Page 104 - 1962-05
P. 104
iPír. 281© B R rn m ii m e m iiis m iM pag- 3
ffiSS3aagg/&gagEgagKMBBBBBaBBMaBMBMn
V ia ţă d e p artid lii Editura tehnică
Ofel de calitate superioară — au apărut:
obiectiv principal al organizaţiei C a r te a c a z a n g iu l
de. S. I. Şirokov
de partid In lucrare se expune de cazangerie şi se dau
sortimentului, reţetei. Conclu tehnologia principalelor noţiuni generale privind
ziile sint analizate pe loc. La ne
voie, pe platformă se organi procese de producţie in organizarea producţiei
zează discuţii, iar periodic, în
Sint cunoscute criticile adre adunări generale deschise, este cazangerie (îndreptarea în cazangerie, norma
sate anul trecut colectivului oţe- analizată temeinic situaţia ca
lăriei Martin nr. 2 ele la Hune lităţii producţiei. Aşa a proce nerile sint analizate, discutate, şi îndoirea tablelor, pre rea muncii şi salariza
doara. Ele se refereau nu atît dat organizaţia de bază nr. 1 iar celor mai valoroase li se dă
la cantitatea de oţel produs cit care, într-o adunare de partid, curs. Astfel, oţelarii, văzindu-şi lucrarea marginilor, văl- rea. i
la felul cum este produs acest a discutat cauzele rebutului, îndeplinite propunerile lor, cau
oţel, Ia calitatea lui. Şi pe bună căile şi măsurile pentru redu tă mereu altele pentru îmbună ţuirea, filetarea, tăierea, Cartea este destina
dreptate. în cursul anului tre cerea lui. Eficienţa acestui mod tăţirea muncii. Tocmai de aceea, nituirea şi sudarea) ; se
cut au existat în oţeiărie o sea de a munci se vede clar fie şi comitetul de partid a format în descriu dispozitivele şi tă pregătirii cazangiilor
mă de lipsuri care au menţinut numai din următoarele exemple. jurul său un larg colectiv care sculele folosite de ca montatori şi poate fi
ridicat procentul de rebuturi, La cuptoarele la care lucrează cuprinde pe cei mai buni oţelari,
Îndeosebi la mărcile de oţeluri echipele conduse de Avram muncitori, maiştri, ingineri, care zangii ; se indică ca folosită şi de elevii şco
de calităţi superioare. Pe lingă Opriş, Teodor Caramalis şi al a început să studieze căi noi şi
aceste rebuturi se înregistrau ţii, numărul şarjelor necores eficiente de ridicare a nivelului racteristicile produselor Iilor profesionale.
abateri de la sortiment. Unele punzătoare a scăzut simţitor. calitativ al producţiei. Iată cl-
şarje nu ajungeau la beneficiar teva exemple în acest sens. T r a t a .in e m t u i Lea°issie
din cauză că erau necorespun- Cu rezultate bune foloseşte
zâtoare calitativ. Reclamaţiile cu comitetul de partid „vitrina Rebuturile după turnare au o a l o ţe lu lu i.
privire la oţelurile pentru osii calităţii“ din oţeiărie, unde se mare pondere în producţia de
de vagoane şi ţevi erau destul urmăreşte zilnic calitatea pro oţel. Pentru reducerea acestora, de A. P. Guleaev
de multe. ducţiei realizată. Vitrina nu este comitetul de partid a for
de loc „zgîrcită“ în cuvinte de mat un colectiv cave a pri In carte sc tratează meroase date noi. obli-
In faţa acestei situaţii, co laudă la adresa celor mai buni, mit sarcina să se ocupe de per
mitetul de partid al oţelăriei a dar nici în înţepături pentru fecţionarea tehnologiei de tur teoria şi problemele ge- nule mai. ales în urma
hotărit să ia măsuri corespun aceia care umbresc realizările nare. După mai multe luni de
zătoare, care să conducă colecti bune ale colectivului. Văzînd muncă, vreme în care secreta nerale ale tratamentului cercetărilor din ultimii
vul la obţinerea unei producţii că vitrina dă asemenea rezul rul comitetului, tovarăşul Con termic al oţelului, din- ani.
