Page 100 - 1962-05

Nr. 2309
Grijă şi operativitate in rezolvarea C o n s tr u c ţiilo r o b ş te ş ti,
scrisorilor oamenilor muncii
Pe adresa Comitetului raional
de partid din Alba Iulia sosesc
In fiecare zi diferite scrisori tri­
mise de oamenii muncii din sa­
tele şi comunele raionului. Fie că,
sînt de interes obşteso sau per­
sonal, scrisorile necesită o re­
zolvare operativă şi competentă.
De aceea, fiecare scrisoare este
citită cu multă atenţie de către
tov. Ştefan Boureanu, prim-se-
cretar al Comitetului raional al
P.M.R. Alba, !ndicîndu-se modul
în care trebuie rezolvată. Proce-
dînd cu multă grijă, analîzind
cu profunzime problemele ridi­
cate de scrisoare, cel cave a fost
desemnat pentru 'rezolvarea ei
prezintă cele constatate primu­
lui secretar sau unui secre­
tar al Comitetului raional de
partid. Totodată faptele, con­
statările făcute, sînt aduse şi
la cunoştinţa expeditorului scri­
sorii respective.
Din majoritatea scrisorilor se
desprinde mai ales grija oame­
nilor muncii pentru bunul mers
al treburilor obşteşti, apărarea
avutului obştesc, pentru îndepli­
nirea sarcinilor care le pune
partidul în faţa noastră. Munci­
tori, colectivişti, intelectuali,
toţi oamenii muncii se adresea­
ză cu încredere organului raional
de partid atunci cînd în activi­
tatea lor întîmpină unele greu­
tăţi. Ei ştiu că aici se vor lua
măsuri grabnice pentru elimina­
rea deficienţelor.
Să răsfoim cîteva scrisori. Un
colectivist din G.A.C. Benic, se­
siza unele aspecte negative din
munca preşedintelui Comitetului
executiv al sfatului popular co­
munal Benic, iosif Frîncu.
„Toţi colectiviştii din Benic —-
se arată în scrisoarea trimisă —
au pornit cu multă încredere pe
drumul arătat de partid, fiind
ferm convinşi că acesta este
drumul belşugului şi al fericirii.
De aceea, sîntem hotărîţi să fa ­
cem totul pentru continua întă­
rire şi dezvoltare a gospodăriei
colective. Noi ’dăm toată ascul­
tarea celor care ne învaţă curn
să muncim pămîntul pentru a
da rod mai bogat iar indicaţiile
primite 'din partea organizaţiei
de partid ne sînt de mare folos.
Comuniştii sînt pildă bună pen­
tru fiecare colectivist. El sînt
apreciaţi şi stimaţi pentru abne­
gaţia cu care luptă spre binele
nostru, al tuturor. Dar iată că
unul dintre aceia care este pus
de a ne ajuta în munca noastră
n o face. Fiind înfumurat, acesta
Frîncu). nu mai ia în sea-
mliwpiî'apunerile bune făcute dd
colectivişti. Noi ne adresăm or­
ganului raional de partid cu ru-
ffămintea de a cerceta activita­
tea pe cave acesta o desfă­
şoară...“.
Un crîmpei dintr-o scrisoare.
De la început pînă la sfirşit
IN L I B
. 'A D A M , P entru o producţie de
00.000 hl. lapte. E d itu ra politică,
bagini — 0,75 Ici.
. B O R D E IA N U . L a 100 dc hectare
p u ţin 500-600 de pasări. E ditura
tică, SS p a g in i — 1,10 lei.
. V A L E N T IN , In pas cu tehnica
1 D in experienţa colectivului de
\că d e la U z in e le m e ta lu r g ic e d in
n a in p r o m o v a r e a te h n i c ii ţ i ie ^l ~
ig i e i în a in t a t e . E d it u r a p o litic ă , S0
in i — 1 ,1 0 lei.
fiecare
Creşterea productivităţii animalelor
E n i venituri tiveşti
Pentru realizarea sarcinilor
trasate de partid cu privire la
dezvoltarea creşterii animalelor,
noi am sporit permanent efec­
tivul bovinelor, ovinelor, porci­
nelor şi al păsărilor. La sfîrşitul
anului gospodăria va deţine ca
proprietate obştească 262 bovi­
ne. din care 160 vaci de lapte,
200 porcine, din care 60 de
scroafe, peste 1.600 ovine şi 5.000
de păsări matcă.
