larg şi sistematic schimb de expe­
mică a gospodăriilor de stat şi a staţiunilor
de maşini şi tractoare; va colabora cu Co­ rienţă, cunoaşterea şi generalizarea celor
mitetul de Stat al Planificării la elaborarea
planurilor anuale şi de perspectivă pentru în­ mai bune rezultate obţinute în producţie,
treaga agricultură; va îndruma activitatea de
cercetare ştiinţifică din domeniul agricultu­ găsirea celor mai eficiente căi de sporire a
rii şi va organiza introducerea şi generaliza­ producţiei agricole.
rea în producţie a realizărilor ştiinţei şi
practicii înaintate din ţara noastră şi de în scopul asigurării unei conduceri, în­
peste hotare; va răspunde, în colaborare cu
Ministerul Invăţămîntului, pentru pregătirea drumări şi coordonări unitare a întregii ac­
de cadre agricole superioare, va asigura pre­
gătirea cadrelor agricole medii, justa repar­ tivităţi ştiinţifice din agricultură, se va în­
tizare a specialiştilor în producţie. fiinţa Institutul Central de Cercetări agricole.
El va elabora planul unic de cercetări, concen-
Consiliul Superior al Agriculturii îşi va trînd forţele ştiinţifice asupra celor mai ac­
desfăşura activitatea pe secţiuni, corespunză­ tuale probleme ale agriculturii, cum sînt :>
tor principalelor ramuri şi probleme ale agri­ crearea unor noi soiuri de plante şi rase de
culturii — fond funciar, cereale şi plante animale mai productive, stabilirea metode­
tehnice, hortiviticultură, creşterea animale­ lor agrozootehnice înaintate care să asigure
lor, mecanizarea agriculturii, învăţămint şi valorificarea rezervelor de creştere a produc­
propagandă, gospodării agricole de stat.
ţiei din gospodăriile de stat şi colective, per­
Consiliul Superior va avea, o comisie pen­ fecţionarea continuă a tractoarelor şi maşi­
nilor agricole. Cercetătorii din domeniul e-
tru coordonarea şi elaborarea planului de conomiei agrare trebuie să studieze temeinic
problemele de organizare şi retribuire a
dezvoltare a agriculturii şi pentru proble muncii, căile de creştere a eficienţei econo­
mele economice. mice a investiţiilor, de ridicare a producti­
vităţii muncii şi reducere a preţului de cost
Consiliile agricole regionale şi raionale vor al producţiei agricole.
fi alcătuite din ingineri agronomi, zooteh-
înfăptuirea măsurilor propuse va duce la
lărgirea atribuţiilor, creşterea iniţiativei şi
a răspunderii conducerii unităţilor agricole
socialiste, a organelor locale de partid şi de
stat, pentru rezolvarea competentă, la timp
şi în bune condiţiuni a problemelor pro­
ducţiei, pentru întărirea continuă a unită­
ţilor agricole.
Cadre de specialişti în fiecare gospodărie agricolă
Tovarăşi, spcialişti cu studii superioare agricole şi a
fiecărei gospodării colective cu un inginer
în scopul asigurării gospodăriilor colective agronom; un medic veterinar va deservi
cu cadre dc specialişti, C.C. al P.M.R. şi Con­ 3-4 gospodării colective.
siliul de Miniştri, au hotărîi redistribuirea
cadrelor cu studii superioare agricole, astfel încă în acest an in gospodăriile de stat
ca majoritatea covîrşitoare a inginerilor a- vor lucra 3.200 specialişti, în gospodăriile
gronomi, zootehnişti şi medici veterinari să colective circa 6.000, în S.M.T. — 600, iar la
fie repartizaţi In unităţile agricole de pro­ circumscripţiile veterinare — 1.600. Peste 76
ducţie. la sută din specialiştii cu’ studii superioare
Aceste măsuri vor asigura încadrarea gos­ (Conţinuare In pag. 4-a)
podăriilor de stat în medie cu cel puţin 5