Page 97 - 1962-04
P. 97
pag. * DRUMUL’ SOCIALISMULUI KytftaMKBiMrttw ^ ifll^c a ggaacaaiî^ iu u s x z BBB8BBBWgaatsKaanEqm^vKagara a s^ Air. 2284
TO T î T f f Ţm rrftip?m ^ tvgJ c ^ ţa L a ^ .‘2dffl?9a 3 t ^ td ţIira ^ & ? .A r^ erarsaassnanffn
C uvîniul tovarăşu lu i Ion G heorghe M au rer niturilor băneşti. Fondul ide ba crează efectiv în producţie, va Trebuie să spun că în ce rumb pe 290 de hă. am obţi
ză a crescut de la 161.000.000 asigura competenţa necesară a- priveşte dezvoltarea sectorului nut 240 de kg. la hectar, in
lei în 1957 la 544.000.000 lei în felul acesta am realizat un ve
(Urmare din pag. l-a ) cioase a cadrelor car^ îl com pentru a duce la îndeplinire 1961; raportat la suta de hec cestor organe, rezolvarea' opera zootehnic noi am învăţat multe nit suplimentar de circa 1.50(1
pun, îngăduind stringerea a nu hotărîrile Consiliului Superior tare, fondul de bază a crescut de lei la hectar. Folosind do-x
fcuvii. Această reorganizare este mai o parte din membrii con al Agriculturii cu privire la ac la 103.000 lei în 1961 faţă de tivă a problemelor pe care le din experienţa pozitivă a altor vleci în hrana porcilor şi va
o formulă proprie partidului siliului pentru dezbaterea pro tivitatea gospodăriilor agricole 32.800 lei în 1957. In aceeaşi cilor am economisit mari can
nostru, iniţiată de tovarăşul blemelor unei ramuri, ale unui de stat. perioadă, averea obştească a ridică practica *agricolă, gene G.A.C. care obţinuseră rezultate tităţi de concentrate. De pil
Gheorghe Gheorghiu-Dej. Noua sector, ale activităţii dintr-o crescut de la 249.400.000 lei la dă, la fiecare porc pus la în
formă de organizare a condu regiune sau dintr-un raion, fie Pe regiuni se vor înfiinţa peste 400.000.000 lei, iar veni ralizarea pe scară tot mai lar mai bune decît noi. La sfirşitul grăşat am economisit zilnic cite ,
cerii agriculturii, rezultată din la centru, fie la faţa locului, în unul sau mai multe trusturi, turile băneşti de la 125.000.000 1,5 kg. porumb, completînd uni- \
propria noastră experienţă, re regiunea sau raionul care sînt conduse de un consiliu format lei la 539.000.000 lei. Numărul gă a experienţei înaintate, le acestui an vom avea la suta de tăţile nutritive cu dovleci.
prezintă una din măsurile struc supuse analizei. In plenul său, din directorii gospodăriilor a- gospodăriilor colective miliona
Consiliul Superior al Agricul gricole de stat. re şi multimilionare a crescut garea tot mai strîn-ă a cerce hectare cite 25 de bovine, 65 Pentru a folosi cît mai ra
turale în organizarea economiei turii se întruneşte cel puţin de de la 14 în 1957 la 208 în 1961. ţional pămîntul noi punem în
şi soluţionează lucrurile intr-un două ori pe an. In vederea asigurării unei tării ştiinţifice de nevoile pro de porcine, 145 de ovine şi 950 cultură dublă după mazăre şi
mod principial, just şi original. conduceri uniţare a staţiuni Un element !deosebit de sem păioase cite 300 hectare cu
Ea constituie o contribuţie adu Dezbaterea în Consiliu a ce lor de maşini şi tractoare, re nificativ, care exprimă progre ducţiei. de păsări. Aşadar, încă din acest plante furajere. Avem 20 de ha.