Concomitent cu mărirea nu­
mărului de animale o atenţie
deosebită am acordat şi o acor­
dăm in continuare ridicării pro­
ductivităţii acestora. Prin apli
oarea metodelor ştiinţifice da
creştere a animalelor, am reu­
şit ca în anul trecut să obţinem
cu peste 1.500 litri lapte pe cap
de vacă furajată mai mult faţă
de anul 1959. Am realizat de
asemenea cite 46 litri lapte şi 2,4
kg. lină pe cap de oaie, precum
şi cite 8 purcei de la fiecare
scroafă fătătoare.
Principalul mijloc pentru în­
făptuirea sarcinilor trasate de
cel de-al Ill-lea Congres al parti­
dului în ceea ce priveşte spori­
rea producţiei de lapte, carne,
lină şi alte produse animaliere
51 constituie organizarea unei iu .
rajări raţionale, diferenţiate, în
funcţie de producţia, specia şi
vîrsta fiecărui animal. De aceea,
am pus mare bază pe sporirea
a!msaatmaxsemtcmaxxMmmaasaamm
străbate grija pentru gospodăria
colectivă, pentru dezvoltarea el
pe mai departe. Pentru cerceta­
rea acestui fapt a fost nevoie de
cîteva zile. Lucrurile s-au dove­
dit a fi aşa cum au fost sem­
nalate organului de partid.
După ce s-a văzut în acest
post, preşedintele comitetului
executiv al Sfatului popular co­
munal din Benic, a început trep­
tat să „uite“ de comitetul co­
munal de partid, n-a mai ţinut
legătura cu el, iar în perioada
campaniei de însămînţărl a ne­
glijat complet sarcinile ce-i reve­
neau. El a neglijat pînă şl intere­
sul comun al colectiviştilor în
favoarea interesului personal.
Manifestînd spirit birocratic, nu
mai lua în considerare propu­
nerile făcute de comunişti, lucra
după bunul său plac.
Acestea fiind faptele, Comite­
tul raional de partid a reco­
mandat Comitetului executiv al
Sfatului popular raional Alba să
ia măsuri organizatorice. Anali-
zîndu-se din nou activitatea tov.
Frîncu de către comitetul exe­
cutiv al sfatului popular raional
şi confirmîndu-se pe 'deplin ade­
vărul celor spuse, acesta a fost
schimbat din funcţia ce i se în­
credinţase.
Cele semnalate mal sus sînt se­
sizate doar într-o singură scri­
soare. La Comitetul raional de
partid sosesc multe scrisori. De
pildă, un colectivist din sa­
tul Cib sesiza faptul că activi­
tatea de la căminul cultural
era slabă. Intr-o altă sorisoăre
un colectivist din G.A.C. Ţelna
cerea ajutor pentru procurarea
materialului necesar unei case
noi ce şi-o ridica. Un locuitor
al oraşului Alba Tulia a făcut
propunerea pentru îmbunătăţi­
rea servirii populaţiei în
magazinele de p lin e : un
locatar dintr-un bloc a pro­
pus unele îmbunătăţiri în
ceea ce priveşte îngrijirea locu­
inţelor şi a păstrării ordine!
etc, Toate acestea, cit şi celelal­
te scrisori, au primit o rezolva­
re competentă, operativă. Aceas­
ta arată că biroul Comitetului
raional de partid, lucrătorii din
aparatul de partid de aici ma­
nifestă grijă şi răspundere faţă
de sesizările, cerinţele îndrep­
tăţite ale oamenilor muncii.
Scrisorile oamenilor muncii,
sesizările lor, constituie un mij­
loc important de strîngere a le­
găturilor organelor de partid cu
masele, un mijloc bun de a sti­
mula iniţiativa, conţiibuţia oa­
menilor muncii la bunul mers al
treburilor. lată de ce, scrisorile
ce le trimit oamenii muncii tre­
buie rezolvate cu spirit de răs­
pundere şi într-un timp cit mai
scurt.
