Page 98 - 1962-04
P. 98
Nr. 2284 T5KÜM0B 5W A LISM D LU I
C u v în tu l t o v a r ă ş u l u i P e t r e Borilă fruntaşi, cunoscuţi şi onoraţi în ilor, confortul locuinţelor, ca
întreaga ţară. racteristice vieţii noi, socialiste.
Tovarăşi deputaţi şi invitaţi a ţărănimii. Trebuie subliniat dicării nivelului de trai al co cialişti, pentru a avea o imagi agricultură li se creează con'di > Se schimbă şi condiţiile de Raportul tovarăşului Gheorghe
ai Marii Adunări Naţionale, lectiviştilor.- ne a complexităţii măsurilor ţii favorabile, stimulatorii caro viaţă ale colectiviştilor. Locul ve Gheorghiu-Dej dă un tablou viu,
rolul avut în ţara noastră de luate şi duse la îndeplinire, mă vădesc grija şi preţuirea ce li însuîleţitor, al perspectivelor mi
Primăvara acestui an mar Pregătindu-se în mod treptat se acordă. chilor bordeie şi cocioabe este nunate ce se deschid agricultu
chează un moment de importan întovărăşirile agricole care au încă din 1953 — înlocuirea cote suri al căror succes desăvîrşit a luat de case trainice, aspectuoa rii noastre socialiste, indică cu
ţă istorică în opera de con ajutat milioanelor de ţărani să lor obligatorii cu relaţii pe baze confirmat justeţea lor. La rindul lor, agronomii, zoo se, luminoase. Privind în per claritate sarcinile ce ne stau în
struire a* socialismului in patria comerciale, s-a trecut în 1956 tehnicienii, medicii veterinari spectiva anilor ce vin, trebuie faţă, căile de înfăptuire a unui
noastră — încheierea colectivi se convingă prin propria expe la desfiinţarea cotelor, sporind Tovarăşi, au datoria să fie reprezentanţi să ne gîndim, incă de pe acum, nou şi puternic avînt al agri
zării agriculturii, îndeplinirea cu considerabil volumul contractă demni ai ştiinţei şi tehnicii a- că satul socialist tinde ca in culturii.
aproape patru ani înainte' de rienţă de avantajele muncii în rilor ca instrument principal al Victoria relaţiilor socialiste la gricole avansate, să-şi aducă din mod treptat să se apropie de
termen a sarcinii fundamentale comun, cu mijloace mecanizate, relaţiilor planificate, de schimb, sate, condiţiile noi, superioare, plin aportul la răspîndirea cu nivelul oraşului. Desigur, este Ţin să-mi exprim, ca şi tova
trasate de. Congresul al Ill-lea pe mari suprafeţe, contribuind între oraş şi sat, ca mijloc de caracteristice linei agriculturi noştinţelor agrozootehnice în vorba de o apropiere sub aspec răşii care au luat cuvîntul an
al F,M.R. în domeniul dezvol stimulare a formării şi dezvoltă formate în mod covîrşitor din rindul masei largi de ţărani co tul condiţiilor de viaţă şi nici terior, deplina aprobare faţă de
tării sppiaiisţc a agriculturii. la educarea lor în spiritul pro rii gospodăriilor agricole colec mari gospodării socialiste — de lectivişti, să fie militanţi hotă- decum de o apropiere in spa măsurile propuse dezbaterii în
ducţiei socialiste, pregătindu-i tive. stat şi colectiviste — au făcut rîţi şi competenţi pentru obţi ţiu aşa cum o înţeleg unii ce sesiunea extraordinară a Marii