să de noi la rezolvarea uneia lor mai eficiente căi de sporire partizării şi folosirii cît mai sul gospodăriilor agricole colec cu livadă de pe care recoltăm
dintre cele mai importante pro a producţiei agricole, a celor bune a mijloacelor mecanizate tive pe calea consolidării lor In raport au fost menţiona an, gospodăria noastră colecti pe lingă fructe dulci şi aro
bleme ale statului socialist, pro mai înaintate metode agro va funcţiona, în subordinea economice, îl constituie creşte mate şi o mare cantitate de
blema conducerii agricultu tehnice, zootehnice şi de folo Consiliului Superior al Agri rea contribuţiei proprii la chel te principalele căi pentru con vă realizează sarcina trasată de sfeclă sau borceag pentru fu
rii. Pentru ca, tovarăşi, le- sire raţională a mijloacelor culturii, Trustul staţiunilor de tuielile de investiţii. Din inves rajarea animalelor; Anul tre- ¦
gind conducerea agriculturii pe mecanizate, va constitui — maşini şi tractoare. tiţiile de 800.000.000 lei, făcu solidarea economico-organizato- Congresul al III-lea al P.M.R. cut din livadă am recoltat 288
diferite trepte cu baza acesteia după cum aţi văzut — un larg te în perioada 1958-1961, gos rică a gospodăriilor agricole co privind încărcătura de animale de tone sfeclă de zahăr pentru:
--- unitatea de producţie cu cele şi sistematic schimb de expe In cadrul regiunilor, munca podăriile agricole colective au lective, pentru sporirea produc la suta de hectare. Avem posi-.
mai valoroase elemente care lu rienţă asupra rezolvării prac S.M.T.-urilor va fi condusă de contribuit din fonduri proprii cu ţiei şi productivităţii îr, agricul bilităţi să depăşim aceste rea furaj.
crează în unităţile de producţie tice a problemelor concrete ale sfaturile populare prin inter 582.000.000 lei, adică cu ,73 la tură în vederea îndeplinirii sar lizări. încă de pe acum ne-am Dezvoltarea multilaterală a
şi în cercetarea ştiinţifică, cu producţiei, asupra posibilităţi mediul serviciilor S.M.T. din sută. cinilor stabilite de cel de-al gîndit să luăm astfel de mă
cei care lucrează nemijlocit în lor de a smulge roade cît mai cadrul Consiliilor Agricole Re III-lea Congres al partidului suri ca în anul 1963 să avem gospodăriei a asigurat creşte
gospodăriile colective, în gospo bogate pământului fertil al ţării gionale, servicii ce sînt subor Consolidarea economico-orga-, nostru. Aceste indicaţii vor con 105 porci la suta de hectare.- rea fondului de bază, a venitu-i
dăriile de stat, staţiuni de ma noastre. donate şi Trustului staţiunilor nizatorică a gospodăriilor agri Acesta este angajamentul nos rilor gospodăriei şi ale colecti
şini şi tractoare, staţiuni expe de maşini şi tractoare. cole colective a determinat creş stitui o călăuză preţioasă pen tru şi fiţi siguri, tovarăşi, că viştilor; Fondul de bază a a-
rimentale, toţi aceştia vor adu Prin reorganizarea propusă, terea considerabilă a nivelului tru comitetul de partid al re îl vom îndeplini. juns la patru milioane şi jumă
ce în organele de conducere bo organele de conducere ale agri Din concepţia nouă de reor de trai material şi cultural al giunii noastre, pentru unităţile tate lei iar. veniturile băneşti la
