Page 99 - 1962-04

pagr. 3
C u v în tu l deputatului Vasile Vaida
Sesiunea extraordinară a Ma­
rii Adunări Naţionale, la care
iau parte ca invitaţi mii de re­
prezentanţi ai oamenilor mun­
cii din întreaga ţară, consfin­
ţeşte o victorie de importanţă
istorică a poporului nostru —
încheierea colectivizării agricul­
turii. Această măreaţă victorie
confirmă în mod strălucit jus­
teţea politicii marxist-leniniste
a Partidului Muncitoresc Ro­
min de întărire continuă a ali­
anţei muncitoreşti-ţărăneşti, de
transformare socialistă a agri­
culturii, de construire şi desă-
virşire a socialismului în patria
noastră.
Procesul de colectivizare a a-
griculturii a avut Ioc in condi­
ţiile ajutorului puternic şi mulţi- monstrat un minuţios studiu
lateral acordat ţărănimii de
clasa muncitoare, de statul
nostru, prin maşini şi unelte
agricole, seminţe şi animale de
reproducţie, credite pe termen
lung, asistenţă tehnică şi alte­
le, care au determinat creşte­
rea continuă a producţiei agri­
cole şi a bunei stări a ţărănimii.
Treeînd pe calea gospodăriei
agricole colective — pe baza li­
berului eonsimţămînt — harnica
noastră ţărănime a dovedit că
nutreşte o încredere profundă
in politica înţeleaptă a parti­
dului, în capacitatea socialis­
mului de a asigura tuturor c e ­
lor ce muncesc un înalt nivel
de trai, o viaţă luminoasă şi
fericită.’
Pentru a convinge masele ţă
rănimii de superioritatea gospo
dăriei agricole colective, în re­
giunea noastră s-a desfăşurat cu
participarea unui număr maro
de colectivişti fruntaşi, lucră­
tori de partid şi ai organiza­
ţiilor obşteşti, intelectuali, o
largă muncă politică de masă,
folosindu-se forme multiple şi
variate; vizite ale ţăranilor In
Hotărîrea mecanizatorilor
Mecanizatorii noştri — spu­
nea tovarăşul Romulus Oso-
ianu, secretarul organizaţiei
de partid de la S.M.T. Do-
bra — au aflat cu bucurie
aprecierea asupra muncii
S. M. T.-urilor făcută de to­
varăşul Gheorghe Gheorghiu-
Dej în Raportul prezentat la
sesiunea extraordinară a Ma­
rii Adunări Naţionale. Staţi­
unile de maşini şi tractoare
— se arată în Raport — îşi
îndeplinesc cu cinste sarcini­
le puse de partid şi guvern.
Entuziasmaţi de această a-
preciere şi dornici de a înde­
plini şi pe viitor sarcinile
mari ce le stau în faţă, trac­
toriştii de la S. M. T. Dobra
sint hotărîţi să lucreze cu şi
mai multă străduinţă pentru
a îndeplini şi depăşi angaja­
mentele ce şi le.au luat in
întrecerea socialistă. Insuîle-
ţitorii întrecerii silit membri
şi candidaţi de partid care
constituie exemplu pentru în ­
tregul colectiv. Comunistul
Axenti Negrilă, de exemplu,
lucrînd pe ogoarele colectiviş­
tilor din Brănişca, nu numai
că şi-a realizat eu o lună mai
devreme planul de hantri sta.
bilit pentru campania de pri­
măvară, dar a executat şi lu­
crări de cea mai bună calita­
te. Decorat nu de mult cu
Medalia Muncii, Axenti Ne­
grilă dovedeşte prin fapte că
merită pe deplin distincţia ce
i s-a acordat. Acum, ascultînd
Raportul prezentat de tova­
răşul Gheorghe Gheorghiu-
Dej la sesiunea extraordina­
ră a Marii Adunări Naţiona­
le, el a Hotarit să folosească
Redacţia şi administraţia ziarului: str. b /Martie nr. i). lelefon; tb8, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei (jenerale P.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mat" — Deva.