A fost înscrisă astfel o nouă necesare măsuri corespunzătoa nerea de înalte randamente în tăţeni care îşi construiesc case Adunări' Naţionale, convingerea
şi măreaţă cucerire pe drumul in vederea trecerii la gospodă Influenţa pozitivă a sistemu re de ridicare la un nivel supe producţia vegetală şi animală. de-a lungul şoselelor în apropie că strînşi uniţi în jurul parti
de victorii al ţării noastre spre lui de contractări este viu ilus rior a sistemului de conducere dului, Comitetului său Central
desăyirşirea construcţiei socia ria agricolă colectivă. trată de creşterea continuă a şi planificare a agriculturii. Fără Îndoială că, însufleţiţi de rea oraşelor. în frunte cu tovarăşul Gheor
lismului, spre comunism. Se cantităţilor de produse livrate patriotism fierbinte, de dragos ghe Gheorghiu-Dej, clasa mun
deschide un nou capitol în viaţa O mare grijă a fost acordată întreprinderilor producătoare de Acestor noi condiţii le cores te pentru meseria pe care o Prin prisma aceşţei perspecti • citoare, ţărănimea colectivistă,
satului, a ţărănimii. O dată cu bunuri de consum. punde programul vast de măsuri practică, ei vor aduce o contri ve, organele de arhitectură, sis intelectualitatea, desfăşurind în
înfăptuirea colectivizării, atit consolidării economico-organi- preconizat de partid, care con buţie însemnată în consolidarea tematizare şi construcţii ale sfa tregul elan, energia şi capacita
oraşul cit şi satul se dezvoltă Un exemplu concludent îl stituie o dezvoltare şi comple şi dezvoltarea gospodăriilor co turilor populare, C.S.C.A.S., tre tea creatoare ce le sînt carac
impetuos, armonios în cadrul zatorice, dezvoltării gospodării constituie îndeplinirea hotărâri tare necesară a hotărîrilor Con lective, vor cîşţiga încrederea şi buie să studieze problemele dez
unei economii socialiste in în lor plenarei C.C. al P.M.R. din gresului al m -lea ai P.M.R. o da stima ţăranilor colectivişti. voltării de viitor a satului şi să teristice, vor înfăptui cu deplin
tregul ei. lor colective ce se formau, pen 1958 care a prevăzut măsurile elaboreze proiecte de construc
de creştere a producţiei de sfe tă cu îndeplinirea înainte de ter In faţa agriculturii noastre so ţii, schiţe model de sistematiza succes noile sarcini cerute de
Acest eveniment conferă se tru ca — prin rezultatele obţi clă de zahăr şi floarea-soarelui, cialiste se deschid perspective re a localităţilor rurale, pe baza
siunii extraordinare a Marii men a unei sarcini fundamen din cele mai minunate. Spriji- cărora să se asigure folosirea ra avîntul general al economiei şi
Adunări Naţionale un caracter nute — ele să constituie un în vederea eliminării importului tale prevăzute de Congres. Acest nindu-se pe industria noastră în ţională a teritoriului, aspectul
solemn, propriu marilor sărbă exemplu convingător, să exerci program este rezultatul unei în plin avînt, pe ajutorul frăţesc al armonios, estetic al construcţi- culturii socialiste din patria
tori din viaţa poporului nostru. de zahăr şi u l e i d i n importa delungate munci de studiere, de
te o atracţie crescândă asupra toare, ţara noastră a devenit ex analiză profundă, multilaterală noastră.