gata lor experienţă, ceea ce va culturii vor fi eliberate de o ganizare a conducerii agricultu colectiviştilor. S-a schimbat an agricole, pentru toţi cei ce lu 'Pentru a dezvolta sectorul 3 milioane de lei. Aceasta a a-
da posibilitatea adoptării unor serie de lucrări administrative rii rezultă că, în rezolvarea sar de an faţa satelor din regiu crează în agricultură. Ele evi zootehnic ne-am ocupat de asi vut drept rezultat ridicarea n i
hotărîri juste, izvorîte din ne care au încărcat pînă acum ac cinilor ce stau în faţa sa în nea noastră. Peste 46.000 de denţiază rezervele importante gurarea hranei animalelor ca velului de trai al colectivişti
voile reale ale producţiei noas tivitatea Ministerului Agricul etapa actuală, creşte şi mai familii de colectivişti şi-au con existente la dispoziţia noastră una din condiţiile de bază pen lor. Este grăitor în acest sens
tre agricole. turii şi a organelor agricole lo mult răspunderea comitetelor struit case noi, lumina electri pe care va trebui să le valori tru creşterea numărului şi pro faptul că peste trei pătrimi din
cale şi care vor fi trecute al executive ale sfaturilor popu că a pătruns în majoritatea sa ficăm într-un timp cît mai scurt. ductivităţii lor. Km repartizat familiile colectiviştilor din co
Faptul că aceste hotărîri şi tor organe. Cu titlu de expe lare regionale şi raionale pen telor. Colectiviştii se îmbracă şi Experienţa gospodăriilor frun muna noastră şi-au construit
directive vor trebui să fie tran rienţă, problemele evidenţei sta tru dezvoltarea armonioasă şi se hrănesc mai bine, trăiesc o case noi. Comuna este electri
spuse în viaţă de înşişi cei ce tistice vor fi preluate de că continuă a unităţilor agricole viaţă civilizată; în aproape toa taşe din regiune confirmă juste prin planul de producţie su ficată şi radioficată, avem un
le-au elaborat constituie o pu tre Direcţia Centrală de Statis socialiste, pentru folosirea ra te satele s-au construit sau se cinematograf, am construit cu
ternică garanţie a înfăptuirii tică, atribuţiile de asigurare a ţională a mijloacelor de produc construiesc cămine culturale, ţea acestor indicaţii şi caracte prafeţe corespunzătoare pentru forţe proprii un dispensar şi 5
ţie şi, în primul rînd, a pămân săli de clasă la şcoala dc 8
tului pentru sporirea produc rul realist al sarcinilor stabilite. a fi însămînţate cu porumb si
Aşa cum s-a arătat şi în ra- „ loz, borceag, lucerna. Din anul
port, gospodăriile colective din 1961 folosim şi sfecla de zahăr
regiunea noastră au acumulat pentru furaj cu bune rezultate.
o experienţă pozitivă în folosi In calculul bazei furajere am
rea culturilor intercalate. Anul avut în vedere asigurarea can
trecut, pe întreaga suprafaţă tităţilor de furaje necesare hră
cultivată cu porumb boabe, cul nim raţionale a animalelor
turile intercalate ne-au adus o existente şi crearea unor im
producţie suplimentară de 5.000 portante rezerve de furaje pen
condiţiilor necesare realizării a- ţiei agricole şi livrarea produ şcoli noi, dispensare, peste tot tone fasole şi 500.000 tone de tru efectivele sporite din anul
numitor sarcini rde producţie selor la fondul central al sta se desfăşoară din plin acţiunea dovleci, fără a se diminua pro 1963.
