Page 102 - 1962-05
P. 102
\
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, tfNIŢI-VA
Mialismiiliii
Anul XIV. Nr. 2310 Miercuri 30 mai 1962 4 pagini 20 bani
A ngajam ent tui
a fost înde|»lioit
INDICI! PREVĂZUŢI PENTRU ANUL 1965 In ziua de 7 mai, la termo
centrala Paroşeni a fost oprit
pentru reparaţie capitală un ca
zan de mare capacitate. Terme
Extindem morsca In brigăxî complexe nul afectat pentru efectuarea lu * I" ! 1 Ä Ä 'éYA
cu plata în acord global crărilor era de 30 zile. Lăcătuşii ¦ , > IÉ u J& l -«i , 'úf*- *
de la secţia cazane însă, s-au „, ^ i - j " • : ¦ y r r% y I O I'*' É!!!!!1
angajat să-l reducă cu 10 zile.
La începutul acestui an, co urmările pozitive ale acestei me Gheorghe Ştefănică de la acest Volumul lucrărilor a fost ma In acest an colectiviştii Q
lectivul întreprinderii noastre re. Dar, faptul că au fost pre din Pricaz — raionul Orăş- §
s.a angajat să realizeze în 1S62 tode. Aşa se face că au îmbră- parchet a realizat un ciştig lu gătite din timp o serie de piese tie şi-au prevăzut să ob-
indicii prevăzuţi pentru anul nar cu 22 la sută mai mare şi instalaţii, că munca a fost ţină 5.000 kg. porumb la ^
1365. In scopul realizării acestui ţişat-o cu curaj. bine organizată şi oamenii au lia. pe o întinsă suprafaţă J
obiectiv ne-am propus să extin lucrat cu hărnicie, a făcut ca
dem munca in brigăzi complexe Iniţiativa formării unor ase decît în trecut. Ea a depăşit in angajamentul să fie îndeplinit de teren neirigat. Lucrările plenarei lărgite a Comitetului
mici şi mari cu plata în acord IN FOTOGRAFIE : Tov.
global la circa 60 la sută din menea brigăzi a pornit mai în- dicii de utilizare la lemn de lu cu succes.
totalul locurilor de muncă. S-a evidenţiat întregul colec Ioan Popa, preşedintele
tii de la parchetul Gilceag, con cru cu 10 la sută şi productivi Central al Uniunii Tineretului lu c it o r
Pinâ în anul acesta, la secto dus de comunistul Gheorghe tatea muncii cu 24 la sută. tiv. Un aport deosebit însă, A
rul Oaşa nu s-au folosit deloc Lazăr. Ea a fost extinsă apoi la l-au adus maiştrii Mircea Vin- In zilele de 28 şi 29 mai a.c. au nisterului învăţământului şi
brigăzile complexe. Această for parchetele Gîngerie şi Bale. In Rezultate la fel de bune s-au ţan şi Traian Moldovan, lăcătu gospodăriei împreună cu avut loc la Casa de cultură a stu Culturii.
mă de muncă are' multe avan felul acesta, am reuşit să lucrăm obţinut şi în celelalte parchete. şii Petre Berecki, Emeric Sico denţilor din Bucureşti lucrările
taje. Ea contribuie direct la cu brigăzi complexe mari şi mici Brigada lui Gheorghe Oneţ, din mas, Petre Dumitru, loan Ne- $ ing. Maria pogani şi bri- plenarei lărgite a Comitetului La primul punct al ordine!