Entuziasmul furtunos cu care a realităţilor agriculturii noas
a fost primit de toţi participan ţăranilor cu gospodării indivi portatoare de zahăr şi ulei. tre, iniţiată şi condusă direct de clasei muncitoare, avînd largi
ţii la sesiune raportul tovară tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-
şului Gh. Gheorghiu-Dej, ilus duale şi întovărăşiţi. Dacă adău Măsurile stimulatorii prevăzu Dej. posibilităţi de folosire a celor C u v î n t u l t o v a r ă ş u l u i I o a n K i r r
trează încă o dată încrederea te de plenară au dus la creş mai noi cuceriri ale tehnicii şi
şi dragostea nemărginită a po găm la acestea activitatea edu- terea producţiei de sfeclă de za Măsurile propuse corespund ştiinţei, agricultura va da pro preşedintele G.A.C, Apoldnl de Sus
porului nostru pentru conducă cativ-culturală desfăşurată la hăr care s-a dovedit a fi o cul întrutotul sarcinilor actuale ce ducţii tot mai mari şi îşi va Hunedoara
torul său înţelept şi hotărît, tură deosebit de avantajoasă
Partidul Muncitoresc Romîn, sate — lichidarea analfabetis pentru gospodăriile agricole co se ridică în domeniul agricultu spori contribuţia la înflorirea Sînt foarte bucuros că am producţiei de lapte. Toate aces
ataşamentul faţă de politica sa lective. rii pentru continua întărire eco economiei naţionale şi creşte cingtsa să particip la sesiunea tea au avut ca rezultat creşte
leninistă. mului, construirea a sute de nomică organizatorică a gospo extraordinară a Marii Adunări rea producţiei de lapte şi a ve
Iată eiim au evoluat cantită dăriilor agricole colective, folo rea nivelului de trai al poporu Naţionale, ca reprezentant al co niturilor gospodăriei. In anul
Victoria socialismului la ora cămine culturale, cursurile agro ţile de sfeclă de zahăr şi sumele sirea cit mai eficientă a pămin- lui. lectiviştilor din comuna Apol- trecut, producţia de lapte pe
şe şi sate, întărirea şi dezvol încasate din predarea ior de că tului şi a maşinilor, sporirea dul de Sus, regiunea Hune cap de vacă furajată a fost de
tarea statului socialist, revolu zootehnice de masă, ziarele, tre gospodăriile agricole colec randamentelor în sectorul v e Politica de înzestrare tehnică 2.750 litri, faţă de 2.400 cit era
ţia culturală, ridicarea continuă tive : getal şi cel zootehnic, realiza a agriculturii va fi continuată doara. planificat. La începutul acestui
a nivelului de trai al poporu broşurile, cărţile, filmele şi al rea unui belşug de produse a- cu energie, ca o condiţie funda La plecare, tovarăşii mei de
lui, formarea omului nou, al — în 1958 ele au predat 315.000 gro-alimentare. mentală a avîntului şi ridicării
epocii socialismului, iată monu tele — ne putem da seama de tone, încasînd 157 milioane l e i ; ei la nivelul sarcinilor de desă-
mente nepieritoare ale vremu amploarea muncii depuse pentru De însemnătate excepţională
rilor ee Ie trăim, ridicate prin — în 1959, după măsurile lua sînt propunerile cu privire la vîrşire a construcţiei socialiste. muncă rn-au rugat să trans an, am adresat tuturor gospo
lupţa clasei muncitoare, a po a convinge ţărănimea asupra te de plenară, 1.346.000 tone, reorganizarea conducerii agri
porului romîn, sub conducerea primind 673 milioane l e i ; culturii. înfiinţarea Consiliului In noile condiţii creşte şi în mit conducerii partidului nos dăriilor colective din regiunea
partidului, monumente despre avantajelor gospodăriei colec Superior al Agriculturii, a con
care — reluind cuvintele unui tive. — în 1961, circa 2 milioane to siliilor agricole regionale şi ra semnătatea politicii de contrac tru drag, tovarăşului Gheorghe Hunedoara o chemare în care
mare poet latin — putem spune ne pentru care au încasat un ionale, constituie corespondentul
că sînt mai trainice decit cele In acelaşi timp partidul şl miliard de lei. organizatoric al etapei actuale tări ca factor stimulator al dez Gheorghiu-Dej personal, mulţu ne-am angajat să realizăm pînă
din bronz. de dezvoltare a agriculturii din
statul au aplicat principiul le In 1962 totalitatea producţiei ţara noastră. voltării economice multilatera mirea şi recunoştinţa pentru Ia sfîrşitul anului cel puţin 3.000
Intimpinăm astfel ziua de 1 ninist al cointeresării materia de sfeclă de zahăr — planifica- le, folosirii cit mai depline a ajutorul şi îndrumările pre litri lapte pe cap de vacă fu
Mai cu succese de mare am tă la 2.400.000 tone — va fi li Prin modul de organizare şi marilor rezerve de care dispun ţioase pe care le primim zi de zi. rajată.
