Page 10 - 1962-05

UK i wmmm m Nr. 2286

Cuvîntul tovarăşului Corneliu Mănescu, Cuvîntul deputatului Iosif Uglarbaze militare străine ar spori concepe coexistenţa paşnică nu

încrederea între state şi ar stă­ ca o stare de permanentă încor­

ministrul Afacerilor Externe vili extinderea cursei Înarmări­ dare, ca o „pace înarmată“, ci regiunea Maramureş
lor, exereitînd o înriurire pozl- ca un proces de dezvoltare mul­
Stimaţi tovarăşi şi tovarăşe, fundamentale ale poporului ro­ al Păcii, Federaţia oamenilor de tivă asupra climatului interna­ Am ascultat cu atenţie şl sa­ ţial la creşterea producţiei si
ţional. tilaterală a relaţiilor internaţio­ tisfacţie Raportul prezentat de productivităţii muncii, la creş­
Această modernă şi monumen- mîn, ca şi ale tuturor popoa- ştiinţă americani cuprinzînd nale, Făcînd parte din familia tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- terea puterii economice a gos­
tală construcţie de oţel şi sti­ relor dornice de pace şl pro­ peste 2.200 savanţi şi ingineri Călăuzit de această convinge­ Dej privind încheierea colecti­ podăriilor şi prin aceasta, a ni­
clă, găzduieşte sesiunea torului gres, contribuind la creşterea ş.a. au subliniat caracterul ne­ re, guvernul romîn a formulat ţărilor socialiste şi acordînd cea vizării agriculturii patriei noa­ velului de trai ai colectiviştilor.;
suprem al puterii de stat, che­ continuă a prestigiului interna­ fast al hotârîrii S.U.A. Experien­ propunerile privind transforma­ mai mare atenţie dezvoltării re­ stre. Victoria socialismului la
mat să-şi desfăşoare lucrările ţional al Republicii Populare ţa arată că cine promovează o rea Balcanilor şi a Adriaticii laţiilor bazate pe colaborate fră­ sate însufleţeşte întregul po­ După calculele 'noastre, spo­
linie politică agresivă nu poate intr-o zonă a relaţiilor de bună ţească cu aceste ţări, R. P. Ro- por, cimentează şi mai puter­ rul de producţie ce se va ob­
in legătură cu evenimentul de Romîne. vecinătate şi a făcut, la ce-a mînă se pronunţă totodată pen­ nic alianţa clasei muncitoare ţine în acest an ca urmare a
conta pe asentimentul opiniei de-a 15-a sesiune a Adunării tru intensificarea schimburilor cu ţărănimea muncitoare, fră­ încheierii colectivizării agricul­
importanţă istorică pentru ţara Tovarăşi, publice, recoltînd în mod ine­ Generale a O.N.U., propunerea ţia dintre poporul romîn -şi mi­ turii şi a unificării gospodăriilor,
noastră — încheierea colectivi­ vitabil dezaprobare şi condam­ cu privire la „Măsuri pe plan economice cu toate statele, in­ norităţile naţionale, consolidea­ mici va aduce gospodăriilor co­
zării agriculturii în Republica Raportul prezentat la sesiu­ nare din partea popoarelor. regional în vederea îmbunătă­ diferent de orinduirea lor so­ ză unitatea moral politică a po­ lective din regiune un venit su­
Populară Romînă. nea Marii Adunări Naţionale de ţirii relaţiilor de bună vecină­ cială, considerînd că lărgirea porului nostru muncitor. plimentar de 300 milioane de
tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Hotărită să depună şi pe vii­ tate între state Europene apar- legăturilor comerciale contribu­ lei, ceea ce reprezintă circa
In cuvintărlle rostite de la Dej precizează în mod funda­ ţlnînd unor sisteme social po­ In munca de transformare 300.000 de lei de fiecare gospo­
această tribună ca şi în ecourile mentat poziţia Republicii Popu­ tor toate eforturile pentru în­ litice diferite“. Subliniind nu­ ie la consolidarea păcii şi apro­ socialistă a agriculturii* daune dărie.