realizarea ritmică a planului de cu plata în global la peste 65 la parchetul Bale, a dat peste plan cula şi Emil ian Muican. Central al Uniunii Tineretului de zi plenara a dezbătut rapor
producţie, la creşterea indicilor sută din producţia parchetelor 490 m.c. lemn rotund de răşi p gadierul Petru Voina con Muncitor. tul cu privire la sarcinile ce re
de utilizare a masei lemnoase, de fag. noase, cea condusă de Vasile N. ROVENŢA vin organizaţiilor Uniunii Tine
reducerea pierderilor în exploa Orşan, din parchetul Gîngerie, trolează felul cum se exe La lucrările plenarei •au luat retului Muncitor din hotărîrile
tare şi îmbunătăţirea calităţii La exploatările de răşinoase a depăşit indicii de utilizare corespondent cută lucrările pe acest parte membrii şi membrii su plenarei C.C. al P.M.R. din apri
producţiei. De aceea, sub în am organizat trei brigăzi com planificaţi la lemn de fag cu 8 pleanţi ai Comitetului Central al lie a.c. şi ale sesiunii extraor
plexe. Altele sînt acum în curs la sută, productivitatea mun teren. Uniunii Tineretului Muncitor, dinare a Marii Adunări Naţio
drumarea biroului organizaţiei de formare. cii cu 23 la sută. primii secretari şi secretarii cu nale.
0KS0§Cţ<S03cfcŞC§OhSQS<3<ŞCigCK8CÎ probleme de propagandă şi agi
de bază, s-au luat cele mai Rezultatele aplicării noii me Metoda de exploatare cu bri taţie ai comitetelor regionale în încheierea discuţiilor la
tode de exploatare sînt cit se găzi complexe mari şi mici cu U.T.M., şefii comisiilor „Tineret primul punct al ordinei de zi a
eficace măsuri pentru introdu sătesc“ de pe lingă comitetele re luat cuvîntul tovarăşul Nicolae
poate de bune. De unde anii tre plata în acord global s-a dove Ş T I R I L E Z1ILIE gionale U.T.M., primi.secretari şi Ceauşescu.
cerea şi extinderea ei. Mai în- »¦¦¦»»¦¦a»» secretari cu.probleme economice
cuţi sectorul Oaşa, în mod obiş dit a fi eficace. De aceea, sintem ai comitetelor raionale U. T. M., La al doilea punct al ordinei
tii, noua metodă şi avantajele secretari ai unor organizaţii de de zi plenara a ascultat o in
nuit nu-şi realiza planul la sor hotărîţi ca, sub îndrumarea formare cu privire la sarcinile
ei, au fost discutate în cadrul bază U. T. M. din G. A. S., organelor şi organizaţiilor U.T.M.
timentele de fag, pe primele organizaţiei de partid să extin Noul orar al avioanelor Un nou lot în pregătirea şi desfăşurarea
unei şedinţe cu conducerea sec de locuinţe S.M.T., G.A.C. şi unele şcoli agri vacanţei de vară a pionierilor,
patru luni ale acestui an, pla dem la toate locurile de mun De ia 1 iunie intră în vigoare orariul de vară elevilor şi studenţilor.
torului şi comitetul sindical de al curselor de avioane TAROM. Pe liniile interne O riunde ai m er cole, redactorii şefi ai publicaţi
nul a fost realizat şi depăşit la că unde se pretează. Avem s-a prevăzut o creştere a numărului zilnic de ge astăzi în V alea în urma dezbaterilor, plena
secţie. Apoi, a fost prezentată curse ; faţă de anul trecut el va fi aproape du Jiului vezi zeci dc ilor de tineret şi copii.
toate sortimentele. Parchetul 'convingerea că în ' felul aces- blu. S-a avut în vedere realizarea unor cît mai constructori care ra a adoptat măsuri corespun
muncitorilor, pe larg, în consfă bune si rapide legături aeriene cu oraşele înde lucrează de zor. La lucrările plenarei au parti
Gilceag, mereit codaş în între ta ne .vom îndeplini şi de părtate ale ţării. în scopul îmbunătăţirii trans Ei ridică noi lo zătoare în vederea mobiliză
tuirile de producţie din parche portului celor ce merg în sezonul balnear la cuinţe pentru oa cipat: tovarăşul Nicolae Ceau-
cere, în lima aprilie şi-a reali păşi angajamentele luate in în staţiunile de pe malul Mării Negre, se studiază m en ii m uncii. rii organelor şi organizaţiilor
te. în plus, pe această temă, s-au crearea unor curse directe între marile oraşe şescu, membru al Biroului Poli
zat planul atit pe sortimente, trecerea socialistă pe anul 1962. şi litoral. S-a completat cu aparatură modernă De curind, în U.T.M., a întregului tineret la
ţinut conferinţe, s-au organizat de navigaţie o serie de aerodroamc — Cluj, cartierul L ivezcn i tic, secretar al C.C. al P.M.R.,
cit şi pe mecanisme, fiind de CLEMENT RODEA lupta pentru îndeplinirea sarci
convorbiri ale agitatorilor. clarat fruntaş. Brigada com d in oraşul P etro activişti ai C.C. al P.M.R., repre
şeful sectorului de exploatare şani, au început nilor stabilite de plenara C.C. al
Folosindu-se eu aceste ocazii zentanţi ai Consiliului Central
plexă condusă de comunistul Oaşa, I. F. Sebeş lucrările dc con P.M.R. din aprilie a.c. şi de se
diferite exemplificări practice al Sindicatelor, Uniunii de Cul
siunea extraordinară a Marii
şi calcule economice, oamenii au tură Fizică şi Sport, Consiliului
Adunări Naţionale.
