Page 103 - 1962-05
P. 103
pay. 2 WJWffiWJEgr^ajBC! nr»n DRiiMOTs m e m m m iv t tfflTOieiawm gaBBWMBMMBeWKMMBBBMMPggMBU:B Nr. 2310
l7TT’FLTirV%i!VWrürfHnF'î*
« i B M W X 'g g a . ^ u w ! - m M i a r^ ^T m yngagsaa » < ^ M r j g ^ iW J g t3 a a i»j«S3BB Nc scria cfi>re§p@i$enffl
P o şta şu l
paşunea Agentul poştal din satul Faptul că popasul din
Măgura, raionul llia, este un salul nostru este conştiincios
?.. V e n i n d d i n s p r e S e b e ş , î n a - lo c . N u m a i o i m a m e a v e m 6 00. v r e o t r e i s i l e î n u r m ă a u I n c e - om conştiincios. In fiecare
:i el se duce la oficiul poş- în muncă şi serveşte în '-od
itile d e a a ju n g e la b ă ile C u m ie i c u itp t s e r i d i c ă !la 900. p u t p re p a ra tu l P rim e i telem ea la! din Ccrtcjul de Sus de
M iercu rea, p e d re a p ta şo selei Si n e^am .p ro p u s ca p in ă în tinde ridică corespondenta, civilizat oamenii, a făcu.^ca
<d i n c a r e $-<e c o n t r a c t a t c u s t a - presa, ic timbre, plicuri, numărul abonaţilor la pre
cărţi poştale ele., pentru să să crească de la 20 cî(i
cetăţenii acestui sal de erau în anul trecut, la 120
munte.
în acest an.
A. GKODEANU
deputat, raional
* Gimnastica în producţie
*
* n a ţio n a le p o r n e ş te la d e a l u n to a m n ă să m a i c u m p ă r ă m p in ă tu l 2:000 % . N u m a i a c e a s ta
d r u m d e ţa r ă . C ă r u ţa în ca re a ju n g e m la n u m ă r u l d e 1.300 a d u c e c o le c tiv iş tilo r u n v e n it Colectivul sportiv de la în pauza de la ora 10, pe
lubrica „Ardeleana“ — Alba
c ă lă to r e s c î m p r e u n ă c u U r ig a - d e P i. A s ta a r v e n i c a m 110 d e 18:000 !lei. D in lin a c o n tr a c - 'alia, a reuşit să extindă aleele din curtea fabricii,
gimnastica în producţie în muncitorii din ateliere exe
d ie r u l c o le c tiv e i d in M te rc u - o i la suita d e n e c ta re , cu 10 ta tă ş i p e c a r e o v o r p r e d a s t a toate secţiile şi atelierele
întreprinderii. De cîteva zile, cută mişcări de gimnastică.
rea u rcă p a n ta d in ce în ce ca p ete m a i m u lt ă ec it se p r e - tu tu i se va obţin e, de asem e-
A. DKAGOI
m a i în clin a tă p rin tre ta rla le le v e d e M va lo ro a sa in iţia tiv ă a nea, u n v e n it de p e s te 40m o
muncitor
d e g riu . oolec/bfrv'işfrUor <d i n !B a lo m iir, p e lei. In a fa ră de a cea sta , z ă -
care şi noi am îm b ră ţişa t-o ru l ce răm în e du pă p repara - Post U.T.M. de control fruntaş
— în c ă ,p u ţin şi a ju n g e m la cu căldu ră. La sesiu n ea S fa tu - rea la p te lu i e ste fo lo sit la lin i
p ă şu n e — sp u n e brig a d ieru l.
ş t i m n o a stră e ceva m a i sus, tu i p o p u la r region al, care s-a n irea p o rcilo r. A v a n ta jele sîn t }
c a m l a m i j l o c u l „¦B i r o u l u i ţ i n u t n u d e m u l t , s e a r ă t a c ă m a r i . T o c m a i d e a c e e a , c o l e c - f Postul ulemist de control ca loan Bera, N. Opreau.
de la sectorul şteampuri al P. Daller, A. Halda, M.