vor fi preluate de către între tului. de înfrumuseţare a satului. ducţia de boabe. Şi în viitor
prinderi economice profilate Tovarăşul Gheorghe Gheor
lor şi este în acelaşi timp una special pentru aceasta. Nu încape nici un fel de în Mii şi mii de ţărani colecti vom folosi cu încredere metoda ghiu-Dej a subliniat, în Rapor ani.-
din importantele caracteristici doială că o asemenea schimba vişti frecventează astăzi cu re culturilor intercalate. tul prezentat, importanţa eco
ale sistemului propus. Eliberarea noului organ de re a sistemului de conducere, gularitate bibliotecile, vizionea nomică a culturilor intercalate. Pornind de la acest bilanţ al
conducere a agriculturii de a- care reprezintă o reformă deo ză spectacolele de teatru, fil Şi în regiunea noastră, mai Această formă de cultură in realizărilor noastre, sîntern în
După cum vi s-a arătat, pen semenea activităţi îi va da po sebit de adîncă într-un sector mele. Colectiviştii participă la sînt multe de făcut pentru fo tensivă permite ca, fără dimi
tru conducerea centrală a agri sibilitatea să-şi concentreze toa aşa de im!portant Şi complex, activitatea cultural-educativă de losirea raţională a fondului fun nuarea producţiei de porumb, dreptăţiţi să privim cu încre
culturii se înfiinţează Consiliul tă atenţia asupra problemelor este singura în măsură să asi masă, în brigăzi artistice de a- ciar. Avem circa 75.000 de hec să se realizeze de pe aceeaşi
Superior al Agriculturii ca or principale ale producţiei agri gure *rezolvarea cu succes a gitaţie, în echipe de teatru şi tare terenuri în pantă şi ero dere în viitor. Directivele ce
gan al Consiliului de Miniştri, cole, asupra căutării şi definirii sarcinilor ce ne revin în aceas alte formaţii de amatori. date care prin terasare, pot fi suprafaţă cantităţi însemnate
iar pe plan regional şi raional, celor mai avansate metode de tă nouă etapă de dezvoltare a plantate cu viţă de vie şi pomi de dovleci şi fasole. Din pro lui de-al III-lea Congres al
consiliile agricole regionale şi muncă, asupra generalizării ex agriculturii, pentru că ea co In procesul de colectivizare fructiferi. De asemenea, prin pria noastră experienţă ne-am
raionale ca organe ale sfaturi perienţei înaintate. respunde pe deplin unei nece şi întărire economică a gospo lucrări de hidroamelioraţii se convins pe deplin de acest fapt. P.M.R., recomandările Consfă
lor populare. Organele de con sităţi obiective dar în acelaşi dăriilor agricole colective se for-: pot reda agriculturii suprafeţe De exemplu, în anul 1961 am
ducere a agriculturii de la cen Ca organ al Consiliului de timp şi unor posibilităţi reale mează şi se dezvoltă noua con însemnate, care în prezent nu cultivat 300 de ha. cu porumb tuirii pe ţară a ţăranilor co
tru, de la regiune şi raion sînt Miniştri, trebuie subliniat că şi bine verificate. Aceasta nu ştiinţă a ţăranului colectivist, o pot fi folosite.
organizate pe baza aceloraşi dispoziţiile şi recomandările înseamnă că pe parcurs nu va nouă atitudine faţă de muncă, intercalat cu dovleci,obţinind lectivişti, indicaţiile de mare
principii şi prin aceasta vor Consiliului Superior al !Agricul putea să se ivească într-unul p grijă tot mai mare pentru O creştere însemnată a pro în afară de producţia de po
asigura conducerea cea mai ca turii sînt obligatorii pentru sau altul din punctele de de apărarea şi dezvoltarea pro ducţiei se poate realiza prin rumb planificată şi 3.200 kg. preţ pe care le-am primit la
lificată şi cea mai eficientă în consiliile agricole regionale şi taliu — necesitatea unor ajus prietăţii obşteşti. extinderea mecanizării lucrări dovleac la hectar. Prin cultiva
• ¦ toate unităţile agricole socialis raionale, pentru toate organele lor agricole în zootehnie, îmbu rea fasolei intercalată cu po- această sesiune a Marii Adunări
te, ţinînd seama de specificul Iată tovarăşi, foarte pe scurt, nătăţirea activităţii S.M.T., am ei
condiţiilor de producţie locale. liorarea efectivelor de anima Naţionale ne vor fi călăuză în
le la toate speciile.
munca ce o desfăşurăm pen
In regiunea noastră oile sînt
tru continua înflorire a gos
podăriei noastre colective.- Prin
munca avîntată ne vom stră
dui să fim la înălţimea sarci
nilor trasate de partidul nos-
trn ' W > Tn
Consiliul Superior al Agricul şi unităţile agricole, pentru toţi tări a sistemului de organizare ce a adus socialismul în satele o specie de animale care dau Cuvîniul deputatului loan Popa
turii, ca şi celelalte organe de lucrătorii din gospodăriile de a conducerii agriculturii, căci noastre dobrogene. Iată în ce rezultate din cele mai bune.