ajuns să-şi dea seama de toate Superior al Agriculturii şi Mi
'
Calitatea — Deva, Oradea, Arad, Bacău. Transportul mărfu strucţie la un nou E v id e n ţia ţi: toţi co lectiviştii
obiectiv principal lot de blocuri p en
ai întrecerii socialiste rilor cu avioanele va creşte în acest an cu apro tru m ineri. A stfe l La gospodăria colectivă d in R ă h ă u ,. stropiri, cpsindu-sc totodată şi 20 ha.
ximativ 25 Ia sută faţă de 1961. vor fi construite 5
blocuri cu un loial zilnic, la întreţinerea culturilor, lu- Jv-cernă.
Şcoală nouă dc 150 apa rta m en cretr.ă cile 400— 500 colectivişti. P iuă
te la 30 m ai s-au p liv ii 300 ha. gria, F em eile d in ‘ colectivă au hotărit
Bilanţ rodnic Profesorii şi c- tate. Noua şcoală ba iulia. Acesta 40 ha. orz. s-au prăşit 20 ha. floarea-
lcvii din Zlatna are un marc nu- va fi dat în folo- N oile, apartam en sourelui. 20 ha. cartofi, 10 ha. cu să prăşească cele 105 ha. porum b
Cu cîteva zile în urmă, în sala clu au avut zilele a- te v o r fi d a le in neprăşite încă, p entru ca bărbaţii să
bului G.F.R. Simeria a avut loc con cestea o nouă măr dc săli de sinţă înainte de folosinţa oam enilor butaşi de sfeclă şi sfeclă furajeră, se ocupe de term inarea construcţiilor
sfătuirea de producţie lunară a colee- bucurie. A fost m u n cii p în ă la sfir- iar d in cele 375 ha. cu ltiva te cu po zootehnice şi de cositul fîneţelor.
iivului întreprinderii de extragere şi recepţionată noua clasă, laboratoare începerea viitoru- şitul anului.
prelucrare a marmurei Simeria. Gu clădire a şcolii rum b au fo st prăşite 270. M erită să fie evid en ţia ţi to ţi co
această ocazie s-a constatat că de la lectiviştii. d in com ună, n u n u m a i p en
începutul anului şi pînă în prezent etc. lui an şcolar. tru că au fo lo sit tim p u l prielnic, dar
s-ati obţinut rezultate îmbucurătoare.
Planul producţiei globale a fost de . In acelaşi tim p s-a săpat, v ia pe şi p e n tru cu au e x e c u ta t lu cră ri d e
păşit cu circa 14 la sută, iar ia pro-
ducţia-marfă cu 3 Ia sută. Produsele Un nou local A. OARGA cele 92 ha. unde s-au executat şi 2 bună calitate.