A lb “ ... A ş a - i s p u n e m n o i p ă - î n ¦ ce/lectivcle d in r e g iu n e , tr e - t i v i ş t i i d in M ie r c u r e a v o r e r e s - uzinei dc preparare a mi Gherghina şi o//ii şi a cri
nereurilor din Gurabarza ticat pentru abateri de la
ş u n ii d e !la p o a l e l e p ă d u r i i A l- P u ie s ă s e 'a ju n g ă p i n ă în 1965 t e c o n tin u u n u m ă r u l o ilo r p r o - $ este fruntaş pe exploatare. disciplină pc unii tineri ca
Aceasta datorită faptului că Gli. Jianu, L. Duca, l. Din
belor. A p o i, b rig a d ieru l lo a n la c ite 130 o vin e la su ta d e p r ie ta te o b şte a scă . articolele publicate sînt de ţau. Aceştia, trăgînd învăţă
actualitate şi aduc un aport minte din critica făcută, s-au
D ragom ir în cep e a p o v e sti cu m h ectare. A şa că n oi o să în d e- ...V a sile C ră ciu n , cio b a n u l însemnat în îmbunătăţirea, îndreptat.
procesului de producţie şi la
ţ şi-a d e z v o lta t g o sp o d ă ria sec- p lin im a c e s t n u m ă r în că la c o le c tiv e i, G h e o rg h e D a vid . llie înlăturarea unor lipsuri din MIHAI SUSAN
activitatea tinerilor. Postul funcţionar
toru l zo o teh n ic. a m il ca re vin e... T rifa n şi M ih ai B ă lţa t, a ju to a - a popularizat tineri fruntaşi
L a în fiin ţa re . în 1950, în co - T o t ă isc u tîn d , a m a ju n s la re le lu i, d u p ă ce au v o r b it d e s-
T ectivu n fe i m i se p u te a v o rb i stin ă . D in s tr u n g ă , oile, u n a p r e to a te a c e ste a , „cu u n b u n
d e s e c to r zo o te h n ic . 'A veam şi c îte u n a tre c e a u p r in ce le p a - r ă m a s “, s-a u d e s p ă r ţit d e n oi,
n o i câteva p erech i de boi şi tr u p o rtiţe . A ici V a sile C ră- m în în ă u -şi tu rm a sp re lo cu -
cai. D e oi. d e p o rc i, n ic i p o - c iu n , c io b a n u l c o le c tiv u lu i îş i r ile c u ia rb ă g ra să d in p ă -
m en eală. Ia r a cu m ...“. - în d e m n a a ju to a r e le m a i m u lt ş u n e a ele la „ B îr c u l A lb “ .
f C in ă a în c e p u t să în şire efec- d in o b işn u in ţă . M îin ile u m blau R. BUDIN Parcul „Filimon Sîrbu“, unul (lin locurile \le odihnă ale oamenilor
t tiv u l de a n im a le p ro p rie ta te re p ed e , rep ed e. L aptele tîşn ea muncii din Deva. IN FOTOGRAIIE: Vedere parţială a parcului.
f o b şte a scă şt c it va c re şte p in ă in stru n g ă re a ţă . D in stru n g ă - CETĂŢENI.
f la sfîr ş itu l an u lu i, în vocea re n tă (ca n ă m ică ce se rv e şte m CAZ DE IN C EN D IU
ţ lu i se s im ţe a sa tis fa c ţia şi m în - ia fix a re a d ir e c ţie i la p te lu i), togajimesife neîndeplinite telefonaţi la numărul 112
ţ 'dria că lu c re a ză în c o le c tiv ă , la p te le se r e v a rsă în g ă le a tă . ^ îw w ia a n Acesta fiind numărul de telefon al pompierii or
din to at e oraşele din regiunea Hunedoara, in a fa ră
‘ D e la el a m a fla t că gos.podă- R în a v e rin ă g ă leţile se 31 MAI 1962 de oraşul Hunedoara care are telefonul nr. 2121.
