Page 95 - 1962-04

pag. 4
Raport cu privire
fa încheierea colectivizării
şi reorganizarea
conducerii agriculturii
prezentat de tovarăşul
Oheorghe Gheorghiu-Oej
(Urmare din pag. 3-a)
vor lucra acolo unde se hotărăşte soarta pro-
ducţiei. (vii aplauze). Inginerii agronomi,
zootehnicienii, medicii veterinari, lucrînd per­ nizarea de cursuri agrozootehnice de masă
manent in gospodăriile colective sau de stat,
vor avea în faţă un cîmp larg de activitate
creatoare; aici işi vor putea perfecţiona şi
aplica pe scară largă cunoştinţele căpătate
în anii de studii.
Inginerii şi medicii veterinari, care trec în
unităţile de producţie, vor primi în continua­
re salariul tarifar pe care l-au avut la locul
lor de muncă, precum şi indemnizaţii lunare
pînă la mutarea fam iliei: toţi specialiştii
din gospodăriile agricole colective şi gosta­
turi beneficiază de concediu de odihnă, alo­
caţie de stat pentru copii, pensie. Pentru co­
piii inginerilor agronomi şi ai celorlalţi spe­
cialişti din unităţile de producţie, care în­
vaţă in şcoli medii şi supevioare, se vor a-
corda burse şi locuri in cămine pe toată du­
rata şcolarizării, (aplauze).
Comitetele executive ale sfaturilor popu­
lare. organele şi organizaţiile de partid au
datoria să asigure locuinţe corespunzătoare
acestor specialişti şi familiilor lor. Este bine făcut în această privinţă încă din anul 1959.
venită şi trebuie încurajată iniţiativa gospo­
dăriilor colective din numeroase comune ale
regiunilor Bucureşti, Dobrogea şi altele, care
au prevăzut în planurile lor construirea de
locuinţe pentru specialişti.
Redistribuirea cadrelor agricole şi trimi­
terea a numeroşi specialişti la sate, consti­
tuie un mare sprijin dat ţărănimii colecti-
viste. Dar a crede că problemele mari ale
agriculturii în noua etapă a dezvoltării ei
pot fi rezolvate numai cu forţele specialiştilor sele ştiinţei agricole. In predarea altor
ar însemna a nu vedea întreaga importanţă şi
complexitate a acestor probleme. Intr-un fel
se muncea în mica gospodărie individuală
şi altfel se munceşte în gospodăria mare so­
cialistă. In noile condiţii ale agriculturii so­ eforturi şi o pregătire corespunzătoare din
cialiste trebuie muncit într-un mod nou, mai
productiv, corespunzător cu îndrumările
ştiinţei agricole.
Fiecare ţăran colectivist, întreaga masă a
ţărănimii colectiviste, trebuie să fie pe deplin mînt, cit şi de o temeinică pregătire agro­
pregătită pentru a munci în felul acesta nou,
să-şi însuşească temeinic cunoştinţe agro-
îmbunătăţirea organizării şi conţinutului
învăţămîntului agricol
in ultimii 15 ani au fost pregătite pentru
agricultură peste 14.000 de cadre cu studii
superioare, 25.000 de cadre tehnice medii şi
peste 100.000 de mecanizatori şi alţi munci­
tori calificaţi prin şcoli profesionale şi
cursuri de calificare. In prezent în şcolile
agricole şi institutele agronomice învaţă cca.
50.000 de elevi şi studenţi.
Trebuie temeinic îmbunătăţite organizarea
şi conţinutul învăţămîntului agricol de toate
gradele.