ploare, cu inima veselă, cu min- le, au folosit cu multă eficien vrată de gospodăriile agricole de lucru, Consiliul Superior al gospodăriile colective cit şi a
drie pentru realizările de pînă colective ceea ce le va aduce ve Agriculturii, consiliile agricole posibilităţilor de producţie ce ie Am ascultat eu mare atenţie Valorificînd produsele obţinu
acum, cu încredere în viitorul ţă pîrghii economice corespun nituri de circa un miliard două regionale şi raionale — în com au gospodăriile personale ale co Raportul prezentat în această te din sectorul zootehnic, in
luminos al Romîniei Socialiste. sute milioane lei. ponenţa cărora vor intra mii de sesiune în care s-au ridicat anul trecut, noi am obţinut un
Şi cînd vom intona „Interna zătoare, caracteristicilor gospo specialişti dintre cei mai va lectiviştilor. multe probleme de importanţă venit de aproape 450.000 lei din
ţionala“, ne vom gîndi cu bucu Trecerea la folosirea sistemu Un rol tot mai important în deosebită pentru dezvoltarea care de la vaci 212.000 lei, de la
rie că ţelurile la înfăptuirea că dăriilor colective, mari produ lui de contractări a stimulat şi loroşi din agricultura noastră, agriculturii noastre socialiste. oi aproape 190.000, iar de Ia
rora cheamă cuvintele înaripate cătoare de marfă. creşterea producţiei de seminţe directori ai gospodăriilor agri relaţiile cu gospodăriile agrico porci peste 48.000 lei. In acest
ale măreţului imn, au devenit de floarea-soarelui atit prin spo cole de stat şi ai staţiunilor le colective revine contractelor Ca invitat la această sesiune an, veniturile provenite din sec
în ţara noastră realitate, că Ca urinare, procesul colecti rirea suprafeţelor cultivate cit şi de durată, încheiate pe perioa istorică, susţin cu toată hotărâ torul zootehnic vor atinge ci
uriaşele succese ale U.R.S.S., ale a producţiei la hectar. In peri de maşini şi tractoare, preşe de de 2-3 ani şi mai mulţi ani. rea măsurile prevăzute în Ra fra de peste 700.000 lei.
întregului lagăr socialist sîrjt vizării a fost însoţit de creş oada anilor 1959-1961 produc dinţi ai gospodăriilor colective port pentru îmbunătăţirea con
ca o chemare către proletaria terea producţiei vegetale, a şep- ţia totală de seminţe a sporit şi fruntaşi în producţia agrico Politica de contractări a sta ducerii agriculturii şi sînt con Asigurăm an de an o bază fu
tul, către oamenii muncii din cu 75-90 la sută faţă de anul lă, oameni de ştiinţă cu înaltă vins că aplicarea lor va duce
ţările capitaliste, pentru victoria telului, a fondului central de 1958, gospodăriile colective ii- pregătire şi experienţă, activişti tului stimulează gospodăriile co la creşterea producţiei agricole, rajeră corespunzătoare care ne
socialismului şi a păcii. produse agricole al statului vrînd în 1961 circa 60 la sută de partid şi de stat — vor fi lective în dezvoltarea ..tuturor vegetale şi animale, la întărirea permite să dezvoltăm continuu
din totalul cantităţilor intrate în legate nemijlocit de probleme ramurilor de producţie vegetală economico-organizatorică a gos acest sector. Numai păşunea se
Tovarăşi, şi îmbunătăţirea aprovizionării fondul central al statului. le concrete ale producţiei, pe . şi anirrtală, corespunzător condi podăriilor colective. întinde pe o suprafaţă de a-
care le vor putea rezolva cu ţiilor pedo-elimatiee. proape 400 de ha., iar fineţele
înfăptuirea colectivizării agri populaţiei. Au crescut şi cantităţile de tu competenţă şi operativitate. Tovarăşi, naturale cuprind circa 130 de
culturii înseamnă, pe de o parte, tun predate de gospodăriile co Acordînd in continuare o a- ha. Acordăm o mare atenţie în
încheierea unei perioade de Creşterea producţiei agricole lective şi implicit veniturile lor. 'Astfel se va asigura cea mai tenţie deosebită producţiei de In comuna noastră, gospodă grijirii păşunilor, curăţirii şi in-
adinei transformări în viaţa ţă a permis industriei alimentare Dacă în 1958 ele au vîndut sta deplină punere în valoare a po cereale — ramură hotărâtoare a ria colectivă a fost înfiinţată grăşării lor. Acest lucru ne-a
rănimii, în toate laturile prin tului pe bază de contracte 900 sibilităţilor ce le oferă marile producţiei agricole — sfaturile acum 12 ani. De atunci, gospo permis să obţinem între 14.000
cipale ale vieţii social-economi- să-şi sporească producţia în 1961 tone tutun, încasînd circa 10 gospodării agricole socialiste, populare, organele agricole şi de dăria s-a dezvoltat continuu, şi 15.000 de kg. masă verde la
ce a satului, care au culminat milioane lei, în 1961 au livrat introducerea şi extinderea pe contractare, conducerile gospo ajungînd, încă din anul trecut, ha.