ria d in M iercu rea are a cu m u m p lu şi sîn t în m ân ate sp re Pentru a stimula activitatea cuarţitei precum şi din lipsa de PROGRAMUL 1 : 5,10 Emisiunea
126 va c i d e la p te şi că p in ă la p re lu c ra re b a c iu lu i lo a n M an i- întreprinderilor de industrie materie primă pentru produce pentru sa te : Lucrări dc îngrijire în
ia r n ă v o r a ju n g e la 160. că a u ţ^ u , m e ş te r în p r o d u c e r e a ca - locală din regiunea noastră, şi rea amidonului. In parte, jus cultura viţei dc v ie ; 5,40 Muzică
în acest an, a fost organizată tificările sînt întemeiate dacă uşoară interpretată la diferite instru
165 de p o rc i d in ca re 132 co n - şu lu i şi te le m e le i, cu m sp u n 0 întrecere la care participă se iau în consideraţie cele două mente ; 6,10 Cîntccc colhoznice ; 6,30
toate întreprinderile de acest produse. Dar tot atît de adevă Jocuri populare romîneşti; 7,30 Sfa
tr a c ta ţi cu statu l...^ ^ co lectiviştii In m ai p u ţin de gen. Printre acestea se află şl rat este şi faptul că la I.I.L. Ha tul medicului : Ce factori ajută la
întreprinderea de industrie lo ţeg există încă deficienţe care creşterea şi dezvoltarea normală a
...D e s p r e o i ce s ă v ă s p u n ! ?Louă o re , V a s ile C r ă c iu n ş i cală din Haţeg. In afară de frînează îndeplinirea sarcinilor copilului ; 7,35 Anunţuri, muzică ;
obiectivele concrete stabilite în de plan. Astfel, conducerea în 9,25 Muzică uşoară; 10,35 Muzică
S ă urcăm , n u m a i crea sta aceea, a ju to a re le lu i au te rm in a t de cadrul întrecerii, colectivul I.I.L. treprinderii în loc să ia măsuri populară romînească ; 12,00 Concert
Haţeg s-a angajat ca în prima de realizare a unor sortimente dc estradă; 12,35 Din cîntecele şi
) sp u n e el a ră ţîn d cu m in a în m u ls ceie 420 de oi cu la p te, etapă a întrecerii (1 ianuarie — noi cşre să acopere pierderile dansurile popoarelor ; 14,00 Emisiunea OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
1 mai) să indeplinească planul din ramurile amintite, a stat Studioului de radio Cluj ; 14,30 Mu
i za re . şi le v e d e ţi. A tita d o a r, j n a in te de a m in a tu r m a la de producţie în proporţie de multă vreme în aşteptarea tim zică uşoară de compozitori rotnîni ; Combinatul siderurgic Hunedoara
101 la sută, să realizeze econo pului favorabil. Apoi o parte din 16,15 Vorbeşte Moscova; 17,30 Mu
) ca s ă v ă d a ţ i s e a m a c e s e p o a - p ă s c u t n e - a u î m b i a t o s p i t a l i e r mii în valoare de 2.000 lei pre obiectivele planului de măsuri zică uşoară dc compozitori sovietici.