au fost numai de bună calitate. dc şcoală se con
Aceasfa, ca urmare a însufleţirii cu medii din locali struieşte şi Ia Al-
care a muncit întregul colectiv antre
nat în întrecerea socialistă şi aplicării Seară literară Sesiunile sfaturilor populare raionale
unor măsuri fehnico-organizatoricc efi
ciente. Dc curind, tinerii de la U.R.CM. şi ale oraşelor regionale
Printre cei care au muncit cu mai Deva au organizat o seară literară cu Z ilele trecute, au a vu t loc sesiunile putaţi şi invitaţi, conducători de uni lar de constituire a consiliu
mult spor se numără cioplitorii Con tema „Figuri dc utecişti care şi-au sfaturilor populare raionale Ilia, Brad, tăţi agricole, specialişti din agricultu lui agricol raional — format din
stantin Palău, Adalbert Pacea I şi Re- jertfit viaţa în lupta împotriva orîn- H a ţeg şi ale oraşelor regionale D eva ră, colectivişti, in cuvîntul lor, parti 100 tovarăşi — şi planul de mă
mus Marcu de Ia cariera Ruşchiţa, cluirii burgheze“. şi H unedoara, Sesiunile şi-au desfăşu cipanţii au arătat rezultatele obţinute suri privind dezvoltarea agriculturii
maistrul loan Groza şi muncitorul în dezvoltarea producţiei agricole, raionului, expus de tov. ing. Oct. Bo
Arou Popa de Ia Alun, tăietorii Emeric După expunerea prezentată de către rat lucrările în lum ina sarcinilor sta metodele folosite şi planurile de viitor
Suta şi Alexandru Semciuc de Ia sec tînăra Maria Turturcanu, secretara or bilite de sesiunea extraordinară întocmite privind continua întărire eco- na, preşedintele Consiliului agricol ra
ţia Simeria şi alţii. ganizaţiei dc bază IJ.T.M. de la a M arii A d u n ă ri N a ţio n a le pri nomico-organizatorică a unităţilor agri ional.
U.R.C.M., tinerele Sabina Chitucea, v in d întărirea econom ico-organizalo- cole socialiste.
M. ROT rică a sectorului socialist al agricul Luînd cuvîntul pe marginea docu
Deva mentelor prezentate, un mare număr
corespondent Victoria Bulucea, Rozalia Adam, Dia- tu r ii. de deputaţi şi invitaţi au vorbit de
Cea dc-a S-a sesiune a Sfatului largile perspective ce se deschid în
Meritul tehnicianului Furnaliştii din Călan ati pornit valoroasa iniţiativă (le a conescu Maria şi Angela Dinu au citit Ilia popular al oraşului regional Deva a
realiza încă din acest an indici (le utilizare a agregatelor pre fragmente literare inspirate din lupta constituit un bogat schimb dc expe faţa agriculturii raionului privind creş
* văzuţi pentru 1965. U.T.C. în anii ilegalităţii. La lucrările sesiunii Sfatului popu rienţă. In discuţiile purtate de depu terea sectorului zootehnic, creşterea'
lar raional Ilia au participat un ma taţii şi invitaţii la sesiune pe mar producţiei dc cereale şi fructe.