In vederea asigurării pînă în anul 1970 a
necesarului de aproape 59.000 de cadre teh­
nice agricole cu o pregătire medie, faţă de
circa 21.000 cite sînt în prezent, învăţămîntul
mediu agricol, va trebui să capete o largă
’dezvoltare, creîndu-se pe lingă gospodăriile
agricole de stat şi staţiunile experimentale
o reţea de şcoli tehnice agricole cu durata
de 4 ani, în care se vor primi absolvenţi ai
şcolilor de 7 (8)' ani. La întocmirea planu­
rilor şi programelor ele învăţămînt se va avea
In vedere ca elevii să primească o bună pre­
gătire teoretică şi în acelaşi timp' să-şi însu­ rata de 3 ani, pe lingă staţiunile de maşini
şească temeinice cunoştinţe practice îneît,
după absolvirea şcolii, să devină ajutoare
'directe ale inginerilor agronomi şl zoovete-
rinarllor
(Pentru îndrumarea şi conducerea califi­
cată a tuturor ramurilor agriculturii va tre­
bui să pregătim în aceeaşi perioadă 9.400 de
cadre cu studii agricole superioare, pe lingă
cele cca. 14.100 existente. Vom dispune astfel
de cca. 23.500 de specialişti ceea ce ne va
permite să încadrăm fiecare gospodărie agri­
colă de stat In medie cu 7 cadre, iar fiecare
gospodărie colectivă cu 3 cadre cu studii su­
perioare agricole.
Consiliul Superior al Agriculturii şi Minis­
terul învăţămîntului vor trebui să procedeze
neîntîrzlat la reexaminarea şi îmbunătăţirea
planurilor şi programelor de învăţămînt, asî-
Cauza păcii şi socialismului este de neînvins
Tovarăşi,
Sesiunea noastră are loc în ajunul măre­
ţei sărbători a solidarităţii internaţionale a
celor ce muncesc — ziua de 1 Mai —, pe
care muncitorii, ţăranii, intelectualii, ma­
sele largi ale oamenilor muncii o întîmpină
cu noi şi remarcabile succese în toate do­
meniile construcţiei socialiste.
Poporul romîn se poate mindri că prin
munca sa creatoare, prin încheierea colecti­
vizării agriculturii, prin rezultatele dobîn-
dite în dezvoltarea tuturor ramurilor eco­
nomiei naţionale îşi aduce contribuţia la
creşterea forţelor sistemului socialist mon­
dial.
Cu minunate realizări întîmpină ziua de
1 Mai şi popoarele celorlalte ţări socialiste
frăţeşti. Socialismul se afirmă ca sistemul
social tînâr, plin de vigoare şi forţe crea­
toare, care se dezvoltă într-un ritm furtu­
nos. înfăptuind măreţul Program al P.C.U.S ,
poporul sovietic construieşte victorios comu­
nismul. Nu este departe momentul cind
U.R.S.S. va întrece şi lăsa în urmă S.U.A..
cînd sistemul mondial socialist va depăşi
sistemul capitalist iii domeniul producţiei
Redacţia şi administraţia ziarului: sir. 6 Martie nr. 9. Telefon: 183, 139, 75, 674. Taxa plătită in numerar coulortu aprobării Direcţiei Generale 1'.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprindere# l(oIi grafică „l Mal** — Deva.
a cu sentimentul răspunderii faţă de propriul
tehnice privind diferite ramuri ale produc­
ţiei agricole.
Organizarea învăţămîntului agrozootehnic
pentru masele largi de ţărani colectivişti, este tru unirea forţelor păcii şi statornicirea
una din cele mai importante şi urgente sar­
cini ale momentului de faţă.
In ultimii ani s-a acumulat în această pri­
vinţă o experienţă pozitivă, numărul ţăra­
nilor cuprinşi în învăţămîntul agrozootehnic
fiind de peste 570.000, Este necesar ca încă
în acest an, în perioada dintre terminarea lu­
crărilor agricole de toamnă şi începerea lu­
crărilor de primăvară, să se treacă la orga­
pentru ţăranii colectivişti cu durata de 3 ani.
Programele şi manualele pentru aceste
cursuri vor trebui elaborate de cele mai com­
petente cadre din toate ramurile agriculturii.
Lecţiile vor fi predate de specialişti agricoli. blemă cheie a apărării păcii.
Ţărănimea noastră colectivistă este dornică
să-şi îmbogăţească cunoştinţele şi va primi
cu bucurie şi satisfacţie hotărîrea privind
organizarea învăţămîntului agrozootehnic de
masă. Nu ne îndoim că rezultatele acestui
învăţămînt vor fi deosebit de rodnice, că el
va contribui la înrădăcinarea în practica
agricolă a metodelor ştiinţifice avansate, la
sporirea productivităţii muncii agricole.