cum şi beneficii peste cele pla tehnico-organizatorice n-au fost 22,50 Muzică de dans. PROGRAMUL
$ t e f a c e î n c o l e c t i v î n t r - u n t i m p c u ,ca,ş ^ t e l e m e a p r o a s p ă t ă . nificate în valoare de 2 0 .0 0 0 _lei. puse în aplicare. Şi mai rău este I I : 12,45 Muzică uşoară : 13,15 Con
Analizînd angajamentele luate că unele obiective au fost tre cepţiile lui t. L‘. Caragialc despre li
* — să zic d e s tu l d e se m t. In — Bun p u n ă telem ea ! j se poate uşor deduce că ele nu cute în plan la întâmplare, fără teratură şi a rtă ; 13,25 Muzică popu
sînt exagerate. De aceeaşi pă un studiu aprofundat ajungîn- lară romînească şi a minorităţilor na
1 9 5 0 a m s p u s n u a v e a m ol n e eX p rş m ă m n o i m u l ţ u m i r e a . rere a fost şi conducerea I.I.L. du-se Ia un moment dat la con ţionale ; 15,10 Almanah ştiinţific (re ANUNŢĂ
Haţeg cînd a stabilit, împreună cluzia că punerea lor în practică luare) ; 15,30 Gintă orchestra de es-
In 1952 a vea m d eja 70. ca sa f cu întregul colectiv, angajamen nu are nici un rost. tradă a Radioteleviziunii sovietice,
tul respectiv. Iată însă că pri dirijor Iuri Silantiev; 16,30 Muzica
a ju n g e m în 1958 la 4 0 0 .. D ar w7 ^ oaş d in acesta am ma etapă a întrecerii a luat Sarcinile de plan pe luna populară romînească; 18,30 Jocuri
sfîrşit iar rezultatele nu sînt aprilie au fost îndeplinite dar populare romîneşti ; 18.45 Să învă
u ita ti, a c o lo -i tu r m a A m n i- d a t n ° l f al m lJ re ^ fl6C a~ * cele scontate. Pe primul tri ele nu pot acoperi pierderile ţăm limba rusă ciulind : „Cînd te o Ţinerea unui concurs pentr u ociuparea posturilor de maiştri \
mestru, planul producţiei glo din lunile precedente. Tot în duci ia întîlnirc“ dc Novikov ; 19,30 çÇ-îÎn următoarele specialităţi:
m erit b in e ! r u t c o l e c t l v l s t C lte 100 Jc ™ v i e 4 bale a fost îndeplinit doar în această lună conducerea între Tinereţea nc c dragă ; 20,30 Noapte
proporţie de 83 la sută, iar din prinderii a b.otărît să producă bună, copii : „Vulpea şi giscanul“,
A cu m se fa ce m u lsu l... la z i' m u n că s^ u n e m in clru V a ' j sarcina de a realiza beneficii în sucuri răcoritoare care aduc poveste populară poloneză ; 21,45 Pă 3 maiştri cocsuri,
valoare de 503,000 lei pe primele importante venituri. • Toate a- rinţi şi copii : „Copii se pregătesc 10 maiştri lăcătuşi,
- B ine, dar a co lo -s m a i sile C răciu n. A nul a cesta va fi J patru luni ale anului, s-au rea cestea demonstrează că la I.I.L. pentru examene“ ; 22,00 Muzică popu 10 maiştri mecanici, 14 maiştri de schimb,
lizat doar 335.000 lei. Aşa dar, Haţeg există suficiente resurse lară din ţările socialiste ; 22,30 Emi 2 maiştri turnare,
m u lte zic. p r iv in d la m u lţim e a m ai m u lt- \ colectivul I.I.L. din Haţeg nu pentru îndeplinirea angajamen siune pentru petroliştii rotnîni aflaţi 10 maiştri electricieni, 1 maistru calcinator,
numai că nu şi-a respectat an telor luate. 2 maiştri strungari, 1 maistru ajusta],
oilo r b u lu c ite de căldu ră. D in vo rb ă in vo rb ă am a fla t L gajamentele luate ci a rămas în India .şi Afganistan. 3 maiştri apaducteri, 2 maiştri sudori,
Cea de-a doua etapă a Între 6 maiştri chimie, 4 maiştri încărcători