wottüe m m a tm v .r n g»wsgg»BBiMM^ nsmern« Nr. 2284
CTfíS:TS*}55míWa!»E?^B3« ^
sarranapgwaj^w^iaixgamajA;^^
O VICTORIE M ĂREAŢA
A POPORULUI RO M IN
prafa agricolă a regiunii şi ne Ecoul internaţional al lucrărilor sesiunii extraordinare
oferă mari posibilităţi pentru
regiunea Cluj obţinerea de carne şi lapte la a Marii Adunări Naţionale
un preţ de cost scăzut. In ace­
gospodăriile colective fruntaşe, du-se o agrotehnică mai avan­ laşi timp, anul acesta s-a ex­ U. R.S.S. siunii extraordinare a Mărit R. D. Germană
expuneri şi conferinţe, broşuri sată. Toate acestea au creat tins cultivarea porumbului pen­ Adunări Naţionale a R.P. Ro-
şi altele. Un rol hotărîtor l-a premizele pentru sporirea pro­ tru siloz, a sfeclei de zahăr pen­ MOSCOVA 28 (Agerpres). — mine publică de asemenea zia­ BERLIN 28 (Agerpres).
avut exemplul gospodăriilor co­ ducţiei vegetale şi animale. tru furaje şi altele. Presa sovietică acordă o deo­ rele „Zemeăelske Noviny“, .,sv o - Sub titlurile „O mare consfă­
lective fruntaşe, care au exer­ sebită atenţie sesiunii extraor­ bodne Slovo“, „Lidova Democra- tuire a poporului în Romînia.
citat o puternică atracţie in rîn- Tovarăşi, hotărîrile adoptate In legătură cu asigurarea ba­ dinare a Marii Adunări Naţio­ cie“, „Pravda“. A vorbit Gheorghe Gheorghiu-
dul ţăranilor întovărăşiţi şi cu de Plenara C.C. al P.M.R. din zei furajere este nevoie să dăm nale a Republicii Populare Ro- Dej. O nouă etapă în agricul-'.
gospodării individuale. 23-25 aprilie 1962, raportul pre­ dovadă de mai mult spirit de rtilne. Ziarele publică largi ex­ R. P. Poior>ă tură“, ziarul „Neues Deutsch­
zentat Ia sesiunea noastră de prevedere, căci în agricultură trase din raportul prezentat ac VARŞOVIA 28 (Agerpres). — land“ relatează despre deschi­
Pe baza documentelor Plena ¦ tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- se pot ivî fenomene care nu tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- „Parlamentul romin dezbate derea sesiunii extraordinare a
rei C.C. al P.M.R. din iunie— Dej constituie documente de o pot fi încă stăpînite. problemele dezvoltării agricultu­ Marii Adunări Naţionale a R.P.
iulie 1961, imediat după înche­ însemnătate excepţională în Dej. rii“, este, titlul sub care ziarul Romîne publicind extrase din
ierea colectivizării, organele şi viaţa politică, economică şi so­ Mă refer la seceta din anul Ediţia din seara zilei de 2/ „Trybuna Ludu“, relatează des­ raportul tovarăşului Gheorghe
organizaţiile de partid, sfaturi­ cială a patriei noastre. . trecut, care s-a făcut simţită şi pre deschiderea sesiunii extra­ Gheorghiu-Dej. In legătură cu
le populare au trecut la o lar­ în regiunea noastră, împiedi- aprilie a ziarului „Izvestia“, a ordinare a M.A.N. Obiectivul partea din raport referitoare la
gă acţiune politică şi organiza­ Raportul demonstrează posi­ cîndu-ne să asigurăm cantită­ publicat un amplu reportaj ilus­ stabilit de Congresul al ill-lea situaţia internaţională, ziarul
torică pentru unificarea gospo­ bilităţile mari ce se deschid în ţile necesare de furaje pentru trat cu fotografii semnat de co­ al P.M.R.., în domeniul trans­ subliniază că R. P. Romlnă se
dăriilor mici în unităţi mai faţa agriculturii ţării noastre, efectivul mult sporit de anima­ respondenţii speciali din Bucu­ formării socialiste a agricultura pronunţă in mod ferm pentru
mari, cu o suprafaţă medie de in noile condiţii create prin in ¦ le. In împrejurarea dată am reşti, Grebnev şi Paniev in­ — subliniază ziarul — a fost încheierea tratatului de paee
1.500 ha. care, în condiţiile re­ eheierea procesului de colectivi­ fost nevoiţi să apelăm la fondul titulat. „O zi însemnată a Ro- înfăptuit cu aproape patru am german, pentru transformarea
giunii noastre, aşa cum a de­ zare. centralizat al statului. Trebuie mîniei populare“. !Autorii repor­ înainte de termen. Referinău-se Berlinului occidental intr-un
să spunem aici că partidul şi tajului înfăţişează cititorilor, in la raportul prezentat de tova­ oraş liber demilitarizat.