pe care le are sesiunea în în­ făptuirea dezarmării generale şl meroasele posibilităţi existente pierea între popoare. mari a adus politica aventu­
treaga ţară se reflectă sentimen­ lare Romîne faţă de principalele totale, ca obiectiv de importan­ în acest sens, tovarăşul Gheor­ ristă a grupului antipartinic, Una din problemele funda­
tele de satisfacţie şi îndreptă­ probleme ale vieţii internaţio­ ţă fundamentală pentru apăra­ De aceea apreciem pozitiv că fracţionist care, neţinînd sea­ mentale ale întăririi economice-
ţită mindrie ale poporului nos­ nale, analizează sarcinile de ba­ rea păcii, ţara noastră se pro­ ghe Gheorghiu-Dej a arătat că în ultimul timp a crescut vo­ ma de interesele clasei munci­ organizatorice a gospodăriilor,
ză în domeniul politicii externe nunţă şl in sprijinul măsurilor guvernele statelor aparţinînd lumul comerţului nostru exte­ toare, ţărănimii muncitoare, ale colective este aceea a dezvol-’
tru faţă de această măreaţă a statului nostru. Deplina apro­ cu caracter parţial, care ar con­ anumitor zone geografice ar rior, în principal cu statele so­ poporului, a lovit în alianţa tării creşterii animalelor. In re­
victorie, hotărârea sa fermă de bare a Raportului de către de­ tribui Ia înseninarea relaţiilor dintre clasa muncitoare şi ţără­ giunea Maramureş, în toate
a munci cu şi mai mult avînt putaţii Mării Adunări Năţionale cialiste, precum şi cu o serie gospodăriile agricole colective
pentru înflorirea Republicii ca şi de către miile de invitaţi internaţionale: asumarea obli­ de ţări din lumea capitalistă,
Populare Romîne, încrederea sa care participă la sesiune arată gaţiei de a nu se transmite al­
în politica Partidului Muncito­ încă o dată că întregul nbstru tor ţări arme nucleare, sau cel putea iniţia tratative pentru A sporit considerabil interesul nimea muncitoare, submînînd numărul animalelor proprieta­
resc Romîn, a Comitetului său popor sprijină cu hotărire acea­ puţin încheierea unor tratate cercurilor de afaceri din aceste opera de colectivizare a agri­
stă politică. de neagresiune între pactul rezolvarea problemelor litigioa­ culturii. Pa/rtidul a demascat şi te obştească a crescut în ulti­
Central în frunte cu tovarăşul N.A.T.Q. şi Organizaţia Trata­ se existente între ele, ar putea ţări pentru legăturile comercia­ zdrobit activitatea criminală a mul timp considerabil. In 1961b
Gheorghe Gheorghiu-Dej. Problema cea mai arzătoare tului de la Varşovia, retrage­ încheia tratate de înţelegere şi le cu ţara noastră — iar dez­ acestora şi a luat măsuri de în­ erau de 14 ori mai multe bovine
a zilelor noastre este preîntîm- rea de către toate statele a tru­ colaborare multilaterală sau voltarea în ritm susţinut a eco­ tărire continuă a alianţei dintre declt în 1955. De 9 ori a sporit
Ecoul acestor lucrări depăşeş­ pinârea unul nou război mon­ pelor aflate pe teritorii străi­ alte instrumente de înţelegere nomiei noastre naţionale creea­ clasa muncitoare şi ţărănimea în aceeaşi perioadă numărul
te graniţele ţării noastre, ele dial. in zilele noastre, în care ne, Interzicerea propagandei de regională, cum ar fi de pildă, ză perspective bune şi sigure muncitoare. Munca perseveren­ porcinelor iar al ovinelor de
fiind urmărite şi în străinătate geniul uman a descătuşat ener­ război. Această problemă — in­ cele legate de lichidarea baze­ pentru lărgirea acestor legături. tă şi răbdătoare desfăşurată de cinci ori.