O dată cu aceasta trebuie să ne preo­
cupăm de pregătirea agrozootehnică a ele­
vilor din clasele V—VII a şcolilor de cultură
generală din mediul sătesc. Un început s-a
Ar fi raţional ca din noul an şcolar să se
predea in ultimele dase ale tuturor şcolilor
elementare de la sate, începînd cu cl. V-a,
,,'Agricultura“, obiect căruia să i se rezerve
un loc de seamă în cadrul procesului de în­
văţămînt. (aplauze).
Vor trebui întocmite manuale care să cu­
prindă un ansamblu de cunoştinţe de bază
din toate ramurile agriculturii în strînsă
legătură cu experienţa înaintată, cu progre­
obiecte, ştiinţele naturale, chimie, precum şi
în problemele de matematică trebuie să se
reflecte mai din plin preocupările legate de
dezvoltarea agriculturii socialiste.
Predarea problemelor agriculturii va cere
partea cadrelor didactice din mediul rural.
Ministerul învăţămîntului, în colaborare
cu Consiliul Superior al Agriculturii, vor tre­
bui să se îngrijească a1it de ridicarea nive­
lului de cunoştinţe agricole al cadrelor di­
dactice care activează în prezent în învăţă­
zootehnică a viitoarelor cadre de învăţători
şi profesori, formate în institutele pedago­
gice şi universităţi.
gurind ca noul an şcolar 1962—1963 să se
desfăşoare pe baza programelor revizuite.
învăţămîntul în institutele agronomice sc
va organiza în aşa fel incit in fiecare an
practica în producţie a studenţilor să se facă
în funcţie do calendarul muncilor agricole.
Studenţii vor participa direct la efectuarea
acestor munci, practica organizindu-se în
unităţile agricole de producţie şi staţiunile
experimentale multilateral dezvoltate.
Pentru a asigura o exploatare raţională
şi economicoasă a parcului de maşini şi a
efectua lucrări de înaltă calitate, este ne­
cesar să dispunem în 1970 de peste 150.000
de mecanici agricoli, faţă de 53.000 cîţi avem
în prezent, circa 4.000 de maiştri mecanici,
faţă de 1.500 şi 3.000—3.5(3 de ingineri me­
canici. faţă de 1.300 existenţi.
Pentru creşterea numărului de mecanici
agricoli In ritmul corespunzător înzestrării
agriculturii cu maşini, este necesar să se lăr­
gească sistemul de şcoli profesionale cu du­
şi tractoare, uzine de reparaţii şi gospodării
agricole de sta t; se va crea de asemenea,
un număr de centre şcolare in afara acestor
unităţi, situate în zonele cu un pronunţat
caracter cerealier, unde e nevoie mai mare
de mecanici agricoli
Şcolile de maiştri mecanici vor trebui să
asigure ca în 1970 să existe cite un maistru
ia fiecare secţie şi atelier de reparaţii la
gospodăriile de stat, iar Ia staţiunile de
maşini şl tractoare cite unul la fiecare 50
de tractoare.
Acestea sint în linii mari problemele care
stau în faţa agriculturii în noua etapă de
dezvoltare. Sîntem convinşi că ţărănimea
muncitoare, specialiştii agricoli, activul de
partid şi de stat, vor munci cu avînt şi ab­
negaţie pentru ridicarea continuă a agri­
culturii socialiste, pentru Înflorirea patriei.
(Aplauze îndelungate).
de bunuri materiale, demonstrind astfel în­
tregii lumi superioritatea comunismului
orînduirea care instaurează pe pămînt,
Pacea, Munca, Libertatea, Frăţia şi Fericirea
tuturor popoarelor. (Aplauze puternice).
De 1 Mai clasa muncitoare internaţiona­
lă, oamenii muncii de pretutindeni, popoa­
rele de pe întregul glob pămîntesc îşi mani­
festă hotărîrea de luptă pentru salvgarda­
rea păcii, pentru realizarea năzuinţei lor
de progres social şi viaţă mai bună, pentru
înnoirea lumii.