preliminar realizează cei mai După cum aţi văzut, o aten­ guvernul nostru ne-au dat un cuvinte pline de căldură, viaţa răşul Ghecrghe Gheorghiu-Dej.
înalţi indici economici. In u r­ ţie deosebit de mare se acordă ajutor preţios pentru care adu nouă a ţărănimii din R.P. Ro- ..Trybuna Ludu“ scoate în re­ Cuba
ma muncii politice desfăşurate dezvoltării sectorului zootehnic. cern cele mai vii mulţumiri. Din mînă. „întreaga istorie contem­ lief partea din raport consacra­
de organele şi organizaţiile de Regiunea Cluj are condiţii fa­ cele petrecute noi am desprins porană a Rominiei — scrie „Iz­ tă situaţiei internaţionale. HAVANA 28 (Agerpres). —•
partid, ţăranii colectivişti din vorabile pentru depăşirea me­ însă serioase învăţăminte pentru vestia“ — este un tablou viu al Ziarele „Zycie Warszawy“ şl Agenţia Prensa Latina a tran­
regiunea noastră au înţeles.ma­ diei stabilite pe ţară în ce pri­ viitor. In primul rînd ne-am dat uriaşelor victorii ale socialis­ ,-Sztandard Mlodych“ publică şi smis o amplă corespondenţă a
rea importanţă economică a veşte încărcătura animalelor la seama că trebuie să facem to- mului“. ele informaţii cu privire la des­ trimisului său special la Bucu­
acestei acţiuni, procesul de uni­ suta de hectare. ftil pentru a îndruma gospodă­ chiderea sesiunii M.A.N. reşti, Leonardo Acosta in legă­
ficare a gospodăriilor colective riile colective să-şi creeze o Ziarul „vravda“ din 28 apri­ tură cu lucrările sesiunii extra­
încheindu-se cu succes pe în ­ Iri urma măsurilor politico - rezervă de furaje şi de cereale, lie. publică sub titlul „Poporul R. P. Ungară ordinare a Marii Adunări Na­
treg cuprinsul regiunii noastre organizatorice luate de organe­ spre a fi temeinic pregătite în romin sărbătoreşte o victorie ţionale.
le şi organizaţiile de partid, de eventualitatea unor calamităţi măreaţă“, o relatare a şedinţei BUDAPESTA 28 (Agerpres). —
sfaturile populare. încă la în­ naturale. Numai creîndu-şi o de deschidere a sesiunii Marii Ziarele „Nepszabaăsag“ şt Redină numeroase pasaje din
ceputul anului 1962 în regiu­ asemenea rezervă vor putea Adunări Naţionale, şi principa­ ,,Nepszava“ subliniază în ştirile Raportul prezentat de tovarăşul
gospodăriile colective să-şi asi­ lele probleme ridicate in rapor­ publicate despre sesiunea M.A.N. Gheorghe Gheorghiu-Dej, co­
la începutul lunii martie. nea noastră densitatea anima­ gure dezvoltarea continuă şi să tul prezentat de tovarăşul că in oraşele şi satele Rominiei, respondentul scoate. în evidenţă
sporească neîncetat şeptelul şi Gheorghe Gheorghiu-Dej. socialismul a învins definitiv. succesele obţinute în transfor­
Faţă de 725 de gospodării co­ lelor la suta de hectare a ajuns productivitatea animalelor. „Nepszava“ citează o serie de marea socialistă a agriculturii.