cu atenţie şi interes. Prietenii gia atomului şi a deschis calea terzicerea propagandei de răz­ lor militare străine, a rampelor
işi exprimă cu acest prilej bu­ cuceririi Cosmosului; pacea, nă­ boi *— a fost discutată la Ge­ de lansare a rachetelor, a ba­ Fireşte că eliminarea piedici­ partid a stimulat capacitatea O dată cu grija acordată
curia şi preţuirea plină de dra­ zuinţă din totdeauna a popoa­ neva, în Comitetul plenar creat zelor de staţionare a avioane­ creşterii efectivelor de animale
goste frăţească şi stimă pentru relor, s-a transformat într-o la propunerea R. P. Romîne lor Încărcate cu arme nuclea­ lor pe care le creează în cal eaN creatoare a ţărănimii munci­ ne-am preocupat şi de îmbu­
realizările poporului nostru în necesitate vitală pentru întrea­ re ş.a. nătăţirea continuă a rasei bru­
construcţia socialistă. Şi, tre­ ga omenire. In condiţiile exis­ pentru examinarea măsurilor comerţului internaţional politi­ toare, hotărîi-ea ei de a păşi cu ne de Maramureş, rasă de bo­
buie arătat că chiar şi dintre tenţei armelor moderne de dis- menite să contribuie ia micşo­ Este absolut evident că în a- ca discriminărilor şi a încordă­ incredere pe calea colectiviză­ vine care, după cum se ştie
aceia cărora socialismul şi co­ trugere in masă, cînd un război rarea încordării. Delegaţia semenea măsuri ar fi interesa­ rii ar corespunde intereselor pă­ rii. Dacă noi, astăzi, sărbăto­ prezintă calităţi deosebite, mai
munismul nu le sînt pe plac, racheto-nucleâr ar însemna o S.U.A., susţinută de celelalte te popoarele tuturor statelor cii şi ar fi efectiv reciproc a- rim victoria de importanţă is­ ales, în regiunea noastră. Ur­
mulţi se văd nevoiţi să recu­ catastrofă cil consecinţe incal­ puteri occidentale, a blocat însă Balcanice şi, s-ar putea spune, vantajoase. torică — încheierea colectiviză­ mare a rezultatelor obţinute în
noască, în faţa faptelor incon­ culabile, se impun, aşa cum spu­ tratativele in această proble­ cu nimic mai puţin decît cele­ rii agriculturii, aceasta dove­ această privinţă este crearea
nea tovarăşul Gheorghe Gheor­ mă pe motivul că nu-şi pot asu­ lalte — popoarele Greciei şi unei puternice baze de animale
testabile, succesele ţării noastre, ghiu-Dej — „înţelepciune şi ma obligaţia de a legifera o Turciei. S-a arătat aci ce po­ \ deşte faptul că partidul a zdro­ de prăsilă care acoperă nu nu­
eficienţa politicii partidului şi chibzuinţă in politică, cea mai asemenea interdicţie, intrucit veri sînt nevoite să suporte a- bit la timp grupul antiparti­ mai necesităţile regiunii, ci sa­
guvernului de rapidă dezvoltare mare grijă pentru întărirea pă­ cestea datorită orientării de­ Tovarăşi, tisface într-o măsură mereu
economică şi culturală a Repu­ cii şi eliminarea pericolelor care constituţia S.U.A. ar asigura li­ terminate de principalele pu­ crescîndă şi cerinţele altor re­
blicii Populare Romîne. planează asupra popoarelor şi bertatea cuvîntului. teri NA.T.O. Nimic bun nu le La temelia politicii externe nic. a lichidat urmările activi­ giuni. Astfel pînă la finele anu­
de la înţelegerea acestei nece­ de pace şi coexistenţă paşnică tăţii acestuia. încheierea colec­ lui trecut, în decurs de cinci ani,
Este interesant de remarcat sităţi trebuie să pornească orice In raportul tovarăşului Gheor­ a statului nostru se află prie­ tivizării agriculturii confirmă regiunea noastră a livrat altor
că în ultimul timp unii obser­ guvern, orice om de stat cu senti­ tenia şi alianţa indestructibilă regiuni peste 30.000 de vite pen­
vatori din Occident — chiar şi mentul răspifnderii faţă de pro­ ghe Gheorghiu-Dej sînt subli­ justeţea politicii leniniste a
din cei care nu se distingeau în priul popâr şi faţă de toate po­ partidului, grija şi ajutorul
general printr-o informare o- poarele“.- niate bazele nestrămutate ale
biectivă despre ţara noastră — poziţiei R. P. Romîne faţă de cu Uniunea Sovietică şi cu ce­ acordat oamenilor muncii de ia
Vă sînt, desigur, cunoscute e- rezolvarea problemei germane,
vorbesc despre un proces de forturile consecvente ale guver­ ca problemă de cea mai mare lelalte ţări socialiste frăţeşti, sate, pentru a-şi făuri o viaţă
„descoperire a noii Romînii1. nului Republicii Populare Ro­ însemnătate pentru Întărirea pă­
mîne pentru înfăptuirea dezar­ cii şi Îmbunătăţirii climatului preocuparea permanentă pentru nouă, fericită si îmbelşugată.