Niciodată problema păcii nu a fost atit
de arzătoare pentru întreaga omenire ca tn
zilele noastre. In lumea de azi s-au acumu­
lat stocuri de arme cu o asemenea putere
nimicitoare Incit o scinteie poate provoca
un incendiu mondial de proporţii fără pre­
cedent, o catastrofă termonucleară care ar
şterge de pe faţa pămlntului ţări şi po­
poare întregi, ar pricinui distrugeri practic
incalculabile. Se impune de aceea înţelepciune
şi chibzuinţă în politică, cea mai mare grijă
pentru întărirea păcii şi eliminarea perico­
lelor care planează asupra popoarelor şi
de la înţelegerea acestei necesităţi trebuie
să pornească orice guvern, orice om de stat
DRUMUL SOCIALISMULUI
popor şi faţă de toate popoarele.
Merite deosebite şi-a cîştigat in faţa po­
poarelor U.R.S.S., care luptă cu o ener­
gie şi cu un spirit de iniţiativă neobosit pen­
principiilor coexistenţei paşnice.
împreună cu celelalte ţări socialiste şi
R. P. Romînă îşi aduce contribuţia Ia cauza
apărării păcii, militează cu perseverenţă
pentru dezarmarea generală şi totală, pen­
tru soluţionarea paşnică a problemelor li­
tigioase, pentru dezvoltarea colaborării şi
apropierea între popoare.
Poziţia ţărilor socialiste, pătrunsă de
grijă pentru destinele popoarelor, îşi gă­
seşte o nouă ilustrare la conferinţa de la
Geneva, unde reprezentanţii lor depun, cu
tenacitate, toate eforturile pentru înfăptui­
rea dezarmării generale şi totale, ca pro­
Republica Populară Romlnă sprijină cu
hotărire proiectul de tratat prezentat la
conferinţa de la Geneva de U.R.S.S. — pro­
gram realist şi eficace, care prevede mă­
suri precise şi atotcuprinzătoare de dezar­
mare, cu aplicarea, etapă cu etapă, a unui
riguros control internaţional.
Ţările socialiste nu şi-au făcut niciodată
iluzia că drumul spre dezarmare va fi ne­
ted. Chiar in această fază de început a con­
ferinţei reprezentanţii puterilor occidenta
le au ridicat nu puţine obstacole în calea
tratativelor — încercări de a tergiversa abor­
darea concretă a problemelor de fond şi de a
abate lucrările spre aspecte lăturalnice şi
discuţii nerodnice. Proiectul de tratat pre­
zentat de S.U.A. conferinţei nu aduce, din
păcate, elemente noi, menţinînd ideea inac­
ceptabilă a controlului in condiţiile cursei
nestingherite a înarmărilor şi a inspecţiilor
teritoriale în ţările socialiste, ceea ce ar
însemna o legalizare a spionajului militar.
După cum vă este cunoscut, chiar zilele
acestea, sfidînd cerinţele opiniei publice
mondiale iubitoare de pace şi respinglnd me­
morandumul statelor neutre în problema
încetării experienţelor atomice, memorandum
acceptat ca bază de tratative de ţările socia­
liste, S.U.A’. au reluat experienţele cu arma
nucleară în atmosferă. Nici un fel de argu­
mente nu pot acoperi în faţa popoarelor con­
tradicţia flagrantă dintre declaraţiile pe care
ie fac reprezentanţii puterilor occidentale că
doresc dezarmarea şi hotărîrea de reluare a
experienţelor nucleare, dintre vorbele aces­
tora la Geneva despre pace — şi ecoul ex­
ploziilor atomice din Pacific.
Prin reluarea experienţelor, S.U.A. îşi asu­
mă în faţa întregii omeniri răspunderea unei
noi intensificări a înarmărilor atomice.
Uniunea Sovietică a arătat că nu va admite
ca S.U.A. să-şi creeze prin noua serie de ex­
perienţe avantaje militare şi că va fi ne­
voită să răspundă la acestea prin efectuarea
de experienţe proprii, pentru întărirea secu­
rităţii sale şi a celorlalte ţări socialiste.
Cine este interesat în declanşarea unei noi
faze a înarmărilor nucleare ? Poporul ame­
rican sau celelalte popoare din ţările N.A.TO.,
care suportă pe umerii lor povara unor
uriaşe cheltuieli militare ? Desigur că nu.