„Pravda“ subliniază succesele cifre din raportul tovarăşului „Această măreaţă victorie a so­
lective cu o suprafaţă medie de la 38.1 bovine, din care 13.1 Tovarăşi, obţinute de R.P. Romînă in dez­ Gheorghe Gheorghiu-Dej cu pri­ cialismului înseamnă infringe-
voltarea economiei naţionale vire la dezvoltarea industrială rea definitivă a celor care do­
633 ha., existente la încheierea vaci. Pe baza planului de dez­ 'Apreciem că măsurile luate precum şi sarcinile care stau in a Rominiei, la îndeplinirea cu resc să întoarcă trecutul de ex­
pentru reorganizarea conducerii faţa agriculturii noastre socia­ succes a sarcinilor trasate de ploatare Şi mizerie pentru ţă ­
colectivizării, în prezent avem voltare a agriculturii regiunii agriculturii corespund întruto- liste. De asemenea este reliefata cel de-al III-tea Congres al rani“.
politica externă de pace a R.P- P.M.R.. precum şi sarcinile de
în întreaga regiune 345 de gos­ noastre. în anul 1965 se va a- tul noii etape de dezvoltare în Romîne, contribuţia sa la întă­ viitor care stau în faţa lucră­ Expunind capitolul din expu­
care a păşit ţara noastră, după rirea continuă a lagărului socia­ torilor din agricultura R.P. Ro­ nerea tovarăşului Gheorghe
podării colective cu o suprafa­ junge la 51,5 bovine, din care încheierea colectivizării. Consi­ list. mîne. Gheorghiu-Dej consacrat situa­
liul Superior al Agriculturii, ţiei internaţionale, coresponden­
ţă medie de 1.342 ha. 26,2 vaci, faţă de 40 bovine, din consiliile agricole regionale şi Alte ziare sovietice ca „Sel- R. P. BuJgaria tul cubanez subliniază reafirma­
raionale, care urmează să cu­ skaia Jizn“, „Moskovskaia Prav­ rea propunerii guvernului romin
Unificarea a Creat condiţii care 20 de vaci, cit este media prindă un mare număr de co­ da“ etc„ publică relatările agen­ SOFIA 28 (Agerpres). — cu privire la crearea unei
deosebit de favorabile atît pen­ pe ţară fixată de cel de-al IIT- lectivişti, specialişti cu pregăti­ ţiei TASS despre deschiderea Ziarele bulgare „Rabotnicesko zone a păcii în regiunea Balca­
re superioară, oameni de ştiin­ sesiunii Marii Adunări Naţio­ Delo“, „Otecestven Front“, nilor şi relevă poziţia ţării noa­
tru folosirea raţională a pă- lea Congres al Partidului. ţă, activişti de partid şi de stat, nale a R.P. Romîne. stre faţă de mişcarea de elibe­
mîntului, pentru dezvoltarea Pentru a asigura hrana ani­ vor realiza o conducere ştiinţi­ „Trud“. „Zemedelsko Zname rare naţională şl noile state in­
fică, competentă şi unitară a R. S. Cehoslovacia dependente.
tuturor ramurilor de produc­ malelor şi realizarea producţi agriculturii, vor asigura îndepli­ „Naroăna Armia“ publică infor­
nirea cu succes a măreţelor sar­ PRAGA 28 (Agerpres). — S, U. A.