Iată, de pildă, ce scria nu de mării generale şi totale, pentru politic internaţional în Europa;
mult ziarul american „New York încetarea cursei înarmărilor prevesteşte nici sesiunea Con­ întărirea sistemului mondial so­ Partidul a subliniat în perma­ tru prăsilă din rasa brună de
Herald Tribune“ : „Comunismul care face să planeze continuu trebuie încheiat Tratatul de nenţă că în procesul de colecti­
imprimă Romîniei schimbări grave primejdii asupra omenirii pace german, pdrnindu-se de siliului Miniştrilor de Externe cialist, a unităţii de nezdrunci­ vizare, un rol hotărtîor 11 are 'Maramureş.
care, după toate probabilităţile, şi alimentează psihoza de răz­ la faptul istoric al existenţei ce­ ai ţărilor N.A.T.O. care urmea­ nat a ţărilor lagărului socialist
vor determina Occidentul să boi, neîncrederea între state. lor două State germane, de la ză să se deschidă peste cîteva — bastionul forţelor păcii ş! crearea bazei tehnice-materlale Aşa cum se arată In Rapor­
revizuiască aprecierea asupra Experienţa istoriei dovedeşte că zile la Atena. Agenţia America­ progresului din lumea întreagă. a agriculturii socialiste, aju­ tul prezentat de tovarăşul
acestei ţări. Concepţia tradi­ acumularea de arme dube, dacă necesitatea respectării stricte a nă Associated Press, comentind Aşa cum a subliniat Raportul, Gheorghe Gheorghiu-Dej, reali­
ţională despre Romînia ca fiind nu se iau măsuri din timp, la suveranităţii R. D. Germane şi problemele care vor face obiec­ esenţial în lumea de astăzi e torul permanent acordat de stat zarea sarcinilor privind creşte­
conflicte militare sau, cum spu­ a lichidării regimului de ocupa- tul discuţiilor la această sesi­ faptul că aceste forţe — lagă­ prin staţiunile de maşini şi rea numărului de animale şi a
mai curînd un stat balcanic ne­ ne un dicton — gura tunurilor ţie din Berlinul occidental. une, scria că „S.U.A. vor încer­ rul socialist, noile state inde­ tractoare, prin credite pe ter­ producţiei de carne, lapte, lină,
eficient va trebui să fie revizui­ ca să vîndă mai multe arme pendente iubitoare de pace, cla­ ouă, este condiţionată în mod
tă ca urmare a mişcării pe care nu tace la nesîirşit. Cu atît mai Urmărind cu cea mai mare a- membrilor organizaţiei nord-a- sa muncitoare internaţională, men lung, îngrăşăminte chimi­ nemijlocit de dezvoltarea consi-
comuniştii au imprimat-o aici“. mfilt nu poate fi admisă con­ tlantice, acesta fiind un mijloc puternica mişcare de eliberare ce, seminţe de înaltă producti­ 'derabilă a bazei furajere. Rezol­
Iar în continuare ziarul ameri­ tinuarea cursei înarmărilor a- tenţie evoluţia actualelor trata­ de reducere a scurgerii de do­ a popoarelor, masele populare vitate şi specialişti. Pe ogoare­ varea acestei probleme este in
can se întreba, citez din nou, cum, cînd vechile tunuri au tive sovîeto'-americane în pro­ lari“. Poporul romîn cunoaşte imense care luptă pentru pace le unităţilor agricole socialiste centrul preocupărilor noastre
cum este posibil c ă : „o naţiune ajuns ca o praştie în comparaţie blema germană, guvernul romîn ce înseamnă astfel de tranzac­ deţin superioritatea pe plan din regiunea Maramureş, lu­ ’din domeniul agriculturii. Re­
balcanică, altădată înapoiată, cu cu mijloacele tehnicii militare îşi exprimă speranţa că poziţia ţii, de pe timpurile din trecut, mondial. Aceasta creează posi­ crează în prezent 1.500 tractoa­ zultatele bune dobîndite 1n ra­
o capacitate tehnică şi indus­ moderne. constructivă a Uniunii Sovietice bilitatea înfrinării acţiunilor a- re fizice faţă de 56 în 1938, ionul Vişeu şi Sighet unde De
trială ca a Romîniei vechi, a va găsi înţelegerea cuvenită, cînd în ciuda înapoierii econo­ gresive ale imperialismului, des­ 1.200 semănători, 435 combine mari suprafeţe am reuşit, prin
fost determinată să desfăşoare că în cele din urmă în trata­ şi alte maşini agricole. Valoa­ măsurile luate, să dublăm pro­
a-ceastă uriaşă ţîşnire de ener- tive se vor afirma tendinţele rea­ mice, a datoriilor externe, a chide minunata perspectivă a ducţia de iarbă, confirmă ne­
'gie şi să obţină rezultate atât liste, aşa incit să se poată ajun­ statornicirii unei păci trainice rea investiţiilor făcute în agri­ cesitatea de a stărui şi pe viitor