S. CEItBU
RAR
S. L. R U B IN ŞT E 1N , E xistenta ţi
conştiinţa. D espre locul psihicului în
conexiunea universală a fenom enelor
lu m ii m ateriale. E d iţia a 11-a. E d itu ­
ra ştiin ţifică , 368 p a g in i — 10,50 lei.
A . M . 1 A G L O M , 1. M . I A G L O M ,
Problem e neelem entare tratate elem en­
tar. T raducere d in lim ba rusă. P re­
fa ţă de Gh. M ihoc. E ditura tehnică,
420 p a g in i — 13,90 lei.
LITRI n
producţiei de furaje. In acest
scop am mărit suprafeţele cul­
tivate cu porumb pentru siloz şl
cu leguminoase. De asemenea.
am organizat producerea conve-
erului verde pe tot timpul anu­
lui. Totodată, au fost întreprin­
se o serie de acţiuni pentru creş­
terea producţiei de masă verde
pe păşune.
Important este felul în care se
întocmesc şi se administrează
raţiile pentru a realiza cea mai
bună productivitate. Practic, am
calculat raţii de hrană pe care
le-am mărit corespunzător pro­
ducţiei obţinute de la fiecare
animal. Cu alte cuvinte, am ur­
mărit potenţialul maxim de pro­
ducţie al acestora. Astfel, s-a
dovedit că multe vaci dau zil­
nic peste 15 litri lapte.
La alcătuirea raţiilor am avut
In vedere să asigurăm cite 90-
100 grame de proteină pentru
fiecare unitate nutritivă. De a-
ceea, furajele se cintăresc de
fiecare dată cu mare grijă. Pen­
tru furajarea vacilor de lapte,
raţia constă din 30 kg. siloz de
porumb şi trifoi, 6 kg. fîniiri de
trifoi, concentrate în medie cî-
te 2,5 kg. amestec de tărîţe şi
şroturi, 4 kg. grosiere, cretă fu­
rajeră şi sare. important este că
furajele se dau în stare tocată,
în amestec cu melasă şi tăieţei
ele sfeclă. Ele se administrează
toată atenţia !
In majoritatea satelor din raionul
Haţeg întîlncşti ceva nou. Oamenii,
dornici să facă localităţile în care tră­ în şedinţe de comitet executiv şi în
iesc tot mai frumoase, au construit noi
şcoli, cămine culturale, dispensare şi
alte obiective social-culturale. La fie­
care sfîrşit de an ei fac bilanţul mun­
cii desfăşurate, iar în adunările popu­
lare hotărăsc realizarea unor noi obi­
ective. Aşa au procedat şi la sfîrşitul
anului trecut. In adunări populare
entuziaste, cetăţenii din raionul Haţeg
ap hotărît să realizeze prin contri­
buţia bănească şi munca patriotică
110 lucrări dintre care 37 lucrări noi.
Tot atunci s-a votat suma de 362.870
Ici pentru realizarea acestor lucrări,
precum şi suma de 1,823.620 lei pen­
tru electrificarea satelor.
Comitetele executive ale sfaturilor
populare comunale, deputaţii, comi­
tetele de cetăţeni au pornit la reali­
zarea sumelor votate. Astfel, s-a reu­
şit ca pînă în prezent să fie realizată
suma de peste 230.000 lei. Intre timp
cetăţenii, avînd în frunte deputaţii,
au început să pregătească materialele
necesare începerii noilor construcţii.
In acest an s-a prevăzut a se con­
strui o şcoală dc 4 ani în satul N a-
laţi, continuarea lucrărilor la 8 şcoli
de 4 ani, construirea a două cămine
culturale la Crăguiş şi Lunca Cernii,
continuarea lucrărilor Ia 12 cămine
culturale, construirea unui dispensar
la Demsuş, electrificarea a 32 sate
ctc. Pentru ca lucrările votate să de­
curgă în bune condiţii iar realizarea
debitelor să se facă în termenele sta­
bilite de adunările populare, comitetul
executiv al sfatului popular raional a
pus accent pc sprijinirea comitetelor
executive ale sfaturilor populare co­
munale în mod concret şi operativ.