— A poi da ! C ă doară din ca p i n ă a c u m . s - a u ş i î n v p ă r ţ i t f cu mult sub sarcinile de plan. cerii trebuie să însemne pentru J BIBEMITUBBBFiSE 4 maiştri oţelari, 3 maiştri reparaţii-cup-
1958 p in ă acu ’ n -a m s ta t p e
c o l e c t i v i ş t i l o r 1 .0 0 0 k g . c»a ş,. COu. J¦ Care sînt cauzele ? întregul colectiv prilej de obţi 31 MAI 1962 3 maiştri-macaraîe, toare,
8 maiştri laminat ori,
Noi co n stru cţii p en tru m ineri Tovarăşii din conducerea în nere a unor rezultate care să D E V A : I n t r e d o u ă iu b ir i. —• 4 maiştri zidari, 2 maiştri reparaţie-gaz,
cin em a to g ra fu l „ P a tria " : P o 4 maiştri termo-tehnicieni, 1 maistru fenolaţii-furnal,
Pentru, minerii clin exploata se construieşte un cămin pentru treprinderii motivează nereali- ducă la recuperarea pierderilor 1 maistru reparat vagoane, 4 maiştri de întreţinere,
rea Ziatna au început în acest mineri eu o capacitate de 172 de veste sen tim en ta lă — cin em a 4 maiştri furnalişti, 1 maistru la pregătire a
an lucrările pentru construirea zarea sarcinilor de plan prin din primele .patru luni ale anu to g ra fu l „F. S îrb u “ ; H U N E 1 maistru tm*nătar-oţel,
unor obiective. Astfel, la Haneş locuri, iar la mina „1 Mai" din lingotierelor,
Almaş o baie şi o sală de apel. faptul că nu au existat condiţii lui. D O ARA : F rum oasa L u rette — 1 maistru turnător piese
de oţel, 1 maistru tîmplar.
favorabile pentru extragerea V. ALBIJ cin em a to g ra fu l „V icto ria “ ; S E
Bine ar fi dacă... B E Ş : Cir, ci z ile ş i cinci, n o p ţi $ Concursul va avea loc la sediul combinatului în zilele deg
— cin em a to g ra fu l „P ro g resu l“ ; • 3 şi 4 iulie 1.962. g
...Felcera Albu de la unor panouri penlru acesta s-a făcut la în- C en u şăreasa — cin em a to g ra fu l O Cererile de înscriere pentru concurs se vor depune la se-g
spitalul din Gugir şi-ar afişa]. Acum afişele sînt timplare. (GH. MOGA
face datoria conştiincios. expuse la voia întîm- — corespondent). „M . S adoveanu“ ; P E T R O ŞA N I: c diul combinatului, serviciul de cadre, cu cel puţin 10 zile înainte g
In loc să trateze pa plării, dînd un aspect E xpresu l de seară — cin em a to
cienţii, ea rezolvă, în mut. (G. IGNAT — co ...La tabăra de locu Id e data ţinerii concursului, îm preună cu următoarele acte: g
timpul serviciului, anu respondent). inţe din Bîrcea-fabrică, g r a f u l „'Al. S -a b ia “ ; B ă tă lie în
mite probleme persona s-ar acorda mai multă Certificat de naştere tip R.P.R. (copie) o
le. Aşa a procedat în ...Conducerea oficiului atenţie curăţeniei şi m arş (seria l-a şi a 11-a) —
zilele de 15, (7 şi 19 P.T.T.R. Petroşani ar igienei, iar păsările şi cin e m a to g ra fu l „7 N o iem b rie“ ; Diplomă de absolvire (copie) a unei şcoli tehnice de mai- o
martie cînd a lăsat pa lua măsuri de instalare animalele n-ar fi ţinute
cienţii fără să le acor a centralei telefonice în în coteţe aşezate în fa- ALBA IU L IA : A u sterlitz — ci ştri de specialitate sau a unei şcoli echivalente, sauŞ
de asistenţa necesară oomuna Berthelot. Prea ţa taberei. (1. -BARUL) n em a to g ra fu l „V icto ria “ ; E ru p
pe „motiv“ că a tre de multe ori a făout — corespondent). alte acte din care să re zulte că la data de 1 iulie 1956, %
buit să-şi procure bile promisiuni. (A. MAGLI
te la cinema. (I. ŞTE- REANU — corespon ...Odată ce s-a făcut candidatul a avut 12 ani vechime in funcţia de maistru.