cu trecerea, pe baza convinge cu peste 50 la şută faţă de 13 mii tone tutun încasînd 143 scară largă a ştiinţei şi tehni dăriilor colective trebuie să se să cuprindă pe toţi ţăranii mun
rii, a micilor proprietari indi milioane lei, iar în 1962 vor asi cii moderne în agricultură, prac preocupe permanent de punerea citori din sat. A'scultînd îndru In gospodăria noastră s-a
viduali de pămînt la forme noi, 1955 şi comerţului socialist să gura întregul necesar, de 32 mii ticarea consecventă a unei a- în valoare a tuturor posibilităţi mările şi cuvîntui înţelept aî statornicit obiceiul ca porum
superioare, de organizare a pro tone, în valoare de peste 350 mi griculturi intensive, cu produc lor de creştere a producţiei le partidului, ne-am unit laolal bului siloz să i se facă aceleaşi
prietăţii şi muncii, iar pe dc vlndă populaţiei cantităţi tot lioane lei. De asemenea, în 1962, tă pămînturile; trăim şi mun lucrări pa şi celui pentru boa
altă parte — începutul unei noi gospodăriile agricole colective ţie vegetală şi animală tot mai gumicole şl pomi-viticole, de cim împreună. be. In felul acesta obţinem, an
perioade în dezvoltarea agricul mai mari de produse alimen vor asigura în întregime fon mare. sporirea numărului de animale de an, în medie 35.000—40.000
turii. dul de stat la in şi cînepă, ur- proprietate obştească şi realiza La început am avut unele de kg. Ia ha.
tare. In comparaţie cu anul mînd a primi circa 160 milioa Un Ioc important în activita rea unor indici ridicaţi de pro greutăţi. Dar cu ajutorul orga
Cei treisprezece ani care au ne lei fată de 67 milioane în tea Consiliilor agricole trebuie ducţie Ia carne, lapte, lină şi nizaţiei de partid, a organelor Tovarăşi,
trecut de la memorabila plena 1955, în 1961 s-au înregistrat, de 1960. să-l ocupe îndrumarea gospo alte produse animaliere. raionale şi regionale de partid,
ră a Comitetului Central al dăriilor colective în vederea fo al sfatului popular, le-am bi In comuna 'Apoldul de Sus,
Partidului Muncitoresc Romin exemplu, următoarele creşteri Creşteri însemnate ale livră losirii cit mai judicioase a fon 'Agricultura noastră socialistă ruit şi acum ne bucurăm de cultivarea viţei de vie are o ve
din martie 1949 au fost ani de durilor de investiţii, orientării are mari posibilităţi pentru ca, rezultatele frumoase, de o viaţă che tradiţie. Avem viticultori
muncă intensă, multilaterală, de vînzări la o serie de produse rilor prin contractări se înre lor în primul rind spre construc sporind in măsură însemnată îmbelşugată, fericită. harnici şi pricepuţi. In condiţi
perseverentă pentru a îndruma gistrează şi la produse animale.- ţiile productive cele mai nece cantităţile de produse vegeta ile agriculturii socialiste posi
şi a atrage milioanele de gos alimentare principale: 28 la Astfel, ia lapte intrările tota sare. le şi animale livrate industriei, bilităţile de dezvoltarea a aces
podării ţărăneşti pe făgaşul re să asigure creşterea puternică tui sector sînt cu totul altele
laţiilor de producţie socialiste. sută la paste făinoase, 81 la sută le la fondul central au fost în De mare însemnătate este în a producţiei bunurilor de con
1961 de 2,2 ori mai mari decit această privinţă elaborarea unor sum alimentare şi nealimentare
Partidul Muncitoresc Romin la conserve de legume, 51 la normative şi proiecte tip, di