ţie. cit şi pentru alegerea în ilor planificate, am întreprins cini trasate de partid cu privi­ Sub titlul ,,Discursul tovară­ maţii cu privire la deschiderea
re la întărirea economico-orga- şului Gheorghe Glieorghiu-Dej. sesiunii M.A.N. precum şi am­ NEW YORK 28 (Agerpres).—
posturile de conducere a celor acţiunile necesare pentru dez­ nizatorică a unităţilor socialis­ Socialismul a învins în Romînia Ziarul „New York Times“ pu ­
te şi creşterea continuă a pro­ şi la sate. Şedinţa extraordina­ ple extrase clin raportul prezen­ blică o corespondenţă a
mai bune cadre. Chiar în pri­ voltarea bazei furajere. ducţiei agricole. Consiliile agri­ ră a Marii Adunări Naţionale sului său special la Bucureşti,
cole vor aduce un suflu nou, rezolvă problemele actuale ale ta t de tovarăşul Gheorghe Paul Unăerwooă, despre lucră­
măvara acestui an culturile au In ultimii ani s-au luat mă­ stabilind o legătură nemijloci­ a g r ic u ltu riiz ia r u l „Rude Pra- Gheorghiu-Dej. rile sesiunii Marii Adunări Na­
tă cu terenul, cu masele largi vo“ publică o corespondenţă din ţionale. Printre altele corespon­
fost mai raţional amplasate, iar suri de îmbunătăţire şi ridica­ de oamenii ai muncii care hotă­ Bucureşti în care citează o serie „Poporul romin, scrie „Rabot- denţa se referă la faptul că in
răsc soarta producţiei agricole. de date comparative din rapor­ nicesco Delo“, se poate minări raportul său, preşedintele Corisi -
tractoarele şi maşinile folosite cu re a productivităţii păşunilor, tul tovarăşului Gheorghe Gheor­ liului de Stat a expus punctul
Hotărîrea cu privire la repar­ ghiu-Dej cu privire la situaţia că prin încheierea colectivizării de vedere al Rominiei in pro­
mai mare -randament, aplicîn- care ocupă 50 Ia sută din su- tizarea specialiştilor în unită­ agriculturii în Romînia în pe­ blemele actuale ale situaţiei in­
ţile de producţie ale agricultu­ rioada regimului burghezo-mo- agriculturii, prin munca sa
rii are un caracter realist, izvo­ şieresc şi astăzi. creatoare îşi aduce contribuţia
răşte dintr-o necesitate imperi­
oasă şi de aceea este cit se la creşterea forţelor sistemului
poate de binevenită. Se ştie
doar că recoltele mari se hotă­ Informaţii despre lucrările se­ socialist mondial“. ternaţionale.
răsc în unităţile de producţie,
iar acest lucru reclamă parti­ T E L E G R A M E E X TER NE
ciparea directă şi activă a spe­
cialiştilor la aplicarea celor mai ÍD M e r e íia la ii aM caai
avansate metode ale agrotehni­
cii. Justeţea acestei hotărîri CONAKRY 28 (Agerpres). — aportul la procesul de renaş­ Terii economice, analfabetis­
este demonstrată şi de exem
piui regiunii noastre. Noi dis­ La şedinţa din 27 aprilie a tere a Africii, la dezvoltarea mului şi mizeriei pe întreg con­
puneam pină nu de mult de 834
ingineri agronomi, dar mulţi Congresului tineretului African economiei şi culturii ei. tinentul african. Toţi vorbitorii
dintre ei nu lucrau în unităţile
productive. Specialiştii din re­ care se desfăşoară în prezent In cuvîntul lor delegaţii ţări­ şi-au exprimat hotărîrea de a
giunea noastră au primit cu en­
tuziasm chemarea partidului de la Conakry a luat cuvîntul Ab- lor africane au vorbit despre nu înceta lupta pînă la elibera­
a pleca şi a munci nemijlocit dulaye Diallo, secretar general lupta popoarelor lor pentru in­ rea întregului continent de sub
în unităţile agricole. In prezent
toate gospodăriile colective din al Secretariatului permanent al dependenţă şi despre aportul pe jugul colonialist.
regiunea Cluj sînt încadrate cu Conferinţei popoarelor Africii. care 11 aduce tineretul. Delega­
OOOOOO OOOOOO ingineri agronomi şi alte cadre
cu pregătire superioară. Colecti­
v*> V Pentru prima oară în istoria tul tunisian a chemat toate ţă­ O nouă înlrevedere
viştii i-au primit cu drag pe
toată forţa şi priceperea pen­ o in aceste sile, in Pavt- 6 ingineri străduindu-se să le Africii a spus Diallo, tineretul rile africane care şi-au cucerit Dobrînin — Rusk
tru a sprijini cit mai mult o lionul Expoziţiei Econo- o de pe întreg continentul afri­ independenţa la intensificarea
pe colectivişti în obţinerea de oO miei Naţionale din Bu- oo creeze condiţii bune de muncă can s-a întîlnit pentru a-şi aduce WASHINGTON 28 (Agerpres).
cit mai mari producţii de ce­ o o luptei pentru lichidarea înapo- TASS transmite :
reale la hectar. o cureşti, se desfăşoară lu- şi viaţă.