de evidente ?“. ge Ia rezultate efective in rezol­ faptului că n-aveam maşini, n-a­ cultura regiunii noastre între şi mai mult pentru valorificarea
varea acestei probleme. După în lume. anii 1957—1962 este de 780 mi­ păşunilor maramureşene. Aceas­
cum este cunoscut, ţările socia­ veam tractoare trebuia să cum­ lioane de lei. Spre a oglindi ta va duce în mod sigur la dez­
Lucrătorii Ministerului Aface­ voltarea sectorului zootehnic, la1
„New York Herald Tribune" in cadrul Comitetului celor liste nu se fixează pe termene părăm arme, pentru că aceasta marea importanţă a creditelor creşterea producţiei animaliere,
rilor Externe însărcinaţi să pună acordate pentru cumpărări de la Întărirea economică organi­
nu dă răspunsul la această în­ 18 state de la Geneva, delega­ limită pentru reglementarea convenea monopolurilor stră­ zatorică a gospodăriilor colec­
ine. in practică politica externă a animale şl construcţii gospodă­ tive.
trebare, dar întregul nostru po­ ţia ţării noastre a depus o ac­ problemei germane, dar ar fi reşti, este destul să amintim că
Hotărîrea Comitetului celor 18 partidului şi guvernului nostru, in 1961, valoarea lor a atins în Tovarăşi deputaţi şi invitaţi,
por îl cunoaşte bine descătuşa­ tivitate intensă pentru a con­ greşit să se considere că aceas­
state de la Geneva de a dis­ regiune cifra de 114 milioane de
lei. in privinţa cadrelor de spe­
rea energiilor creatoare ale oa­ tribui la realizarea unui acord ta ar putea fi tergiversată la cialişti, trebuie să arătăm că în

Maramureş, unde în trecut in­

menilor muncii se datoreşte o- in problema dezarmării. Oricine infinit. cuta concomitent cu problema se angajează In faţa dv„ re­ ginerul agronom era o raritate, Politica Înţeleaptă, profund
rînduirii socialiste, politicii mar- a urmărit lucrările Comitetului dezarmării generale şi totale şi prezentaţi ai oamenilor muncii muncesc azi în gospodării colec­ ştiinţifică a partidului nostru,
Guvernul romîn porneşte de măsuri pentru realizarea unei de la oraşe şl sate, să nu-şi tive. ca urmare a măsurilor lua­ aplicarea creatoare a învăţă­
xist-leniniste a partidului. nu poate să nu reţină complexi­ la convingerea că la destinde­ destinderi internaţionale, între precupeţească eforturile- pentru te de partid, peste 300 de specia­ turii marxist-Ieniniste şi-a gă­
care crearea unor zone denu- a fi la înălţimea încrederii a- lişti cu studii superioare. sit o nouă şi strălucită expresie
Buletinul economic editat de tatea activităţii desfăşurate de rea Internaţională şi promova­ clearizate, pune şi mai clar în cordate, pentru a-şi îndeplini in măsuriie preconizate de
către Secretariatul Comisiei E. delegaţiile ţărilor socialiste — rea principiilor coexistenţei paş­ lumină deplina actualitate a cu succes misiunea lor, aşa cum In cuvîntarea rostită cu pri­ partid pentru reorganizarea con­
conomice al O.N.U. pentru Eu­ spirit de iniţiativă, elasticitate propunerilor R. P. Romîne, pre­ întregul nostru popor îndepli­ lejul încheierii Consfătuirii pe ducerii agriculturii. Aprobînd
ropa publică în numărul său şi dorinţă de a căuta căi de nice sînt datoare să-şi aducă cum şi utilitatea înfăptuirii lor neşte cu cinste măreţele sarcini ţară a ţăranilor colectivişti, to­ ’din inimă aceste măsuri ne ex­
din noiembrie 1961 un studiu apropiere a poziţiilor, fermitate contribuţia toate statele, atît în interesul păcii şi securităţii ale desăvîrşirii construirii socia­ varăşul Gheorghe Gheorghiu- primăm ferma convingere că ele
’despre dezvoltarea economică a în respingerea Încercărilor de internaţionale. Dej a subliniat importanţa uni­ vor asigura o conducere ştiin­
ţării noastre în care se arată, a abate conferinţa de ia ţelurile cele mari cit şi cele mici — o lismului în scumpa noastră rii gospodăriilor mici in gospo­ ţifică şi unitară a agriculturii,
cale eficace in această privinţă Republica Populară Romînă patrie. dării mari, puternice. Luînd în o mâi bună legătură a organe­
citez? „in cursul ultimului de­ ei, propuneri judicioase, raţio­ fiind realizarea unor acorduri lor de conducere ale agriculturii
ceniu economia Romîniei s-a do­ nale, întf-un eUvînt o poziţie considerare particularităţile de cu producţia agricolă.