Intr-un studiu publicat de o revistă ame­
ricană de politică internaţională, se arată că
„omenirea cheltuieşte 14 milioane de dolari
pe oră pentru armamente şi armată. Dacă
aceşti bani ar fi folosiţi în scopuri paşnice
venitul mediu anual în numerar al unui nu­
măr de 1.200.000.000 de oameni, care obţin
mai puţin de 100 dolari pe an, ar putea fi
mai mult decît dublat, s-ar putea construi
locuinţe pentru 240 milioane de familii în
ţările slab dezvoltate... Ar putea fi înlăturată
foametea în rîndurile celor 3 miliarde locui­
tori al pămîntului şi cei bolnavi ar putea
primi îngrijire medicală. Dacă s-ar pune ca­
păt cursei înarmărilor, un număr de 75 mi­
lioane de oameni ar putea trece la muncă paş­
nică“.
In cursa înarmărilor sînt interesate numai
marile trusturi capitaliste, care obţin din
aceasta profituri uriaşe. Chiar In ziua în
care delegaţia americană a prezentat confe­
rinţei de la Geneva un proiect de tratat cu
privire Ia dezarmare, Camera reprezentan­
ţilor a S.U.A. a adoptat un buget militar re­
cord pentru timp de pace, care prevede chel­
tuieli în scopuri militare de peste 55 mili­
arde dolari.
Pe lingă comenzile de armament, cursa
înarmărilor dă monopolurilor şi numeroase
alte forme de a stoarce dividende de mi­
liarde.
Există un vechi dicton care spune că tim­
pul e bani; dar afaceriştii care speculează
isteria războinică, au descoperit că şi spaima
e bani, că şi din ea se pot scoate dolari. Re­
cent, o ştire arăta că în laboratoarele uni­
versităţilor din Chicago şi din Texas se lu­
crează de zor Ia prepararea unor „pastile
antiatomice“ ; s-a făcut mare reclamă, s-au
obţinut credite, presa a publicat articole cu
titlul „Luaţi o pilulă şi veţi face faţă bom­
belor“. E drept, directorul unuia din insti­
tutele de cercetări care lucrează la acestea,
a făcut o declaraţie în care arăta: „Oamenii
care cunosc această activitate spun că mai
degrabă şi-ar săpa o groapă decit să se bi-
zuie pe reţetele noastre“ — dar în definitiv,
cu nimic sau fără nimic, e la fel, iar o
groapă cere şi timp s-o sa p i!“.
Există o „reţetă“ eficace împotriva primej­
diilor războiului atomic^ un mijloc sigur dc
securitate pentru oricare popor; lichidarea
armamentelor, interzicerea armelor de exter­
minare în masă ! (Aplauze).
înteţind cursa înarmărilor, S.U.A. şi alia­
ţii lor din N.A.T.O. urmăresc să obţină su­
perioritatea militară asupra ţărilor lagărului
socialist.
Ţările socialiste au ameninţă pe nim eni;
dar ele se îngrijesc permanent de asigura­
rea capacităţii lor de apărare şi posedă tot
ce este necesar pentru a da o ripostă zdro­
bitoare oricărui agresor. (Aplauze).
In problema lichidării rămăşiţelor celui
de-al doilea război mondial, poziţia ţării
noastre, ca şl a celorlalte ţări socialiste, este ţărani au trebuit să-şi părăsească pămintu-
bine cunoscută: trebuie încheiat Tratatul
de pace german, asigurîndu-se pe această
bază transformarea Berlinului occidental
dintr-un focar de încordare şi o sursă de
primejdii pentru pace, într-un oraş liber,
demilitarizat, cu o atmosferă curăţită de mias­
mele războiului rece. (Aplauze).
Esenţial pentru rezolvarea acestei proble­
me este să se pornească de la faptul is­
toric al existenţei celor două state germane,
să se asigure stricta respectare a suverani­
tăţii R.D. Germane şi să se pună capăt re­
gimului de ocupaţie din Berlinul occidental.