FANESGU — cores dent). ziuă, becurile electrice
pondent). de pc străzile Severin, — Autobiografia !ooo
...Consiliul raional O..M. şi altele din Hu — Certificat medical
...Comitetul executiv IJ.C.F.S. Sebeş ar pri nedoara s-ar stinge. De
al Sfatului popular oră vi cu mai multă răs inulic ori ele ard fără O frumoasă iniţiativă >. s•i,deCraerere. rile care nu vor fi în sotite de acte nu se iau hi con-ooc>
şenesc Orăştie ar lua pundere desfăşurarea întrerupere zi şi noapte. o
măsuri de amenajare a campionatului raional (WN’EL PRED AN - Din iniţiativa Sfatului popular se. Utemiştii din această briga
de fotbal. Pină acum corespondent). al oraşului Alba rulia, de curînd, dă au săpat, încărcat şi trans Combinatul siderurgic Hunedoara o
au început pe malul Mureşului portat 50 de m. c. pămînt, 30 mai angajează de urgenţă:
lucrările de amenajare a unui .o
ştrand. Aici se vor construi 50 m.c. balast, 5.000 kg. ciment şi ® 20 tehnicieni I,
de vestiare şi un umbrar. Lucra 2.000 de cărămizi. S-au remar * 10 tehnicieni II, oooo
rea se va executa prin muncă ® 30 şoferi, <ooo,>
patriotică. Brigada utemistă de cat prin participarea entuziastă * 50 paznici, co
muncă patriotică condusă de tinerii Lucian Comşa, Stela ° 5 dactilografe. ooy
Gheorghe Bumbii a obţinut la Bumbu, Eugenia Petruţ şi alţii. > Informaţii suplimentare se pot obţine la serviciul organi, o
Lucrările pentru amenajarea
aceste lucrări frumoase succe
ştrandului continuă.
ţia — cin em a to g ra fu l „23 A u >zarea muncii şi la serviciul personal din Combinatul siderurgic o
oo
g u st“ ; O R A Ş T IE : M u zican tu l Hunedoara.
—7 F e r m a orb — cin em a to g ra fu l „V. R oai- mC O O O O O O O O O O O O O O O O O C O O O C hC O O O O O O O O O C O O O O O O C O O C C C C C C o
de p ă s ă ri a tă “ ; A rtistu l — cin em a to g ra fu l
„ F l a c ă r a “ ; S I M E R I A’ : P a t r u î n
p o to p — cin em a to g ra fu l „I.
f‘ - P r e g ă t i r i l e e r a i t i n to i . I n ta b ilita tea a vicu ltu ra , cu ex A cu m , ce i ca re tre c p e la - - A şa a m în v ă ţa t la cu rsu l -* P in tilie “ : H A Ţ E G : La ordin , » •J Ţ fţn s i.