a rezolvat, problemele complexe in 1955, cele pe pază de contract ferenţiate în funcţie de condi necesare unei vieţi tot mai îm Cind am pornit pe drumul faţă de atunci cînd fiecare îşi
ale transformării socialiste a sa sută la carne, 75 la sută la sporind de 2,6 ori. Producţia de ţii geografice, care să asigure
tului pe baza învăţăturii mar- carne tăiată a fost în 1961 cu 30 utilizarea pe scară largă a ma belşugate la oraşe şi sate. agriculturii socialiste, aveam un lucra pămîntul individual. Ală
xist-leniniste, a genialului plan preparate de carne, 48 la sută la sută mai mare decît în 1957, terialelor locale pentru cons
cooperatist al lui Lenin, inspi- truirea de grajduri, crescătorii Stimaţi tovarăşi deputaţi şi fond de bază de circa 140.000 turi de cele 35 de ha. plantate
rindu-se din nesecatul tezaur al la untură şi 74 la sută la ulei crescînd substanţial cantităţile 'de animale, saivane, depozite
experienţei P.C.U.S. şi acumu- contractate cu gospodăriile co ieftine, trainice şi care să per invitaţi, Iei. Acum, fondul de bagă de cu viţă de vie ce se găsesc pe
lind la rindul său o bogată ex vegetal, 80 la sută Ia lapte şi 90 lective care au furnizat anima
perienţă în cunoaşterea şi folo le în valoare de 340 milioane lei mită în acelaşi timp introduce Slujirea intereselor poporului, păşeşte trei milioane lei, iar in rod, am rezervat 13 ha. pentru
sirea legilor generale ale revo la sută la brânzeturi, 30 la sută faţă de 35 milioane în 1956. rea treptată a mecanizării mun
luţiei şi construcţiei socialiste, cilor principale. bunăstarea şi fericirea sa con 1965 va ajunge la şapte mili pepinieră. Acestei ocupaţii i-am
întruchipată în politica partidu la zahăr şi 70 la sută la pro In mod deosebit au crescut
lui şi statului nostriţ. Datorită livrările totale şi pe bază de con Sîntesn convinşi că noile or stituie raţiunea supremă a oane lei. acordat şi-i vom acorda şi In
caracterului creator al politicii duse zaharoase; în fine, nu este tract la lină ; în 1961 ele au fost, gane de conducere ale agricul
sale, partidul, pe baza unei pro pc total, cu 70 la sută mai mari turii vor fi la înălţimea cerin luptei partidului, a întregii ac In cuvîntul meu mi-am pro viitor o atenţie deosebită. In
funde analize a situaţiei concre lipsită de interes nici creşterea decît în 1955, livrările contrac ţelor şi aşteptărilor, vor înde tivităţi a statului socialist. pus să vorbesc despre creşterea prezent avem gata pentru plan;
te din ţara noastră, a elaborat cu 60 la sută Ia vinzările de vin plini cu succes sarcinile de mare animalelor şi cultivarea viţei de tat şi apoi pentru valorificat
soluţii corespunzătoare, care tuale fiind de 10 ori mai mari; onoare şi răspundere încredin Transformările prin care tre vie care sint ocupaţii vechi şi 1.700.000 de butaşi viţă de vie
au dus la creşterea producţiei şi cu 45 la sută la cele de bere. Corespunzător creşterii cantită ţate de partid şi stat. ce ţara noastră schimbă viaţa principale în comuna noastră. numai din soiuri de struguri de
agricole vegetale şi animale ţilor livrate şi mai ales a sor oraşelor, schimbă viaţa satelor. masă de Ia care vom obţine un
concomitent cu transformarea Politica de transformare so- turilor fine şi semifine, gospo Dezvoltarea agriculturii socia Ţinînd seama de indicaţiile venit de peste 1.800.000 de lei.