Pînă acum, în cursul tratativelor sovieto-
americane care se desfăşoară de mai mult
timp, s-au conturat anumite progrese; Uniu­
nea Sovietică s-a situat consecvent Ia aceste
tratative pe poziţii constructive. Dacă din
partea S.U.A. s-ar menţine în continuare
acele tendinţe care denotă o poziţie mai ra­
ţională, ar fi posibil să se ajungă la rezul­
tate pozitive, in interesul păcii şi micşorării
încordării internaţionale.
In întreaga lume cîştigă teren ideea că la
destinderea internaţională, ar aduce o im­
portantă contribuţie realizarea unor acor­
duri regionale, inclusiv crearea unor zone
denuclearizate.
Propunînd în 1957 realizarea unei înţele­
geri internaţionale între statele balcanice,
guvernul R.P. Romîne a militat continuu pen­
tru transformarea Balcanilor şi Adriaticii
într-o regiune a relaţiilor de bună vecină­
tate, pace şl colaborare. (Aplauze). Aceste
propuneri s-au bucurat de sprijinul state­
lor socialiste din Balcani, au găsit o largă
aprobare In opinia publică din celelalte ţări
balcanice şi continuă să se afle în actuali­
tatea vieţii politice a acestora.
Spre regretul nostru, cercurile conducă­
toare din Grecia si Turcia continuă să aibă
o poziţie negativă fată de aceste pronuneri.
In ultimul timp puterile occidentale îm­
ping tot mai mult aceste ţări pe panta înar­
mărilor şi războiului rece. Tnsula Creta este
transformată !ntr-o bază de rachete a
N.A T.O.: se tin lanţ vizitele conducătorilor
militari al N.A.T.O.: flota a 6-a americană
şi-a găsit ca loc de exerciţii vecinătatea ţăr­
murilor Greciei.
Cine are nevoie de încordare si material
Inflamabil în această parte a lumii, cuî ser­
vesc acţiunile contrarii intereselor destin­
derii ? Ce aduc ele acestor ţări decît creş­
terea poverilor legate de cursa înarmărilor,
şî, desieur riscul de a se vedea, antrenate
în aventuri războinice ? Tn cursul ultimilor
10 ani. Grecia a cheltuit. în sconurî mili­
tare 40 de miliarde de drahme (peste 1.3
miliarde de dolari) ; în prezent numai chel­
tuielile militare directe înghit ?9 la sută
din bugetul ei, iar pentru 1962 se prevede
uri deficit bugetar de peste 4.700 cnn nno
drahme. Concomitent cu creşterea cheltu­
ielilor militare, care se vor cifra la 6 mi­
liarde drahme, va spori si suma totală, a
impozitelor pe venituri si a Imnozitelor in­
directe percepute de la oamenii muncii —
cu peste uri miliard de drahme fată de 1961.
Tri Turcia, potrivit declaraţiilor secreta­
rului genera! al partidului popular repu­
blican, deficitul bugetului a ajuns Ia suma
astronomică de 1.200.000.000 lire turceşti.
Chiar zilele acestea, ziarul turc „Vatan“,
descria astfe! sitwatia din tară: „Industria
este aproape inexistentă. Starea agriculturii
se înrăutăţeşte continuu. Datoriile externe
sînt mai mări decît „datoriile de stat“ ale
imperiului otoman. Petrolul, care din toate
bogăţiile subsolului ţării, poate deveni cea
mai rentabilă sursă de venituri, se află^ în
stănînîrea monopolistă a societăţilor străine.
O treime ’din buget este folosită pentru
achiziţionarea de armament, pe care ni-1
vînd aliaţii din N.A.T.O. Turcia nu va fi sal­
vată de acordarea pe datorie a surplusu­
rilor produselor agricole americane, de va­
sele învechite din efectivul flotei engleze
sau de construirea în cele mai critice re­
giuni a platformelor şi bazelor de lansare
a rachetelor“.
Este departe de noi orice intenţie de a
ne amesteca în treburile interne ale altora,
dar socotim util ca opinia publică din ţara
noastră să cunoască aceste stări de lucruri.
Sperăm că în cele din urmă, în relaţiile in-
terbalcanice se va impune înţelegerea inte­
reselor comune ale popoarelor din această
parte a lumii, dornice de pace, linişte şl
prosperitate. (Aplauze).