p e rie n ţa u n ită ţilo r fru n ta şe in această g o sp o d ă rie au d e v ă zu t ţi a sig u ra re a
B cele tre i ca m ere d e sin fe c ta te creşterea p ă să rilo r. C u vin tu l m u lte lu cru ri bune. E ch ipa de d e p re g ă tire la ca re a m p a r ii- iţi să tră iţi — cin em a to g ra fu l
p reşed in te lu i era a scu lta t cu co n stru cto ri rid ică du pă p ro p a u ş a lă
!(1 c u c l o r u r ă d e v a r s e f ă c u s e r ă in teres ăe cei din ju ru l său. iectu l tip , cu m a teria le p ro ve cip a t în ia rn a tr e c u tă . La fa! !ţţ „P opu lar“ : BR A D : D rum bun,
n ite d in su rse locale, dou ă a u to b u zu le — c in e m a to g ra fu l ,.S t. p e r s tiu
•f d e s p ă r ţ i t u r i d i n s e î n ă u r ă . P e — A vem co n d iţii să creştem h ale p e n tru a d ă p o stirea p ă s ă s c r ie ş i în c ă r ţile p e ca re le .!j
rilo r. In fa ţa v iito a re lo r h ale, ro şie“ ; LONEA : E vă o k ia — c i c o le c tiv işti
jo s s-a u a şte rn u t p aie, ia r la nu n u m a i 400 ă e p ă să ri la su ta p e locu l îm p re jm u it cu strm ă c itesc — sp u n e cu rn în drie A u- v n em a to g ra fu l „M in eru l“ ; TE -
de h ecta re cerealiere, c it ne p e n tru p a docu ri, s-a c u ltiv a t iţi IUŞ: S tr a d a S e ille r n r. 8 — c i sa n Se?B4jpfs&
v 10— 15 c m . în ă lţim e ă e la p o - p la n ifica seră m . D e aceea am ovăz în a m e ste c cu trifo i în re lia V laicu . D e m u lt tim p v ro - !(ţ
şi a d u s 800 d e p u i p e s te s a r scopu l de a se asigu ra co m p le n em a to g ra fu l „V. R o a ită “ ;
dea, au fo st in sta la te term o - cina de pla n . A şa că vo m a ju n ta rea ra ţiilo r cu p ro tein ă . C o iam să cu n o sc ta in ele m ese- iţ
ge să a v e m 660 d e p ă s ă r i la le c tiv iştii din sa tele vecin e care ZLA TN A : El H akim — cin em a
’Ji m e t r e . N u t r e ţ u r i l e e n e r g e t i c e , su ta ăe h ectare. Ca să a sig u tre c p e a ici şi se a b a t p e la ?H ei d e c r e s c ă t o a r e d e p ă s ă r i , to g ra fu l .,M u n c ito ru l“ ; IL IA :
răm o bază p u tern ică p en tru ferm a avicolă, a p recia ză p e R om eo, J u lieta şi în tu n ericu l —
u şor ă ig estib ile, b o g a te în p ro d ezv o lta re a în co n tin u a re a b u n ă d r e p ta te că p u ii sîn t bin e C o le c tiv iş tii. vii-a.u în ţe le s d o -
a vicu ltu ra , o să reţin em ca d ezvo lta ţi. A ceasta, ca u rm a re c in e m a to g r a fu l „G-h. D o ja “ ;
ră t e i n ă e r a u p r e g ă t i t e ş i c î n t ă - m a tc ă 1.000 d e p ă s ă r i in lo c a fa p tu lu i că au fo st aplica te rin ţa şi vi-a n a ju ta t. A m fo st APO LD U L DE S U S : D ragostea
de 650 c it a m p r e v ă z u t in iţia l. în to cm a i sfa tu rile m edicu lu i
*!• r i t e c u g r i j ă , p u s e in t ă v i ţ e d e T oto d a tă , nu este lip s it de im v e te rin a r M arin D ogaru cu p r i trim isă la şcoală. A cu m îm i -jj şi p ilo tu l secund — cin em a to
ţii l e m n c ă p t u ş i t e c u t a b l ă z i n c a - p o rta n ţă n ici fa p tu l că în că v ire la re sp e c ta re a re g u lilo r de d a u c u a d e v ă r a t s e a m a cit. d e
din p rim u l an al în fiin ţă rii igien ă, la a lc ă tu irea şi a d m i fru m oasă şt p lă cu tă este m u n - fi- grafu l „23 A u g u st“.