preşedintele G.A.C. Bălcaciu,
conducere, va fi organizat pe stat, staţiunile de maşini şi viaţa însăşi este aceea care ne constă izvorul încrederii neţăr Preocuparea noastră principală regiunea Mureş-Autonomă Maghiară
secţii, corespunzător principa tractoare, institutele de cerce va învăţa cum să perfecţionăm murite a ţărănimii noastre în în această direcţie este amelio
lelor ramuri şi probleme ale a- tări agricole. Comitetele execu acest sistem. Sigur este însă politica partidului nostru. rarea continuă a efectivelor în Ca deputat mă declar întru- condiţiile de climă şi sol din
griculturii : fond funciar şi or tive ale Sfaturilor populare re că noul sistem de organizare a vederea creşterii producţiei de totul de acord cu proiectul de comuna noastră. In acelaşi timp
In raportul său, tovarăşul lege privind reorganizarea con colectiviştii au trecut la defri
ganizarea teritoriului, cereale şi gionale şi raionale sînt obligate conducerii agriculturii, îmbună Gheorghe Gheorghiu-Dej a ară lină şi îmbunătăţirea calităţii ducerii agriculturii pe care îl şarea viilor bătrîne şi hibride
plante tehnice, horţiviticultură, să aplice dispoziţiile şi reco tăţit şi perfecţionat continuu tat că încheierea colectivizării ei. Pentru aceasta am introdus voi vota cu toată încrederea. înlocuindu-Ie cu soiuri nobile,
creşterea animalelor, mecaniza mandările Consiliului Superior prin experienţa punerii lui în agriculturii în ţara noastră des şi extins metoda însămînţări- In comuna Bălcaciu ţăranii superioare, de mare producti
rea agriculturii, învăţămînt şi al Agriculturii. aphcare, va asigura o • strînsă chide noi perspective şi posi lor artificiale la oi, folosind romini, maghiari şi germani s-au vitate, punînd un accent deose
propagandă agricolă şi secţia legătură a organelor de condu bilităţi, dar în acelaşi timp berbeci Merinos de Palas de bit pe soiurile producătoare dc
gospodăriilor de stat. Un nu Ţinînd seama de rolul pe cere cu practica, cu nevoile uni pune în faţa noastră sarcini noi, înaltă valoare zootehnică. In unit in marea familie a colec struguri de masă. Materialul să
măr restrîns dintre membrii care îl au gospodăriile agricole tăţilor agricole socialiste, va de mare răspundere, pentru anul 1961, peste 93 la suta din tiviştilor. in cursul celor aproa ditor îl producem în cadrul gos
secţiilor va lucra permanent de stat ca model de gospodărie crea posibilităţi nelimitate pen consolidarea rezultatelor obţi oile proprietatea gospodăriilor podăriei în pepinieră proprie.