Linia încordării, linia militarismului, ori-
cîte profituri ar aduce cercurilor interesate
în războiul rece, nu contribuie la înlătura­
rea bolilor de nelecuit care macină capita­
lismul, ci le agravează. In lumea capitalistă
se succed la scurte intervale de timp, scurte
crize economice, mari capacităţi de produc­
ţie sînt nefolosite, inflaţia creşte, se adîn-
cesc deficitele bugetare.
Sub diferite forme se înteţeşte ofensiva
monopolurilor împotriva nivelului de trai
al oamenilor muncii, se intensifică exploa­
tarea clasei muncitoare. Şomajul condamnă
la mizerie permanentă milioane de oameni
dornici de muncă, iar cei ocupaţi în pro­
ducţie sint loviţi de creşterea continuă a
costului vieţii.
Grea este şi situaţia ţărănimii. In ţările
capitaliste are loc concentrarea pămlnturilor
aparţinînd gospodăriilor mici şi mijlocii In
mina marilor gospodării capitaliste. Intr-un
raport prezentat Bundestag-ulul se arăta
că in R. P. G., „concentrarea în domeniul
» *»tmWVJ
agriculturii a ’dus la o schimbare considera
bilă a structurii gospodăriilor agricole. Din
1949, numărul gospodăriilor dispunînd de
0,5 hectare pînă Ia 10 hectare s-a redus cu
circa 400.000“. In Italia, după cum a arătat
preşedintele Uniunii naţionale a ţăranilor
italieni, în ultimii ani peste un milion de
riie, plecînd în pribegie pentru a-şi căut3
mijloace de trai.
Mai bine de jumătate din totalul supra­
feţei agricole din America Latină este stă-
plnită de un mic grup de mari proprietari,
reprezentînd doar 1,5 la sută din totalul ce­
lor ce se ocupă cu agricultura. Din totalul
gospodăriilor ţărăneşti din Argentina, 72
la sută lucrează pămînt care nu le apar­
ţine ; în statul Ecuador venitul pe o zi al
unei familii de ţărani indieni de patru per­
soane este mai mic decit alocaţia de între­
ţinere prevăzută de guvern pentru un cal
al armatei, iar în asemenea condiţii trăiesc
1.200.000 de oameni. Aceasta, în timp ce
faimosul trust „United Fruit Company“ ob­
ţine numai dintr-o singură ţară — Guatemala
— un profit anual de peste 40 de milioane
de ’dolari! se înţelege de ce popoarele aces­
tor ţări spun că ele au nenorocul de a fi
prea departe de dumnezeu şi prea aproape
de Statele Unite !
Bolile care macină sistemul capitalist se
dovedesc de nelecuit. In ciuda tuturor efor­
turilor pe care le fac apologeţii capitalis­
mului, feluritele „trusturi ale creerului“ şi
„birouri de strategie psihologică" pentru
a-i ascunde racilele şl a-1 înfrumuseţa în
ochii popoarelor, se înmulţesc recunoaşte­
rile pline de amărăciune că Occidental
pierde o bătălie hotărîtoare — lupta pentru
minţile oamenilor. Cum să convingi oame­
nii că-i mal bună societatea Împărţită în ex­
ploatatori şi exploataţi unde huzurul unui
mănunchi de oameni se clădeşte pe lipsurile
şî suferinţele celor mulţi, unde muncitorul
este jefuit de capitalist şi ţăranul robeşte
pe pămînt străin, cum să convingi că este
mai bună orînduirea care nu dă oamenilor
muncii altă alegere decît a munci; pentru
îmbogăţirea bancherilor şi latifundiarilor sau
a pieri de foame şi lipsuri. Aceasta e la fel
cum ai încerca să convingi pe cineva că este
mai bine să fii bărtîn şi bolnav decit tînăr şi
sănătos !
Astăzi ideile socialismului, ideile marxism-
leninismului cuceresc tot mai mult conştiin­
ţa popoarelor. In ciuda oricăror oprelişti ele
se răspîndesc necontenit, creşte puterea lor
de atracţie, căci ele exprimă interesele vitale
ale popoarelor, cerinţele mersului înainte al
omenirii. (Aplauze puternice).