Contrarevoluţionari cu b an i au a ta ca La 27 aprilie a avut loc o nouă
îndeplinirea planului de Nu încape îndoială că noile întrevedere între ambasadorul
hantri, executarea de lucrări o crările sesiunii extraordi- o avantaje substanţiale care se a-
de bună calitate constituie cordă specialiştilor vor consti­ sediul agenţiei P re n s a Latina U.R.5I.S. din Statele Unite, A.
de altfel principalele obiecti­ g nare a Marii ’Adunări Na- g tui pentru ei un puternic im­ F. Dobrînin, şi secretarul de stat
ve ale întrecerii ce se desfă­ bold de a munci cu tot entu­
şoară între tractoriştii acestei g ţionale, la care alături de g ziasmul In vederea înfloririi a- NEW YORK 28 (Agerpres). operatorii care deserveau teîe. al S.U.A.. D. Kusk, cu prilejul
staţiuni. griculturii noastre socialiste. După cum anunţă agenţia imprimatoarele, să transmită căreia s-a continuat discutarea
8 deputaţi, participă 11.000 $ Associated Press, la 27 aprilie, la Havana un texr, conţinind a- chestiunilor referitoare la re­
Staţiunea noastră, spunea Tovarăşi, sintem profund în­
secretarul de partid, la fel ca o de invitaţi din întreaga credinţaţi că hotărîrile recentei sub ochii binevoitori ai poliţiei, meninţări şi Injurii 'a adresa glementarea paşnică a proble­
toate staţiunile din ţară, s-a Plenare a C.C. al P.M.R. şi un grup de huligani contrare­ poporului cubau.
dezvoltat mult. Numai în a- c ţara. X măsurile pe care le va adopta mei germane.
cest an am fost dotaţi cu încă Marea Adunare Naţională ne voluţionari cubani au atacat
15 tractoare, 8 combine, 22 vor ajuta să realizăm cu succes
semănători şi alte agregate. o Lucrările acestei sesiuni g prevederile planului de dezvol­ sediul biroului din New York al
O dată cu aceasta au crescut tare a agriculturii regiunii noa­
şi sarcinile staţiunii, ale fie. oO au stîrnit in rindul tutu- Lv stre. însufleţiţi de marea victo­ agenţiei cubane de ştiri Prensa A 4-a conferinţă a fem eilor vest-germane
cărui tractorist. Şi, ţinînd oo ror oamenilor muncii din Xg rie dobîndită sub conducerea în­
seama că principala sarcină g regiunea noastră un ăeo- g cercată a partidului nostru, de Latina. Potrivit agenţiei Reu-
dorinţa de a face din fiecare ter, huliganii înarmaţi cu p is­ BERLIN 28 (Agerpres). —
încredinţată de partid este de gospodărie colectivă o unitate lui vest-german de a introduce
a ajuta gospodăriile colective puternică şi înfloritoare, strîns La Nürnberg s-a deschis cea
în executarea lucrărilor la x sebit interes. Pe mulţi din- g uniţi în jurul Comitetului Cen­ toale, au maltratat patru func­ de-a patra conferinţă’ a femei­ legi excepţionale, se cere sta­
timp şi în bune condiţii agro­ gx tre ei ii poţi vedea in i.u- oo tral, în frunte cu tovarăşul lor vest-germane membre ale bilirea salariului egal la muncă
tehnice, organizaţia noastră Gheorghe Gheorghiu-Dej, toţi ţionari ai agenţiei. Dintre a- organizaţiilor sindicale. La con- egală, îmbunătăţirea protecţiei
de partid a condus şi condu­ o rul aparatelor de radio o oamenii muncii din regiunea ceştia, doi răniţi mai grav au ferinţă participă 500 de delega­ muncii femeilor şi mamelor.
ce activitatea tocmai în a- Cluj îşi exprimă hotărîrea de a fost spitalizaţi. te reprezentînd peste un milion Femeile se pronunţă pentru
ceastă direcţie. Planul noas. 8 ascultînd cuvîntul rostit o nu precupeţi nici un efort, de de femei. dezarmare generală, precum şi
tru în campania de primăva­ a munci cu tot elanul pentru Huliganii au devastat biroul împotriva înarmării atomice a
ră prevede realizarea a peste 8 de către conducătorii g traducerea în viaţă a sarcinilor agenţiei, distrugind mobilierul Spre examinarea conferinţei Germaniei occidentale.