La depoul G.F.R. Petroşani se află ÎN FOTOGRAFIE: Cîţiva dintre muncitorii fruntaşi din ANA STRATAN re număr dc deputaţi, activişti de ginea raportului cu privire la lucră
secţia furnale. partid şi dc stat, specialişti din agri rile sesiunii extraordinare a Ma Brad
corespondentă cultură, preşedinţi ai G.A.C. Sesiunea rii Adunări Naţionale prezentat
a ascultat raportul cu privire la lu dc tov. Ladislau Fcdoranici, prim- Cei aproape 30 deputaţi, ingineri din
şi un atelier de vitezometre. Aici se secrctar al Comitetului orăşenesc G.A.C., preşedinţi de G.A.C., colecti
de partid şi a planului de măsuri pre vişti etc., care au luat cuvîntul în ca
execută lucrări dc precizie. Vifezome- zentat de tov. ing. Nicolae Simţea, drul sesiunii Sfatului popular raional
picşedintelc consiliului agricol orăşe Brad şi-au manifestat entuziasmul faţă
trele de pe locomotive sînt verificate crările sesiunii extraordinare a Marii nesc a fost scoasă în evidenţă munca dc evenimentul căruia i-au fost con
desfăşurată pînă în prezent şi s-a pus sacrate lucrările sesiunii extraordina
cu minuţiozitate, la anumite intervale Realizări La<5. (BarzaAdunări Naţionale consacrat încheierii un accent pe perspectivele ce se des re a Marii Adunări Naţionale — în
colectivizării agriculturii şi sarcinile ce chid în faţa fiecărei unităţi socialiste cheierea colectivizării agriculturii în ţa
dc timp şi puse Ia punct. De conştiin revin din hotărîrile acesteia, agricul- în parte. ra noastră. In cuvîntul lor pc mar
ginea raportului prezentat de tov. Ioan
ciozitatea şi priceperea lucrătorilor dc In cadrul sesiunii s-a dat citire de Cosma, prim-secretar al comitetului
ciziei Comitetului executiv al sfatului raional de partid, deputaţii şi invi
aici depinde în foarte mare măsură re ti rii raionului Ilia, prezentat de tov. popular orăşenesc cu privire la con taţii la sesiunea sfatului popular raio
stituirea consiliului agricol orăşenesc nal au vorbit dc largile perspective
gularitatea circulaţiei. Dominic Covaci, Secretar al Comitetu şi a secţiilor acestuia, în domeniul zootehniei, pomiculturii şi
Gel care răspunde de buna întreţi O atenţie m ai m arc s-a acordat reducerea pierderilor de m etal. T o t rea lu cră n lo r m iniere, s-au introdus lui raional de partid. Apoi s-a dat Haţeg legumiculturii pe care le are agricul
in ultim ul tim p la F M . Barza iutio- în scopul 'îm bunătăţirii calităţii m i ciiire deciziei Comitetului executiv al tura raionului.
nere a vitezometrclor este tehnicianul ducerii şi extin d erii celor m ai noi nereului s-au luat m ăsuri pentru exe sfatului popular raional privind con In sala festivă a oraşului Haţeg şi-a
m etode da exploatare, m ăririi v ite cutarea unor încercări dc triere m e stituirea consiliului agricol raional şi a desfăşurat lucrările sesiunea Sfatului In cadrul sesiunii a fost expus dc
Alexandru Sueîu. Gea mai bună dova zelor du înaintare la săparea lucră m a i m u lte m aşini de încărcat, ceea secţiilor acestuia. De asemenea, în ca popular raional. La lucrările aceste tov. ing. Mircea Oprişa, preşedintele
rilor m iniere, m ecanizării operaţiu canică a m in ereu lu i, p rin in tro d u ce drul sesiunii tov. ing. Liviu Moldo ia au participat peste 170 de depu Consiliului agricol raional planul dc
dă a calităţii lucrărilor pe care Ie exe nilor de bază şi cu consum m are dc ce contribuie la reducerea efo rtu lu i van, preşedintele consiliului agricol ra taţi şi invitaţi. In prima parte au
m anoperă. In prezent se experim en rea benzilor de sortare şi prin spă ional a prezentat un plan dc măsuri fost ascultate raportul cu privire la măsuri privind dezvoltarea agricultu
cută, este faptul,că de cînd lucrează îa tează m ai m ulte m etode de exploa larea m in ei eultii. fizic al m uncitorilor şi la creşterea privind continua dezvoltare a agri lucrările sesiunii extraordinare a Ma: rii raionului Brad.
tare dc m are productivitate, dintre culturii raionului. Pe marginea aces
acest atelier nu s-au mai înregistrat care a m in tim : m etoda de exploatare O a te n ţie d e o se b ită se a co rd ă măi- vitezelo r d e înaintare. E chipa con tor documente s-au purtat discuţii în ¦Ar
cu în m a g a zin a te a m inereului, la sufleţite.