In lumea de azi, Imperialismul nu mai
poate hotărî după bun; 1 său plac soarta po­
poarelor. Recent, preşedintele S.U.A., dl. Ken­
nedy spunea: „Trebuie să respingem teoriile
suprasimpliste despre viaţa internaţională —
teoria că puterea Americii este nelimitată sau
că misiunea Americii este de a transforma lu­
mea după chipul şi asemănarea ei". Aceasta
corespunde realităţii şi cu o astfel de âMK
maţie nu poţi, desigur, să nu fii de acord.
Important insă ar fi ca şi în acţiunile prac­
tice, in problemele politicii mondiale, ale
dreptului popoarelor de a dispune singure de
propria lor soartă să nu se mai pornească
de Ia asemenea teorii suprasimpliste, cum
le denumeşte dl. Kennedy. Aceasta ar fi nu­
mai în interesul păcii şi colaborării interna­
ţionale.
In epoca noastră superioritatea în rapor­
tul de forţe este de partea socialismului, care
devine factorul hotărîtor al dezvoltării isto­
rice. Unitatea- de nezdruncinat a ţărilor so­
cialiste, unitatea şi coeziunea partidelor co­
muniste şi muncitoreşti sub steagul mar-
xism-leninismului şi al internaţionalismului
proletar este principala chezăşie a creşterii
şi întăririi forţelor păcii, democraţiei şi so­
cialismului în lumea întreagă. (Aplauze pu­
ternice).
O uriaşă forţă a contemporaneităţii este
mişcarea de eliberare a popoarelor.
Un miliard şi jumătate de oameni s-au eli­
berat din lanţurile robiei coloniale; numai
în ultimii 7 ani şi-au cucerit independenţa
politică 30 de state. Creşte avîntul luptei po­
poarelor din ţările Americii Latine, însufle­
ţite de exemplul Cubei eroice, pentru eli­
berarea din dependenţa străină. Acordul de
Ia Evian dintre Franţa şî Republica Algeria
a însemnat o mare victorie a popoarelor al-
gerian şi francez, a mişcării de eliberare şi
a cauzei păcii.
La orice mijloace ar recurge puterile co-
loniale, lupta de eliberare a popoarelor,
dreptul lor la autodeterminare nu mai pot
fi reprimate, rînduielile colonialiste sint de­
finitiv condamnate de istorie.
In lumea capitalului se intensifică lupta
clasei muncitoare şi ţărănimii pentru drep­
turile lor vitale, pentru democraţie şi un
trai mal b u n ; mişcarea mondială pentru
pace cuprinde pături populare din cele mal
largi. Măreţul proces de transformare re­
voluţionară a societăţii, mersul înainte al
omenirii este realitatea fundamentală a tim­
purilor noastre.
Socialismul şi comunismul sint de neîn-:
vins. Azi stă în puterea popoarelor ca lup-
tind strîns unite, umăr la umăr, să-şi înde­
plinească cele mai scumpe năzuinţe ále lor :[
Pacea trainică, libertatea şi fericirea celor ce
muncesc! (Aplauze puternice prelungite), ,j
Tovarăşi,
Sesiunea de faţă va rămîne înscrisă pen­
tru totdeauna în analele istoriei noastre. Vic­
toria deplină a socialismului la sate va exer­
cita o profundă inrîurire asupra tuturor do­
meniilor vieţii social-economice a ţării, va da
un puternic avînt muncii creatoare a poporu­
lui nostru pentru desăvîrşirea construcţiei
socialismului.
Noi cei prezenţi în această sală ne vom
reaminti cu îndreptăţită mîndrie că am luat
parte la lucrările forului suprem al puterii
de stat din ţara noastră, consacrate acestei
victorii.
Să ne dăm toate forţele şl cunoştinţele, să
muncim cu pasiune şi elari revoluţionar pen­
tru a face patria noastră iubită tot mai fe­
ricită şi îmbelşugată, mergînd cu paşi siguri/
sub conducerea încercată a partidului, pe dru­
mul însorit al socialismului I (Aplauze pu­
ternice, prelungite, urale; asistenţa: în pi­
cioare ovaţionează îndelung)’,