Astfel, activiştii sfatului popular raio­ mitetele 'de cetăţeni şi deputaţii la
nal, au ajutat practic în realizarea
acestor sarcini. La indicaţia comite­
tului executiv al sfatului popular ra­
La spitalul din
L u p en i noilor năs­
cuţi li se acordă o
asistenţă deosebită.
IN FO TO G RA­
F IE : eh. Teodor
C hiriacopol, ţeftil
secţiei m aternitate
ţi sora Isihia M i-
tca în tim p u l con­
sultai iei.
în trei tainuri la ore fixe, pen­
tru formarea reflexelor condi­
ţionate la animale. Apa se află
la discreţia animalelor deoarece
de la sursa de apă, cu ajutorul
unei pompe, am introdus-o pînă
în iesle.
In timpul iernii ponderea în ­
semnată în volumul raţiei a
ocupat-o silozul şi suculentele.
Acestea, au contribuit la men­
ţinerea unei producţii ridicate
de lapte. Pe primul trimestru al
anului, de la cele 110 vaci me­
diu furajate am obţinut cu pes­
te 10.000 litri lapte mai mult
decît ne planificasem. Pînă
acum, producţia medie de lap­
te pe cap de vacă furajată, este
de peste 950 litri.
O altă metodă pe care o apli­
căm cu bune rezultate în gospo­
dăria noastră o constituie în­
treţinerea animalelor în tabere
de vară. in acest scop, în apro­
piere de sursa de apă şi conve-
erul verde, pe păşuni, am con­
struit adăposturi simple. Păşii-
nea este împărţită în trei tar­
lale pe care vacile păşunează
prin rotaţie timp de 6 pînă la 8
zile. Ea a fost curăţită şi îngră­
şată în primăvară cu nitrocal-
car. In afară de iarbă, vacile mai
primesc zilnic şi cite 20 kg. ma­
să verde (secară furajeră).
Pentru formarea unei mătcl
de animale cu productivitate ri­
B R&MUE i
araasnorooraataaarasBssseaa
ional, sfaturile populare comunale au
analizat situaţia construcţiilor obşteşti
sesiuni. Cu acest prilej au fost luate
măsuri concrete pentru executarea în
timp a construcţiilor. Apalizînd felul
cum comitetele executive ale sfaturilor
populare comunale s-au preocupat de
realizarea contribuţiei voluntare, re­
iese că unele, ca cele din Boşorod,
Bretea Strei şi altele, au reuşit să în­
caseze peste 90 la sută din sumele vo­
tate. Nu acelaşi lucru se poate spune
însă despre comitetele executive ale
sfaturilor populare Clopotiva, Rîu de
Mori şi Rîul Alb, care n-au antre­
nat comitetele de cetăţeni în această
muncă, făcînd ca la ora actuală de­
bitul să fie realizat 'doar în procent
de 22—33 ia sută.
Dintre lucrările votate, doar 6 au fost
terminate pînă în prezent, iar alte 57
sc află în construcţii. Astfel, se află
în construcţie căminele culturale rdin
Luncani Vale, Fărcădin, Vîlcelele
Bune, Bretea Romînă şi altele. Faţă
'de posibilităţile existente, construcţiile lizat in patru luni doar 24 la
de interes obştesc 'din raionul Haţeg
sînt rămase în urmă. Unele comitete
executive, cum sînt cele din Rîu dc
Mori, oraşul Haţeg şi altele, nu au
privit cu toată răspunderea această
problemă. Ele nu au impulsionat lu­
crările, nu au antrenat suficient co­
îndeplinirea sarcinilor stabilite. De
fapt această situaţie a fost discutată
în aprofunzlme într-o şedinţă de
comitet executiv a sfatului popular
raional, unde s-a analizat situaţia con­
strucţiilor social-culturale din raionul
nostru. Cu acest prilej au fost luate
măsuri care, puse în aplicare, vor
grăbi ritmul lucrărilor obşteşti din
raionul nostru.