în cadrul Consiliului Superior socialistă, de sarcinile ce le re tru introducerea pe scară largă nute, pentru a face din toate agricole colective au fost însă- pe 32 ani de existenţă gospodă
al Agriculturii. Consiliul va a- vin în aprovizionarea gospodă In producţia agricolă a metode gospodăriile colective unităţi mînţate artificial. ria noastră colectivă, s-a dez Gospodăria noastră are in
vea, de asemenea, o comisie riilor agricole colective cu se lor celor mai avansate, va con puternice, dezvoltate, înflori voltat neîncetat, asigurînd co prezent 31 hectare cultivate cu
pentru coordonarea planului şi minţe de soi, material săditor, tribui activ la creşterea conti toare. Tovarăşi, lectiviştilor un trai tot mai viţă de vie. Ou toate acestea,
pentru problemele economice, animale de rasă, precum şi 'de nuă a producţiei, la consolida bun şi fiind în acelaşi timp un rezultatele obţinute în mărirea
alcătuită din reprezentanţii sec contribuţia lor la formarea fon rea şi dezyoltarea gospodăriilor Aş vrea să-mi spun părerea In faţa noastră se deschid exemplu demn de urmat pentru suprafeţei de vie nu ne mulţu
ţiilor de specialitate. dului central de produse agri agricole colective, va ridica a- în legătură cu cîteva din pro perspective luminoase, însufleţi- ţăranii cu gospodărie individua mesc şi sîntem hotăriţi să ne
cole se va organiza în cadrul gricultura noastră pe o nouă blemele prezentate în faţa Ma toare şl pe deplin realizabile. lă. Dacă in 1950 fondul de bază sporim eforturile în acest do
O caracteristică importantă a Consiliului Superior al Agri treaptă de dezvoltare. (Cuvînta- rii Adunări Naţionale. Sînt în era de 264.000 lei, la sfirşitul meniu. Cu sprijinul cadrelor
acestui sistem de conducere culturii — Trustul central al rea a fost subliniată cu puter tru totul de acord şi sprijin cu Sub conducerea înţeleaptă a anului 1961el ajunsese la aproa de specialitate am identificat o
este, între altele, aceea că el gospodăriilor agricole de stat nice aplauze). căldură măsurile de reorganiza partidului, oamenii muncii din pe 2.000.000 lei. Astăzi gospo suprafaţă de peste 100 de hec
dă posibilitatea folosirii judi ca unitate economică lucrativă re a conducerii agriculturii, de regiunea Dobrogea, îşi vor spori tare de teren necorespunzător
deplasare a centrului de greu şi mai mult eforturile în muncă dăria colectivă are 283 bovine, altor culturi, dar foarte bun pen
pentru desăvîrşirea construcţiei din care 130 vaci şi juninci, 219 tru pomi fructiferi şi viţă de
porcine şi 809 ovine cu lină fină Vie. in planul de perspectivă
şi semifină.
Dezvoltarea continuă a fondu
tate al activităţii şi a cadrelor socialiste, pentru întărirea şi în lui de bază este urmarea grijii am prevăzut ca pînă în 1965
pe care am acordat-o creşterii
spre unităţile productive, pre florirea patriei noastre dragi, producţiei agricole vegetale şi suprafaţa cultivată cu viţă, de
cum şi celelalte măsuri. Ele vor pentru fericirea şi bunăstarea animale, contractării unor canti vie să ajungă la 85 hpctaţef IftV
avea fără îndoială efecte pozi harnicului şi talentatului nos tăţi mai mari de produse şi cea cu pomi fructiferi la 52
tive neîntîrziate. Atragerea di tru popor. justei repartizări a veniturilor hectare.
rectă la conducerea agriculturii realizate. Creşterea averii ob
— în Consiliul Superior al Agri In calitate de deputat al Ma şteşti a determinat ridicarea O dată cu mărirea suprafeţei,
culturii, precum şi în consiliile rii Adunări Naţionale, aprob din permanentă a nivelului de trai noi ne-am îndreptat eforturile
regionale şi raionale -- a unor toată inima Şi vaţez cu încre al colectiviştilor. In această1 şi spre sporirea producţiei dc
cadre cu experienţă care lu- dere documentele supuse dez perioadă i)n număr de 65 de fa struguri la hectar. In anul tre
C u v în iu l d e p u t a tu l u i V a s ile V îlc u C u v în iu l t o v a r ă ş e ip baterii actualei sesiuni. milii şi-au construit case nob cut am obţinut cite 7.000 kg.