t ă . Ş i, d u p ă ce- t o t u l a f o s t t e r - fe rm e i de păsări, gospodăria n istra re a ta in u rilo r. P rin m ă ca pe care m i-a m ales-o. D e ţt
va realiza o creştere a v e n itu su rile lu a te au fo st p reven ite !ţţ PEN TR U 24 ORE
¦;t m i n a t , i n t r - o z i la s e d i u l g o s - r ilo r b ă n e ş ti c u c ir c a 10.000 îm b o ln ă virile şi p ierd erile. R a aceea, m ă stră d u iesc să o b ţin !ţi
le i la su ta d e h ecta re. C red că ţiile, care cu p rin d n u treţu ri -ţj Vremea se menţine nestabilă cu ce
¦!I p o d ă r î e t clin T u r ă a ş s e o p r i nu sîn t prea m u lţi şi îm p reu u şo r ă ig estib ile, cu valoare b io rezu lta te to t m ai bune, să p re- }i- rul variabil, mai mult noros ziua; în
n ă o să -i p u te ţi în griji. lo g ică rid ica tă , b in e d o za te cu ţu iesc în crederea pe care m i-a u ţj. cursul după-amiezii vor cădea ploi
li* u n a u t o c a m i o n . D in e l r ă z b ă - a co rd a t-o co lectiviştii. slabe însoţite de manifestări electrice.
c tea p iu itu l unor fiin ţe care — N e vo m stră d u i tovarăşe vita m in e, su b sta n ţe m in era le şi iţi Temperatura staţionară, va fi cuprin
Că aşa este o dem on strează să ziua între 25 şi 29 grade, iar
de cu rîn d ven iseră p e lu m e : p re şe d in te , ră sp u n s e ră cele a n tib io tice, se dau în p ro p o r iţi noaptea între 10 şi 15 grade. Vînt A SIG U R JW f/t
dou ă co lectiviste, Idă A cs şi fa p tele. Z iln ic, d in zo ri p in ă slab din vest.
i 2.000 d e p u i. 'A urelia V laicu , ca re h ia se ră în ţii s ta b ilite cu p re c izie , la ore tl cuiruegiosi JtGfrrare-
j — D e acum o să avem şi o p rim ire pu ii. în seară, îm p reu n ă cu Ida A cs, PENTRU URMĂTOARELE i¦
fixe, in fu n cţie de v irsta p u i 3 ZILE
ferm ă a vicolă — zise p re şed in - D e a tu n c i au tr e c u t m a i bin e ASfCURjţKJSA _
de două să p tă m in i. In a cest lo r. Vreme nestabilă, cu temperatura sta (U /H U pjlG Q OM GOW OOÂpip.
tele g o spodăriei, A lexan dru tim p s-a u sch im b a t m u lte. ţionară.
ASIGURAREA
l[ Acs, A m h o tă rît doar în adu - tîn ă ra A u relia V laicu ca u tă să \{j AL3aa>»- oijvrRu cAfuR/if o f tcciD im n
asigu re co n d iţii o p tim e de
jii n a r e a g e n e r a l ă s ă a p l i c ă m î n creştere fiecăreia din v iito a - !ţl
!ţţ
¦!l p r a c t i c ă î n v ă ţ ă m i n t e l e C o n s f ă -
r e l e p ă s ă r i . A c e a s t a î n s e a m n ă !jţ
!' tu ir ii p e ţa r ă a c o le c tiv iş tilo r g r i j ă p e n t r u a p r o d u c e m a i !ţ*
V. c a r e a a v u t lo c la B u c u r e ş t i .
ijţ D u p ă c u m b i n e ş t i ţ i , d e s p r e
!(1 a c e s t l u c r u s-c i v o r b i t m u l t ş i m u ltă carne şi ouă p en tru o a ii
•j la s e s i u n e a e x t r a o r d i n a r ă a m en ii m u n cii, m a i m u lte v e n i I
(}¦ M a r i i A d u n ă r i N a ţ i o n a l e ... Ş i,
tu ri p en tru g o sp odăria colec 1 s y y í i\] ?
m r-
')¦ p r e ş e d i n t e l e , c o n s u l t î n d c a r n e - tivă. De aceea m e rită toa tă it
il Umr
iiţ t u l ă e î n s e m n ă r i , î n c e p u s ă ill
p o vestea scă p e în d e le te cele ce lau da.
V îşi n o ta se in leg ă tu ră cu re n N. TIRCOB