CORNELIU ARTENIE
şeful secţiei organizatorice
a Sfatului popular raional Haţeg
dicată, acordăm o atenţie deose­
bită creşterii şi îngrijirii tine­
retului. întregul efectiv de tine­
ret femei provenit din prăsilă
proprie şi apt pentru producţie
este reţinut în cadrul gospodă­
riei. După 20 de zile de la naş­
tere, viţeii sînt preluaţi de la în-
grijitorli-mulgători şi hrăniţi,
progresiv cu lapte tras. Raţiile
administrate tineretului sînt al­
cătuite din cele mai bune fura­
je. Zilnic, acestora li se dau şi
cite 1-1,5 kg. concentrate. Vara,
la fel ca şi vacile de lapte, tine­
retul este întreţinut în tabere.
Cunoscînd faptul că produc­
tivitatea animalelor depinde în
mare măsură şi de felul cum
acestea sînt îngrijite, o preocu­
pare de seamă a organizaţiei de
partid şi a consiliului de condu­
cere al gospodăriei a constituit-o
atragerea şi permanentizarea ca
Ingrijitori-mulgători a celor mai
buni colectivişti, cu o bună ex­
perienţă în creşterea animale­
lor. In scopul ridicării cunoştin­
ţelor privind creşterea animale­
lor, am organizat în timpul ier­
nii un cerc zootehnic, la care au
participat toţi îngrijitorii. In
afară de aceasta, se organizează
schimburi de experienţă cu care
ocazie se scot în evidenţă cele
mai bune metode de lucru spre a
fi generalizate şi aplicate. Pen­
tru ca îngrijitorii să fie cointe­
resaţi în obţinerea unor rezul­
tate tot mai bune, aceştia sînt
retribuiţi după producţiile de
lapte şi sporul în greutate rea­
lizate. Trebuie menţionat faptul
că lunar îngrijitorii primesc
avansuri băneşti. Spre exemplu,
numai pe luna aprilie îngrijito­
rii de animale ioan Rogojan,
Remus Bozdoc, Domnica Cornea,
Nicolae Jurj şi alţii, au primit
ca avans peste 390 Iei. îngri­
jind tineretul bovin după toate
Succesul de mîîne trebuie pregătit azi
Industria noastră socialistă se
dezvoltă vertiginos. Noi agrega­
te siderurgice şi metalurgice,
noi secţii şi fabrici apar Ungă
cele vechi sau în locul acestora,
dînd viaţă măreţelor sarcini tra­
sate de cel de-al HI-lea Con­
gres al partidului. E explicabilă
deci necesitatea sporirii continue
a producţiei de minereuri şi în
special a celor feroase.
Minerii de la exploatările trus­
tului Deva, depun eforturi stă­
ruitoare pentru îndeplinirea sar­
cinilor trasate de partid. Cei
din Ghelar, de pildă, au reuşit
să trimită furnallştilor anul
acesta, minereu de fier mult şl
bogat în metal. Realizări de
seamă au obţinut şi minerii de
la exploatarea Deva.
Dar unele succese obţinute
zi de zi, sînt însă umbrite de
nerealizarea planului de Inves­
tiţii. La toţi Indicatorii acestui
plan s-au Înregistrat rămînerl
în urmă. Din volumul lucrărilor
miniere la Deva şi Muncel, pla­
nificat pentru acest an, s-a rea­
s u tă ; la lucrări geologice —
28,6 la sută. Acestea fără a vorbi
de descoperta de la mina Te-
liuc, unde rămînerea in urmă
este mai mare, fără a vorbi de
alte lucrări de la Ghelar şi Te-
liuc, unde de asemenea situaţia
nu-i cea dorită. Cum se expli­
că această stare de lucruri ?
Sînt desigur şi unele cauze
obiective, ca de pildă lipsa do­
cumentaţiei, a unor utilaje etc.
Cu toate acestea se putea face
mai mult. O recunoaşte tov.
Ing. Apostol Gheorghe, directo­
rul Trustului minier Deva, o
recunosc şi alţi tovarăşi de la
exploatări. De ce nu s-a făcut
totuşi ?