încheierea' procesului de colec- regiunea Dobrogea ţărăneşti din Dobrogea, nu a-
tivizare a agriculturii, eveniment veau nici o vacă. Puţinele ani preşedinta G.A.C. din comuna Plat oneşti, ili procesul dezvoltării şi con struguri la hectar, faţă de nu
care a umplut de bucurie in i ticii marxist-leniniste a parti male existente erau de rase in regiunea Bucureşti solidării gospodăriei colective' mai 1.300 kg. în anul înfiinţării
mile oamenilor muncii din pa dului nostru, evidenţiază cu ferioare, producţia de lapte nu ne-am preocupat în permanen gospodăriei. Re unele suprafeţe
tria noastră, constituie una din deosebită forţă ce transformări depăşea 400 litri în medie a-, Stau cîteodată şi mă gindesc Gospodăria noastră — ca şi ţă de folosirea raţională a pă- am obţinut cîte 12.000—13.000
victoriile cele mai importante profunde determină colectiviza riual de fiecare vacă. Colectivi la ceea ce sînt astăzi şi mai că celelalte gospodării colective mintului. Voi încerca în citeva kg. struguri la hectar.
ale partidului şi poporului nos rea în viaţa satelor noastre. zarea agriculturii a duş la creş nu-mi vine să cred că eu, o din Bărăgan — are un caracter cuvinte să expun d}n experien
tru. Prin bilanţul măreţelor rea terea continuă a efectivelor de ţărancă, care în urmă cu 20 de cerealier. Organizarea temeini ţa noastră în acest domeniu. In Raportul prezentat de to
lizări obţinute şi prin tabloul Este cunoscută trista faimă pe animale, ameliorarea raselor şi ani abia ridicam ochii din bas că a munc|i pe brigăzi şi echi varăşul Gheorghe Gheorghiu-
însufleţitor al perspectivelor care o avea în trecut Dobrogea, obţinerea unor producţii spori ma, conduc acum o gospodărie pe, întărirea simţului de răs In raportul prezentat la ple Dej se ridică o problemă foarte
deschise de încheierea colectivi pămînt arid, sărăcăcios, bătut te de fiecare animal. Numai în colectivă a cărei avuţie obşteas pundere pentru soarta recoltei nara C.C. al P.M.R. din iunie- importantă privind bunul mers
zării pe care le înfăţişează, ra de vinturi aspre şi lipsit de patru ani numărul taurinelor a că se numără în milioane. şi aplicarea cu succes a mă iulie 1961, tovarăşul Gheorghe al gospodăriei colective. Este
portul prezentat de tovarăşul apă, o populaţie care trăia în crescut de peşte 5 ori, al vaci surilor agrotehnice, au creat Gheorghiu-Dej a arătat că in vorba de a se stabili o mai ju
Gheorghe Gheorghiu-Dej, este adîncă mizerie. Socialismul a lor de peste 10 ori, al porci In anii regimului burghezo- condiţii ca an de an să mă ţara noastră, cu forme de re dicioasă retribuire a cadrelor cu
o puternică chemare mobiliza deschis perspective nebănuite lor de peste 8 ori, iar al oilor moşieresc pînd auzeam de mi rim producţia la hectar. Ast lief variate, cu dealuri însorite, funcţii de conducere din gos
toare la noi înfăptuiri în lupta şi de neconceput în condiţiile ide 3 ori. lioane, îmi apărea în faţa ochi fel în anul 1961 am obţinut la pomii fructiferi şi viţa de vie podăriile colective întrucit în
pentru aplicarea în viaţă a po regimului burghezo-moşieresc, lor chipul moşierului hain la ha. o producţie medie de 2.800 constituie o mare avuţie. prezent există o diferenţă m -e
liticii partidului nostru. pentru dezvoltarea agriculturii, Sporirea producţiei de cerea care slugăream din tată în fiu, kg. porumb boabe, 1.850 kg. între numărul de zile-mun«-j,
le, creşterea numărului de ani pe nimica toată; vedeam cum floarea-soarelui, 29.000 kg. sfe De la înfiinţarea gospodăriei primit de un preşedinte de gos
Vă rog să-mi permiteţi ca în pentru creşterea considera male şi a productivităţii aces carele încărcate cu bucate, strîn- clă de zahăr, iar la orez peste şi pînă în prezent sub îndru podărie şi zilele-muncă pe care