depăşiri de viteză la locomotive, iar care lucrează, echipa condusă d e Iov. Dnim Sarg progresului dusă da m in e ru l C rişan P etru, d e la Cu prilejul încheierii colectivizării
tehnic Hunedoara agriculturii în ţara noastră, în cadrul
mecanicii folosesc aceste aparate cu Lazăr N ico la e // de la m in a Valea m ina M usariu. a realizat în cursul sesiunilor sfaturilor populare raionale
surilor pentru reducerea consum ului şi ale oraşelor regionale, au fost în-
toată încrederea. M orii şi m eto d ele d c exp lo a ta re cu d e exjiloziv la lucrările de excava lu n ii a p rilie a.c., o în a in ta re de mînatc ordine şi medalii ale R.P.R.
fişii înclinate, cu rum blcierc, la care re. P entru aceasta, la m in a B rădi-
I. CRIŞAN lucrează echipele conduse de tov. şor se experim entează sistem ul de 74.4 m . la săparea un ei g a lerii cu
F ilip G heorghe, dc la m ina B rudişor puşcare electrică cu în tîrziere de m i- profil mare.
corespondent şi D oina V ictor dc la m ina V alea lisecunclă, ceea ce v a avea ca efect,
M orii- pe lingă reducerea cu circa 20 la
Cu efort sporit sută. a co n su m u lu i d e e xp lo ziv , o O preocupare dc prim ordin a co
In abatajele si direcţionalele fi- m a jo ra re a v itezelo r de înaintare la lectivu lu i exploatării o constituie şi
Cu ocazia consfătuirii de producţie loanclor cu grosim i m ici s-a trecut săparea lucrărilor m iniere. Lucră-
c.c a avut loc la finele primului trimes pe seară largă la pttşcarea selectivă iH'c dn e x p e r im e n ta r e s în t c o n d u se problem a înlocuirii lem nului dc
tru Ia Preparaţia Petriia, colectivul dc în scopul îm bunătăţirii calităţii m i dc m aistrul m iner B ulboacă Sim ion.
muncă dc aici s-a angajat să sporeas nereului. iar în abatajele filoanc- m ină. U n pas im p o rta n t în această Timp dc două zile şi-a desfăşurat
că eforturile pentru îmbunătăţirea cali lor cu conţinut m ai m arc sau cu In cadrul acţiu n ii dc m ecanizare direcţie s-a făcut prin introducerea lucrările sesiunea Sfatului popular al
tăţii cărbunelui preparat. In acest scop iviri frecvente dc aur nativ, s-a a operaţiunilor de bază la executa- prefabricatelor din beton la a rm a
au fost luate noi măsuri tehnico-orga- trecut la podirca velrelor pentru
nîzaforice. rea suitorilor, a cadrelor m etalice oraşului regional Hunedoara. In ca
Rezultatele acestei preocupări n-au la susţinerea galeriilor, precum şi drul sesiunii a fost prezentat un ra
înfîrziat să se arate. Schimburile con experim entarea susţinerii ancorate. port cu privire la lucrările sesiunii
duse de maiştrii Ioan Fiorescu, Iosif Fi- Marii Adunări Naţionale, decizia Co
limon II şi Aurel Onea de la secţia spă R ealizările obţinute, cil şi posi- mitetului executiv al Sfatului
lătorie, reuşesc acum să reducă cenuşa b ililă ţile create pen tru viitor, oferă popular cu privire la consti
din cărbunele spălat cu circa 0,5 la garanţia, că • prin m obilizarea colcc- tuirea consiliului agricol orăşenesc
sută faţă de norma admisă. liv e lo r de m uncitori, teh n icien i şi şi planul de măsuri cu privire la per
ingineri, sub conducerea organizaţii
V. G Ă IN Ă lo r d e p a rtid , se v o r p u te a în reg istra
corespondent noi succese în ce priveşte ridicarea spectivele dc dezvoltare a agriculturii rii Adunări Naţionale, prezentat dc şi medalia „In cinstea încheierii co
n ivelu lu i tehnic al producţiei. din oraşul regional Hunedoara. tov. Ioan Patilincţ, secretar al comi lectivizării agriculturii“, unui marc
tetului raional dc partid, decizia Co număr de activişti de partid şi de stat,
IOAN NITA Pe marginea acestor documente au mitetului executiv al sfatului popu specialişti din agricultură şi altor oa
luat cuvîntul un marc număr dc de meni ai muncii.