regionale, inclusiv crearea unor zonă şi condiţiile economice con­
crete, organele de partid şi de Ţărănimea colectivistă din re­
vedit a fi una din cele mai di­ constructivă care se bucură de zone denuclearizate. Asemenea giunea Maramureş, încrezătoare
stat din regiune au sprijinit do­ In perspectivele luminoase pe
namice din Europa". un larg sprijin Internaţional. De­ zone ale înţelegerii, zone de rinţa colectiviştilor de a se uni care le-a deschis încheierea co­
în gospodării mal mari. Un nu­ lectivizării agriculturii, asigură
Oamenii muncii de la oraşe legaţia ţării noastre s-a pronun­ pace, fără arme rachetă şi fără deputatului Ştefan Tripşa măr de 106 gospodării colective
şi sate pot avea satisfacţia că ţat în sprijinul proiectului de conducerea de partid şi de stat.
prin rezultatele eforturilor lor tratat prezentat de U.R.S.S., Cuvîntul mici din regiune s-au unit în 53 că nu va precupeţi nici un
contribuie la creşterea continuă care oferă o bază concretă şi o gospodării colective mari. Nu­ efort pentru întărirea şi dezvol­
regiunea Hunedoara tarea gospodăriilor colective.
a prestigiului Romiriie! socialis­ perspectivă limpede de rezolva­ mai în raionul Satu Mare, în
te care se impune pe arena in­ re rapidă a problemei dezar­ urma unificării sînt azi 46 gos- Vom strînge şi mai mult rân­
Tovarăşi, 26.000 de tone laminate. Slntem nodării puternice care au în me­
ternaţională ca un stat viguros, mării sub un strict control in­ Tovarăşi deputaţi şi invitaţi, Sesiunea extraordinară a Ma­ hotărîţi ca prin folosirea mai die pe gospodărie 1.740 ha. te­
raţională a agregatelor, prin in­ ren agricol. Rezultate bune s-au
cu o economie echilibrată şi în ternaţional, într-un spirit care Datorită politicii înţelepte a rii Adunări Naţionale se desfă­ troducerea tehnicii şi tehnolo­
continuă ascensiune, partener ţine seamă de interesele tutu­ partidului, poporul nostru a ob­ şoară in condiţiile unui avînt giei noi şi îmbunătăţirea perma­
serios pentru relaţii economice ror părţilor, şi, înainte de toa­
te, de nevoia grabnică a înlătu- . ţinut o măreaţă victorie: înche­ nemaiîntîlnit in dezvoltarea eco­
*¦bazate pe principiile egalităţii
rafii gravei primejdii care pla­ ierea procesului de colectivizare
şi avantajului reciproc. nomiei şi culturii patriei noa­ nentă a calităţii produselor să obţinut in această direcţie şl In durile in jurul Comitetului Cen­
Tractoarele noastre, ca şi nu­ nează asupra păcii lumii. R. P. a agriculturii cu aproape patru
meroase alte maşini şi instalaţii Romirtă, ca şi celelalte ţări so­ ani înainte de termenul stabilit stre. ne îndeplinim cu cinste aceste raionul Cărei. Există condiţii tral, în frunte cu tovarăşul
pentru ca pînă la sîlrşitul a- Gheorghe Gheorghiu-Dej, pen­
industriale cu menţiunea „Fa­ cialiste s-au arătat dispuse să de Congresul al Hl-lea al parti­ Ca urmare a politicii leniniste angajamente.