10.000 de hantri. Pînă în 27 şi o parte a aparatelor de au fost prezentate aproximativ
aprilie am efectuat aproape 8 partidului şi statului, de O trasate de Congresul al Ill-lea transmisie. Potrivit agenţiei 170 de rezoluţii ale organiza­ S. U. A. construiesc o bază
6.000 hantri. Mai avem o lună United Press Internaţional, cei ţiilor sindicale locale în care este atomică secretă în Libia
pînă la încheierea campaniei. o către deputaţi, invitaţi. g al partidului, pentru prosperi­ condamnată intenţia guvernu-
Bazaţi pe realizările obţinu­ 6 agresori au silit, sub amenin­
te, pe faptul că mulţi tracto­ g Pentru un moment- mul- g tatea şi fericirea patriei noas­
rişti şi-au îndeplinit de pe a- tre socialiste. ţarea revolverului pe unul din
cum planul, precum şi dato­
rită entuziasmului cu care g ţi colectivişti- din Sintan- g
tractoriştii noştri muncesc în
prezent, putem afirma că atit g drei şi Sîntuhalm şi-au g Problema Kaşmirului în discuţia TRIPOLI 28 (Agerpres). -
planul acestei campanii cit Potrivit informaţiilor apărute in
g intre rupt lucrul (fotogra- q Consiliului de Securitate presa libiana americanii au început
şi planurile celorlalte campa­ refacerea aerodromului de la Afarbli
g fia de sus)i Ei s-au strîns o Arş (la vest de El Ageil pe Coasta
nii (in total 44.800 hantri) va Mării Mediterane).
fi îndeplinit şi chiar depăşit... g in jurul aparatului de ra- g NEW YORK 28 (Agerpres). — această problemă trebuie să fie
Consiliul de Securitate a re­ examinată urgent de Consiliul Luind cuvîntul în parlamentul Li­
8 dio pentru a asculta Ra- g luat discutarea problemei Kaş- de Securitate. biei, deputatul Beşir Âlagarbi a sub­
mirului. Această problemă se liniat că americanii caută să trans­
8 portul cu privire la închs- g află pe ordinea de zi a Consi­ La şedinţa Consiliului de Se­ forme aerodromul de la Marbli Arş
liului din ianuarie 1948. curitate din 27 aprilie a luat într-o bază atomică secretă. Permijînd
i: ierea colectivizării şi reor- g Ultima şedinţă a Consiliului cuvîntul reprezentantul Pakis­ americanilor să refacă- aerodromul, a
de Securitate în problema Kaş- tanului. Ei a prezentat pe larg
c ganizarea conducerii agri- g mirului a avut loc în februarie istoricul problemei Kaşmirului. spus Beşir Magarbî, guvernul Libiei,
1962. Ea a fost convocată la ce­
g culturii, prezentat de to- g rerea Pakistanului, care, într-o Consiliul de Securitate, a de­ a pornit pe calea repetării vechilor gre­
scrisoare adresată preşedintelui clarat el, trebuie să încerce să
$ varăşul Gheorghe Gh-eor- 8 exercite influenţă asupra ambe­ şeli. Poporul Libiei, a subliniat el, a
g§ ghiu-Dej la sesi.unea ex- oo Consiliului de Securitate, a de­ lor părţi pentru ca ele să în­
clarat că intre India şi Pakistan ceapă tratative, ţinînd seama condamnat totdeauna şi va condamna
g traordinară a Marii Adu- o există relaţii încordate şi că de situaţia reală, şi să ajungă la
Xo o reglementare. .şi pe viitor prezenţa oricărei baze mi­
X nări Naţionale. g litare pe teritoriul Libiei.
°x>ooooooooooooooo<x>o<xx>o 8v