..........
i...»> - ş .
regulile zootehnice, îngrijitorii
Aron Rad, Simion Vraciu şi al­
ţii au obţinut un spor zilnic în
greutate de 800 grame pe cap de
animal, pentru care au fost re-
tribuiţi fiecare cu cite 47 zile-
muncă.
Creînd condiţii tot mai bune
de îngrijire, adăpostire şi fura­
jare a animalelor, sîntem hotă-
rlţi ca în acest an să realizăm
cite cel puţin 3.000 litri lapte în
medie pe cap de vacă furajată,
precum şi cite 48 litri lapte şi 2,5
kg. lină de la fiecare oaie cu li­
nă semifină. Pentru a înfăptui
acest angajament noi am luat o
serie de măsuri în scopul spori-
rii producţiei de furaje. Astfel,
vom asigura circa 2.500 tone si­
loz de porumb şi leguminoase,
in care scop am cultivat porumb
siloz pe 40 hectare şi leguminoa­
se în culturi ascunse pe încă 100
ha. Am extins de asemenea la
peste 100 de hectare producerea
eonveerului verde şi a furajelor
în cultură intercalată.
Prin valorificarea către stat a
produselor animaliere, gospodă­
ria noastră va realiza anul aces­
ta un venit de aproape 700.000
lei, eu peste 200.000 lei mai mult
decît în anul trecut. O dată cu
aceasta, veniturile băneşti la su-
ta de hectare vor creşte cu pes­
te 50.000 lei faţă de cele realiza­
te în anul 1961.
Datorită faptului că dezvolta­
rea zootehniei constituie un iz­
vor principal de venituri, cave
contribuie la creşterea perma­
nentă a puterii economie a gos­
podăriei colective şi a venituri­
lor colectiviştilor, noi acordăm
cea mai mare atenţie sporirii
efectivului de animale proprie­
tate obşteasca şi a productivi­
tăţii acestora.
IOAN STRICATU
tehnician zootehnist, secretarul
organizaţiei de bază P.M.R. G.A.6.
din Orăştie
Pentru că lucrărilor de inves­
tiţii li s-a acordat mai putină
atenţie. Bine spunea un miner
din Teliuc că „investiţiile au
devenit o soră vitregă a pro­
ducţiei“. Altfel spus, s-a dat
mai multă atenţie producţiei şi
o mal puţină atenţie investiţii­
lor. Cele mai bune utilaje pen­
tru producţie (dacă a mai ră­
mas ceva, s-a dat şl la inves­
tiţii), cele mai bune cadre de
mineri şi ingineri — la produc­
ţie. Exemple s-ar putea da de
la oricare exploatare. E de ajuns
însă dacă amintim că descoper­
ta la Teliuc a rămas în urmă
Investiţiile — un obiectiv
important al planului de stat
din lipsa de excavatoare şi ma­
şini. Pe de altă parte, aici pla­
nul de producţie n-a fost reali­
zat din cauză că au fost create
greutăţi In ce priveşte livrarea.
Deci, la producţie au fost şi
excavatoare şi m aşin i! N-ar fi
putut ele deservi şi investiţiile?
Şi mai e ceva. Conducerile
unor exploatări (Certej, Deva),
găsind un motiv „serios“ (lipsa
documentaţiei la lucrările prin­
cipale, lipsa unor utilaje sau
materiale), drept paravan, au
neglijat şi o seamă de lucrări
care puteau fi totuşi făcute. La
Deva, de pildă, după cum ne
spunea tov. Apostol, se putea
lucra • la galeria „Decebal“, la
bazinul de a p ă ; de asemenea,
se putea face mai mult la lu­
crările miniere şi geologice de
la exploatarea Certej.
In mare, acestea sînt cauzele
pentru care s-a rămas în urmă
cu realizaiea planului de inves­
tiţii. Vinovată este însă în mare
măsură conducerea trustului.
I n tii: pentru că n-a îndrumat
şl controlat la timp şi eficient
exploatările asupra felului cum
se desfăşoară lucrările în regie ;
al doilea : pentru că n-a insis­
tat suficient în scopul obţine­
rii documentaţiei; al treilea :
pentru că n-a impulsionat în ­
deajuns antrepriza ; al patrulea:
pentru că n-a făcut tot ceea ce
putea face in scopul aprovizio­
nării tehnico-materiale a ex­
ploatărilor.