socialistă a agriculturii. cialistă a agriculturii a cuprins dăriile colective şi-au sporit în liste necesită un număr tot mai Creşte consumul de bunuri date de partid şi guvern am Vreau să arăt că pentru călită-,
în mod multilateral laturile casările de la 16 milioane lei in mare de ingineri agronomi, zo- materiale, se ridică zeci de mii cumpărat vaci şi tineret bovin tea viţei altoite, în cadrul Ex
Aplicând cu consecvenţă prin esenţiale ale vieţii social-econo- 1956, la 181 milioane lei in 1961, otehnicieni, mecanizatori, me de locuinţe, numeroase şcoli şi din credite primite de la stat, poziţiei internaţionale horticole
cipiul leninist al liberului con- mice a satului, insumînd în- urmind ca în 1962 ele să atingă dici veterinari cu o înaltă cali institute de învăţămînt, cine din fonduri proprii şi am reţi de la Erfurt la care am partici
simţămînt, partidul şi guvernul tr-un complex unitar probleme cifra de 250 milioane lei. ficare, ridicarea nivelului de matografe şi teatre, case de cul nut pentru prăsilă tineretul bo pat, am primit o medalie de aur
au desfăşurat o largă şi multi le dezvoltării forţelor de pro cunoştinţe agrozootehnice al ţă tură. stadioane, policlinici şi vin al gospodăriei. Aşa am ajuns şj una de argint.
laterală muncă de convingere ducţie, ale creării şi dezvoltă-- Contractele au un rol tot mai rănimii colectivizate. ca să avem în prezent un efec
vii relaţiilor de producţie so însemnat şi în cumpărarea ce case de odihnă. Clădim un oraş tiv de 247 bovine, din care 104 Veniturile frumoase realizate
cialiste, ale ridicării nivelului realelor : în 1961, pe această ca Problema asigurării cu cadre nou, modern, luminos. Pe dru vaci şi juninci, precum şi 1.461 de la pepinieră, din sectorul zo*
cultural, politic şi ideologic, ale le a fost furnizată statului cir le necesare a fost abordată cu mul înnoirilor a pornit şi satul, oi dc rasă tigaie. otennic, produsele legumicole şi
educaţiei, îndreptindu-Ie cu fer ca o treime din totalul intrări energie şi profunzime, luîndu- în care pătrund tot mai larg viticole fac să crească repede şi
lor de cereale. se măsuri corespunzătoare da energia electrică, tehnica avan Fină la sfîrşitul acestui an cu mult averea obştească a gos
mitate şi siguranţă spre victoria sată, ştiinţa, cultura; au apus vom avea un efectiv de 380 bo podărieî colective, precum şi
depliqă şi definitivă a socialis In sistemul contractărilor au torită cărora, incă in acest an, pentru totdeauna vremurile în vine, iar in anul 1965 vom dis bunăstarea colectiviştilor.
mului in agricultură. fost cuprinse şi alte numeroase In fiecare gospodărie colectivă tunecate ale robiei şi asupririi pune de 500 vite mari din care
produse agricole : cartofi, fruc va lucra cel puţin un specialist burghezo-moşiereşti, ale mizeri 300 vaci de mare productivi In numele colectiviştilor care
Aşa cum a subliniat tovarăşul te, legume, plante medicinale cu pregătire superioară. ei şi analfabetismului. tate, realizindu-se o încărcătu m-au delegat să-î reprezint la
Gheorghiu-Dej in expunerea sa, etc. ră de 60 bovine la suta de hec această sesiune, mă angajez în
chezăşia avântului neîncetat al Pe baza programului detailat Satul sumbru in care au trăit tare, din care 30 vaci şi juninci faţa partidului nostru iubit, să
economiei noastre, a înzestrării Extinderea şi folosirea largă a de pregătire a cadrelor califi „Ion“ al lui Liviu Rebreanu sau montate. De asemenea, vom avea lupt împreună eu toţi colecti
tuturor ramurilor de producţie contractelor ca metodă funda cate, se va ajunge ca in 1970 ..Moromeţii“ lui Marin Preda a un număr de oi care să asi viştii, cu forţe sporite pentru a
cu tehnica modernă, a perfect,ic- mentală în relaţiile economice cu rămas de domeniul amintirilor. gure o încărcătură de 200 ca înfăptui cu cinste sarcinile ce
agricultura noastră să atingă un Urmaşii lui Ion şi ai bătrinului pete la suta de hectare. ne stau în faţă.