bricat în Romînia“ sînt cumpă­ examineze cu atenţie orice altă dului. cestui an, să se termine în toată tru traducerea în viaţă cu cins­
rate astăzi de ţări din Europa, propunere constructivă, prezen­ a partidului nostru, în anii re­
Asia, America Latină, Africa, tată dîri dorinţa realizării ime­ Aşa cum se arată în raportul gimului democrat-popular, la Tovarăşi, regiunea unirea gospodăriilor te a sarcinilor ce ne revin in
Ele, ca şi produsele agfoalimen- diate a unui acord de dezar­ prezentat de tovarăşul Gheorghe
Combinatul siderurgic Hunedoa­ Sînteţi aici în sală preşedinţi mici în gospodării mari, ceea continua întărire a agriculturii
ra au fost construite şi puse în ai tuturor gospodăriilor agri­ ce va contribui în mod substan­ noastre socialiste.

tare, demonstrează peste grani­ mare. Gheorgbiu-Dej, terminarea co­ funcţiune o serie de •agregate cole colective din ţară — re­

ţă minunatele realizări ale po­ Atit lucrările conferinţei, cit lectivizării agriculturii şi prin dotate cu utilaj de o înaltă teh­ prezentanţi ai harnicilor noştri

porului nostru, nivelul nostru Şi evenimentele din afara ca­ aceasta încheierea procesului de nicitate, care constituie mîndria colectivişti. In numele siderur­ Grigore Stanciu,
de dezvoltare. drului conferinţei arată insă că făurire a relaţiilor de producţie întregului nostru popor. Produ­ giştilor de la Hunedoara, vă rog
puterile occidentale continuă să socialiste *n întreaga economie
Mulţi dintre cei care au luat se situeze pe vechile ior poziţii asigură dezvoltarea mai rapidă cem astăzi Ia Hunedoara în nu­ să transmiteţi membrilor gos­ preşedinte al G. A. C. din comuna Dobra,
cuvîntul aici au comparat viaţa — pe deoparte, declaraţii de in­ a forţelor de producţie in pa­ mai două luni întreaga produc­ podăriilor dvs. că noi,, siderur-
tot mai'fericită şi prosperă de tenţii privind dezarmarea, pe de tria noastră, ridică pe o treaptă
acum, cu trecutul întunecat. altă parte de acţiuni pentru in­ ţie de fontă şi oţel pe care o giştii, ca şi întreaga noastră regiunea Ploieşti
Totodată; trebuie subliniat că
politica regimului burghezo- tensificarea cursei înarmărilor. şi mai înaltă alianţ-/ dintre cla­ producea Romînia burghezo-mo- clasă muncitoare, nu vom pre­ vărăşirea noastră, au urmat
şierească în întreg anul 1938. cupeţi nici un efort pentru spo­ In raportul prezentat de to­ exemplul celor care au păşit de
moşieresc, de asuprire a mase­ in această privinţă, un act sa muncitoare şi ţărănimea rirea producţiei de metal, pen­ varăşul Gheorghe Gheorghiu- la început pe acest drum. Astfel
lor muncitoare şi de înfeudare profund contrar intereselor pă­ Congresul al Hl-lea al parti­ tru ca din fonta şi oţelul pro­ Dej s-a arătat rolul deosebit de in anul 1960, întovărăşirea cu­
a ţării intereselor străine, era cii şi destinderii internaţionale, muncitoare, unitatea moral-po­ dului nostru, a pus în faţa si­ dus de noi, industria construc­ important pe care l-au avut În­ prindea peste 520 de familii cu
însoţită de o politică externă cerinţele opiniei .publice mbn- litică a întregului nostru po­ derurgiştilor sarcini de mare în­ toare de maşini să pună la dis­ tovărăşirile agricole ca formă o suprafaţă de 1.200 hectare.
care făcea ca Romînia să aibă diaie îl constituie reluarea ex­ por. semnătate în domeniul creşte­ poziţie mai multe tractoare, intermediară de cooperare so­ Pe măsură ce întovărăşirea
rii producţiei de metal. Aceste combine, semănători şi alte ma­ cialistă în producţia agricolă, creştea, munca unită nu întîr-
doar rolul ţinui pion în com­ perienţelor nucleare îri atmosfe­ Permiteţi-ml dragi tovarăşi sarcini se înfăptuiesc cu succes. şini agricole care sînt necesare şcoală de educare a ţăranilor în zia să dea rezultatele aşteptate.