De toate cele menţionate mal
sus este pe deplin convinsă con­
ducerea trustului, care în ulti­
mul timp, a luat unele măsuri
In scopul impulsionării lucră­
NOTA
Surprize neplăcute
— Spuneţi şi dumneavoas­
tră, asta-i treaM ?
Supărată, locatara aparta­
m entului nr. 10 al. Blocului
Uzinei electrice de pe strada
George Enescu, îşi spunea ne­
cazul. Era pe Bună dreptate
supărată. Fusese doar la to­
varăşul Ostaficiuc, directorul
l.G.O. Deva, apoi la Rudolf
Sicomaş, şeful secţiei apă şi
canal. Sicomaş a trimis doi
oameni să desfunde conduc­
ta (este vorBa de conducta
de scurgere a apei de la chiu­
veta din Bucătărie).
Dacă au desfundat-o sau
nu, asta nu o mai ştie Ru­
dolf Sicomaş pentru că nici
prin gind nu i-a trecut să
controleze. Poate numai dacă
păţea ce a păţit familia Bita
îşi dădea seama că oamenii
pe care îi conduce au făcut
o treaBă de mîntuială.
Cum s-au petrecut lucru­
rile ? încredinţaţi de lucră­
torii l.G.O. că ţeava a fost
desfundată, soţii Bita s-au
dus liniştiţi la serviciu. 'Au
lucrat fără nici o grijă. Aca­
să însă, îi aştepta „surpriza“.
Toată apa folosită de locata­
rii de la etaj se scursese prin
chiuvetă în Bucătărie şi in
to t apartamentul.
Cum să nu fi supărat cină
îţi găseşti apartamentul inun­
dat ? Oare tovarăşii de la
l.G.O., s-ar sim ţi Bine dacă
ar avea asemenea surprize ?
Supărarea tovarăşilor ce lo­
cuiesc la parterul Blocului
uzinei este justificată. Deci,
30 MAI 1962
PROGRAMUL I : 5,10 Emisiune
pentru sa te ; Organizarea păşunatului
în timpul verii ; 5,40 Muzică de es­
tradă : 6,10 Melodii populare rornî-
neşti ; 6,30 Program de p o lci; 6,45
Salut voios de pionier ; 7,15 Muzică
interpretată de fanfară; 7,30 Sfatul
medicului : Prevenirea arteriosclcrozei ; 19.00 Scriitori la microfon ; 19,41 Mi:
9,10 Valsuri interpretate la acordeon ;
9,30 Muzică populară romînească;
10,08 Teatru la microfon „Justina“
Adaptare radiofonică după piesa scrii­
toarei finlandeze Hella Vuolijoki ;
12,00 Muzică dc estradă ; 13,10 Mu­
zică uşoară ; 14,00 Muzică populară
romînească ; 14,30 Muzică de b alet;
m.s
rilor de investiţii. Astfel, a fost
organizat un colectiv care ur­
măreşte numai această proble­
mă ; s-au stabilit dinginţi de
şantiere (la lucrările mari),
care stau în permanenţă acolo
şi urmăresc execuţia In grafic
şi de calitate corespunzătoare,
astfel ca la recepţie să nu mai
aibă loc obiecţii şi remedieri. La
exploatările Teliuc. Ghelar şi
Deva, s-au înfiinţat sectoare de
investiţii, unde au fost reparti­
zaţi să muncească ingineri şi
maiştri pricepuţi, mineri cu ex­
perienţă. Un colectiv condus de
tov. Dionisie Pintecan, director
adjunct la trust, are sarcina să
aprovizioneze cu materialele şi
utilajele necesare fiecare ex­
ploatare. Cadrele din conduce­
rea trustului au în responsabi­
litate cite un grup de lucrări
importante. De puţul Deva, răs­
punde inginerul şef Gheorghe
Tudor, de tunelul Teliuc—Ghe­
lar răspunde inginerul şef ad­
junct Nicolae Jurcoane. Şi încă
o măsură importantă : din 5 în
5 zile se analizează pe trust si­
tuaţia îndeplinirii planului de
investiţii.