numele oamenilor muncii din re bilă a producţiei agrico se de pe cîmpul udat cu sudoa 4.700 kg. la hectar, pentru care marea permanentă a organiza le realizează în medie colecti
giunea Dobrogea — muncitori, le. In trecut, în Dobrogea, tora au dat posibilitatea ca gos rea frunţii noastre plecau din am primit premiul II pe ţară. ţiei de partid, prin munca în viştii. Eu mă declar întrutotul
ţărani colectivişti, intelectuali producţiile de grîu şi porumb podăriile din regiune să contri saţ, lăsîndu-ne cu pătulele goa sufleţită a colectiviştilor, am de acord cu această propunere
— să exprim sentimentul de a- nu depăşeau 440 şi 770 kg. la buie, de la an la an, cu canti le şi muritori de foame. Astăzi In cîteva cuvinte vreau să căutat ca din dealurile pe care considerînd-o deosebit de prer
dîncă recunoştinţă faţă de po hectar. In anul 1961 — în con- tăţi tot mai mari de produse cînd chibzuiesc la treburile gos arăt cum am reuşit să obţinem altădată creşteau numai ierburi ţioasă. La noi s-au luat deja
litica înţeleaptă a partidului, diţiuni climaterice nu dintre agroalimentare la fondul cen podăriei noastre colective şi văd 30 la sută din veniturile to aspre şi spini, să facem grădini unele măsuri pentru a regle
faţă de conducerea partidului cele mai favorabile — gospodă tralizat al statului. Faţă de a- avuţia obştească, în minte îmi tale de pe urma creşterii ani si vii înfloritoare, izvoare de menta oarecum această situaţie.-
riile colective din regiune au nul 1957, anul trecut, gospodă răsar stăpînii de azi ai Bără Importante venituri. De exemplu, în ce priveşte re
şi statului nostru, care îndrumă obţinut, în medie, 1.410 kg. grîu riile colective au livrat statu ganului roditor — colectiviştii malelor, adică să facem ca sec tribuirea mea ca preşedinte am
cU consecvenţă poporul pe dru şi 2.272 kg. de porumb boabe lui pe bază de conţract, de 4 noştri — care prin munca uni In acest scop am prevăzut o renunţat cu începere de la 1 ia-
mul luminos al desăvîrşirii con la hectar. Mai bine de 100 de ori mai mult grîu şi porumb, de tă, îşi făuresc o viaţă îmbel torul zootehnic să devină un serie de măsuri pentru fertili nuarie a.c. la 10 la sută din nu
gospodării colective au obţinut 10 ori mai miiltă floatea-soa- şugată. zarea acestor terenuri. In pri mărul de zile-muncă care îmi re.
strucţiei socialismului în scum relui, de 15 ori mai mult lapte izvor de venituri băneşti în tot mul rînd, atenţia noastră a veneau conform normativelor în
pa noastră patrie. producţii medii de peste 3.000 de vacă şi de oaie, de 8 ori mai fost îndreptată spre amenajarea vigoare.
de kg. porumb boabe la hectar miiltă lină, de 5,5 ori mai mul timpul anului. de terase continue pe suprafe
Succesele obţinute In regiu în teren neirigat. tă carne. ţele ce urmează a se planta cu Colectiviştii din comuna Băl
nea Dobrogea unde colectiviza pomi şi viţă de vie. Ou sprijinul
In domeniul creşterii anima Dezvoltarea gospodăriilor agri specialiştilor s-au stabilit spe caciu se angajează să lupte cu
rea agriculturii s-a încheiat a- lelor, am moştenit rde la regi cole colective este oglindită în ciile şi soiurile de pomi şi viţa
continua creştere a fondului de toată hotărirea pentru sporirea
eum 4 ani, ilustrează cît se poa mul burghezo-moşieresc o situa bază, a averii obşteşti şi a ¦ve de vie 'dintre cele mai produc
ţie cit se poate de grea. E su producţiei agricole, vegetale şi
te 'de convingător Justeţea poli tive şi mai corespunzătoare în
ficient să arătăm că mai mult animale, pentru dezvoltarea
de jumătate din gospodăriile
gospodăriei colective.