Prin munca plină de entuziasm, agriculturii. spiritul muncii colective.
binaţiile politice ale puterilor ră de către S.Cf.A. înfăptuind o ca în numele siderurgiştilor de colectivul de muncitori, ingineri Ajutaţi permanent de către
şl tehnicieni din combinatul Sintem convinşi că şi dvs., fo­ In legătură cu aceasta aş vrea organele de partid şi de stat,
imperialiste. astfel de măsură, menită să dea la Hunedoara să adresez cele nostru, a produs peste plan in losind posibilităţile create de să arăt care a fost drumul par­ am desfăşurat o susţinută mun­
Un nou imbold cursei înarmări­ mai calde felicitări ţărănimii primii doi ani ai planului de încheierea colectivizării, veţi curs de către ţăranii munci­ că politică în rindul întovărăşi-
Ţara noastră, poporul nostru lor, să Sporească încordarea in­ colectiviste din ţara noastră şi 6 ani, 85.000 de tone fontă, da ţării tot mai multe produse tori din comuna noastră pînă ţilor pentru a-i convinge să
au plătit cu grele jertfe şi sufe­ ternaţională, SITA şt Anglia şi-au fă-i urăm noi succese în creş­ 91.000 de tone oţel şi 113.000 de vegetale şl animale. Strîns uniţi să ajungă la gospodăria colecti­ treacă la gospodăria agricolă
rinţe această politică externă asumat o grea răspundere faţă terea producţiei vegetale şi ani­ tone laminate. în jurul partidului, muncitori, vă. In anul 1955, ca urmare a colectivă. In acest scop, am or­
antinaţională. de propriile lor popoare, Cit şi male, în întărirea economică şi ţărani şi intelectuali — să fa­ muncii politice desfăşurate de ganizat vizite la gospodăriile
faţă de popoarele întregii lumi. Sarcinile pentru anul In curs cem ţara noastră tot mai înflo­ către organizaţia de partid a colective fruntaşe din raionul
Numai cucerirea puterii de ale colectivului de muncă de la ritoare. luat fiinţă in comună o înto­ Tîrgovişte şi din alte raioane,
către clasa muncitoare în alian­ Combinatul siderurgic din Hu­ vărăşire agricolă. Ea a fost for­ lă care au participat o bună
nedoara sînt mult sporite faţă Ca deputat votez cu încrede­ mată de 60 familii de ţărani parte din membrii întovărăşirii.
ţă cu ţărănimea muncitoare sub Reluarea experienţelor nuclea­ organizatorică a gospodăriilor de anul trecut. Cu toate aces­ re proiectul de lege prezentat muncitori. An de an, şi alţi t i ­ Una din aceste vizite a fost
conducerea partidului nostru re nu va aduce S.tf.A. avantaje colective. tea, noi ne-am angajat să pro­ spre aprobarea Marii Adunări
marxist-lenlnist a putut asigura de nici un fel — nici militare,
Înfăptuirea unei politici externe nici politice. Este grăitor în a- Ca deputat al Marii Adunări

caye apără neclintit interesele cea'stă privinţă protestul stîrnit Naţionale, îmi exprim deplinul

naţionale, suveranitatea şi inde­ de reluarea experienţelor ato­ meu acord faţă de măsurile pre­
mice în toate ţârile lumii. Per- conizate în raport cu privire la
pendenţa patriei noa'stre. sonaliţăţi ale vieţii politice in­ reorganizarea conducerii agri­
Această politică, pe care o
ternaţionale. savanţi 'de renume
promovăm umăr la umăr cu ce­

lelalte ţări surori ale lagărului ca John Re'rnal, preşedintele e- culturii potrivit cu necesităţile ducem peste plan 15.000 de tone Naţionale cu privire la reorga­ rani muncitori, convingîndu-se

socialist, răspunde intereselor xecutiv al Consiliului Mondial noii etape de dezvoltare. fontă, 20.000 de tone oţel şi nizarea conducerii agriculturii. de rezultatele obţinute în înto­ (Continuare in pag. 7-a)