N-am amintit faptul că Ia Te­
liuc s-a adus un excavator cu
cupa de 3 m.c. şi că se mai adu­
ce unul de aceeaşi mărime,
pentru deservirea descoperteî,
n-am amintit alte măsuri de
otganizave şi înzestrare teh­
nică luate la alte exploatări.
Este deajuns însă şi atît pen­
tru a arăta că există toate con­
diţiile ca rămînerea în urmă să
fie recuperată. Dă încredere şi
faptul că mineri pricepuţi cum
sînt Aurel Cornea şi Gheorghe
Pascal (E.M. Deva), Gheorghe
Laszlo (EM. Teliuc), Remus
Ivan şi ‘Aurel Zamfir (E. M.-
Ghelar), şi-au exprimat hotă-
rîrea de a munci cu elan spo­
rit pentru depăşirea în fiecare
lună a sarcinilor ce le revin.
Şesenalul prevede an ’ de an’
sarcini tot mai mari. Planul de
minereuri este în continuă creş­
tere. Colectivele de mineri sînt
hotărîte să depăşească aceste
planuri, vor să obţină succese
dintre cele mai frumoase. Nu
trebuie uitat însă că succesul
de mîine se pregăteşte azi. Aşa
'dar, atenţie sporită planului de
investiţii ! Căci deschizînd azi
fronturi noi de lucru, există ga­
ranţia că mline se vor putea
extrage cantităţi sporite de mi­
nereuri.
Ing. N. ANDRONACHE
cei vizaţi să-şi facă datoria
conştiincios. Dacă de exemplu
s-ar curăţa periodic şi Bine
tuburile de scurgere de la
Blocul uzinei, cu toate că
panta canalizării este mică,
apa nu s-ar mai scurge prin
chiuvetele de la parter. Dar,
tovarăşul Rudolf Sicomaş n-a
luat asemenea măsuri. Timp
de trei săptCmîni n-a trimis
pe nimeni să cureţe conduc­
ta de la apartamentul 1 al
aceluiaşi Bloc, deşi ştia care
e situaţia. Locatarii acestui
apartament au fost nevoiţi,
din cauza neglijenţei tovară­
şilor de la IfG.O., ca timp de
trei săptămîni să scoată apa
cu găleţile. Cine-î dă oare
dreptul tovarăşului Sicomaş
să nesocotească cerinţele lo­
catarilor ? Funcţia pe care o
are îl oBligă să facă totul ca
oamenii ce locuiesc în Blocu­
rile de care răspunde l.G.O.,
să se simtă cit mai Bine, să
se Bucure de condiţiile create
de statul nostru. De aceea, in
viitor să privească, cu toată,
răspunderea sarcina ce i s-a
încredinţat. Nu-i permis ca
un şef de secţie să nu cunoas­
că munca subalternilor. Iar
ca s-o cunoască trebuie să
exercite un permanent con­
trol, lucru pe care tovarăşul
Sicomaş îl neglijează.
Conducerea l.G.O. trebuie
să ţină seama de friptele sem­
nalate şi să ia măsuri cores­
punzătoare.
FLOREA BARBU
15,05 Potpuriuri ; 15,25 Fragmen
din cele mai cunoscute operete ; 16,1
Vorbeşte Moscova ; 16,45 Duete voca
şi instrumentale de muzică uşoară
17,15 Cîntâ corul de copii al cit
bului Sindicatului învăţămţpt di
Bucureşti, dirijor Mircea Bădulescu
18.00 Cîntece şi jocuri populare rr
mîneşti şi ale’ minorităţilor naţionali
zică uşoară; 20,|5 Gintă corul cămi
nului cultpral din comuna Sâlişti
regiunea Braşov ; 20,30 Noapte buni
copii : „Lucrul cel mai de scamă“ d
C. Teodori: 21,40 „Viaţa nouă a sa
tul ui“, program dc cîntece şi jocui
populare romîneşti; 22,30 Canţonet
interpretate dc mari cîntăreţi.