nării neîncetate a relaţiilor de ţărănimea s-a dovedit pe de nivel înalt de înzestrare cu ca Moromete muncesc astăzi laolal
producţie socialiste la oraşe şi plin justificată, aducînd o în dre de specialitate. In creşterea animalelor apli Ne vom strădui, dragi tova
sate, o constituie dezvoltarea semnată contribuţie la înfăptui tă, ca ţărani colectivişti, făurin- căm pe scară tot mai largă răşi, ca de pe ogoarele noastre
bazei tehnico-materiale, politica rea politicii de transformare so Specialiştilor care lucrează in du-şi o viaţă nouă. îmbelşu • metode zootehnice înaintate, ad unite să realizăm produse mai
de industrializare socialistă a cialistă a agriculturii, la creş gată, in care nici bătrinef.ea nu ministrăm o furajare raţională multe şi mai bune, să folosim
ţării. terea producţiei agricole vege vacilor, în funcţie de greutatea mai chibzuit pămîntul, să apli
tale şi animale. mai constituie o sursă de grijă, şi producţia de lapte. De ase căm regulile ştiinţei agrotehni
înzestrarea agriculturii cu necazuri şi umilinţi. menea, am lu4t măsuri de per ce, să creştem mai multe a n i;
mijloace de producţie mecani Acestor măsuri trebuie să li se male, să dezvoltăm avuţia ob
zate, furnizarea de îngrăşămin adauge investiţiile de 23 miliar In satul socialist se formea ştea-.'*?,, pentru înflorirea conti
te chimice în cantităţi ce cresc de lei îăciite de stat în agricul ză o ţărănime nouă. cu menta-
rapid, ah de an, sînt rod al po tură în ultimii 12 ani, Oreşţerea litate şi gindire avansată, din
liticii de industrializare socialis puternică a mijloacelor mecani mijlocul căreia se ridică eroi ai
tă şi in acelaşi timp expresie a zate de cave dispun staţiunile de
Întăririi necontenite a alianţei maşini şi tractoare, creditele în mlmcii socialiste, preşedinţi de manentizarea îngrijitorilor şi de nuă a vieţii noastre noi, a pa^
dintre clasa muncitoare şi ţără semnate acordate pentru dez gospodării pricepuţi, colectivişti cointeresare a lor în sporirea triei socialiste.
nimea colectivistă — temelia de voltarea fondurilor productive
granit a statului şi orînduivii ale gospodăriilor colective, asis
noastre. tenţa tehnică prin cadre de spe
Un însemnat factor care sti
mulează creşterea continuă a
producţiei agricole, consolidarea
şi dezvoltarea multilaterală a
gospodăriilor colective 11 consti
tuie relaţiile economice, de
schimb, cu statul. Datorită ca
racterului lor planificat, ele re
prezintă în acelaşi timp un în
semnat sprijin în organizarea
gospodărească a producţiei şi
repartizarea raţională a produ
selor în vederea creşterii conti
nue a cantităţilor vindute sta
tului, sporirii averii obşteşti şi
ridicării pe aqeastă bază a ve
niturilor in gospodăriile colec
tive.
Acest sistem de relaţii asigu
ră. gospodăriilor colective o pia
ţă de desfacere a produselor
agricole în condiţii avantajoase,
statul furnizindu-le totodată atit
mijloacele de producţie cit şi
mijloacele de consum necesare
dezvoltării lor economice şi ri