de bună calitate. Comitetul de tate comitetul de partid s-a gîn- stantin Toma, a urmărit la zi
partid, organizaţiile de bază pe dit să procedeze la fel şi la hala cum merg treburile în această tre care multe au fost Teoriile expuse în pri-
schimburi au dezbătut profund, de turnare, loc unde se mai direcţie, s-air obţinut rezultate expuse pe baza luci ă- ma ediţie au fost dez-
în adunările generale sarcinile face simţit un procent relativ frumoase. A fost înlăturată
de plan pentru anul acesta, au ridicat de rebut de turnare. Aşa turnarea oţelului necalmat cu rilor de cercetare ale voltate şi verificate
analizat lipsurile ce au existat a apărut în hală graficul pier un mare număr de stropi reci
in trecut, propunînd în acelaşi derilor de oţel. Aici turnătorii pe lingouri prin adaptare în autorului. Ordinea de Cartea este destinată
timp măsuri pentru o mai bună pot urmări zilnic, ca intr-o o. interiorul lingotierelor a unor
folosire a rezervelor de care g'lmdă, munca lor. Cifrele mari cămăşi de tablă subţire. A fost expunere a materialului inginerilor şi tehnicie- Peisaj industrial F malism
dispune oţelăvia. Rezultatul la început, exprimînd rebutul, introdus un nou tip de lingotie- în ediţia a doua, nu di- nilor care lucrează, in nou, în cetatea de
dezbaterilor — propunerile i-au pus pe oameni pe gloduri, ră pentru oţelul calmat şi este mult
valoroase venite din partea oţe loan Lupu, Constantin Cical şi în stadiu experimental o mase- feră de cea din ediţia domeniul metalurgiei fi- foc a Hunedoarei :
lurilor — au fost cuprinse alţi comunişti de aici au fost lotă de tip nou, cu ajutorul că A v e m în f a lă o e c u a ţ i e : „F o r m a
intr-un plan de măsuri. primi care i-au mobilizat pe oa- reia se urmăreşte reducerea pro întii, din anul 1953. Au zice şi al tratamentului furnalul nr. 7. lis m -r... — m u l t s t e r i l “. E d in tr e - |- .
rnehi în găsirea celor mai po centului de rebuturi după lami
Pe parcurs colectivul secţiei trivite căi de îndreptare a lu nare. Pe standul de turnare a fost insă introduse nu- termic. Foto: V. ONOIU cele m ai sim ple, poate cea m ai sim plu.
a îmbrăţişat valoroasa iniţiativă crurilor. Turnările au început fost mărit debitul de apă iu
a furnaliştilor din Călan de a să fie făcute cu mult mai multă vederea îmbunătăţirii capacului A l . Ill-lea F e s tiv a l b ie n a l d e te a tru R ezolvarea ? „C it se poate de uşoară“ steri!
realiza încă din acest an in grijă decît înainte. chimic de aluminiu etc. »1. L. C a r a g i a l e “ — va spune desigur oricare dintre
dicii prevăzuţi pentru 1965. In d u m n e a vo a stră . „'T recem ,,fo r m a lis m u l“ P rin urm are, prim ul term en al ecua
acest scop şi in vederea îmbu Realizarea tuturor măsurilor Fără îndoială că, faţă de anul Formaţiile sindicale ţiei noastre e cunoscut. Să ved em cum
nătăţirii calităţii oţelului, co pentru îmbunătăţirea calităţii trecut, în munca oţelarilor a în întrecere în partea doua, fa cem scăderea şi stăm cu partea a doua.
mitetul de partid a întreprins oţelului este pentru comitetul intervenit lin simţitor salt ca aflăm ..x -id “ (respectiv
numeroase acţiuni. In cadrul or de partid o preocupare de că litativ. Trebuie însă ca oţelarii Actualul Festival bienal de teatru Davidogiu (la U.V. Gălan, G.S. Hu S teril m u lt în m inereu există. A u
ganizaţiilor de bază, fiecare petenie. Aceasta este dovedită să facă mai mult pentru spo „I. L. Garagiale“ a înseninat o nouţi nedoara, U.M. Gugir) „Ferestre des Ce bine ar fi dacă practic s-ar re spus-o furnaliştii din H unedoara şi Că
membru sau candidat de partid şi de faptul că in oţeiărie pla rirea indicilor de utilizare a mobilizare a tuturor formaţiilor tea chise", de P. Everac (la G.S. Hune zolva totdeauna a ş a ! Se m ai întîm -
a primit sarcini precise, speci nii! de măsuri nu este privit ca cuptoarelor, pentru calitate, trate de amatori. Ei a solicitat efor doara), „Povestea cu şorţurile schim pltî insă ca în u n ele p ă rţi să se caute lări la o recen tă c o n sfă tu ire , o re c u
fice locului său 'de muncă. Mai ceva dat o dată pentru un an chiar în condiţiile cîn'd uneori turi intense şi din partea echipelor bate" de G. Bratu, (ia Lupeni, Pe-
ştrii de la elaborare, prim-to- întreg ci ea un plan supus con lipsa fierului vechi, a dolomitei sindicale, care pe această cale fac treştî, Petroşani), „Oameni care tac" a lte „m e to d e “ sa u p u r şi sim p lu să nosc şi tovarăşii (lin conduccra E .M .
pitodi, răspund de felul cum tinuu îmbunătăţirilor cu noi şi sau feroaliajelor îngreunează educaţie maselor de muncitori din în dc AI. Voitîn (la E. M. Lonca, I.G.S.
muncesc ecliip'ele de la cuptoa noi propuneri izvorîte fie din munca desfăşurată. Pentru a- treprinderi şi instituţii. Grija crescîndă Hunedoara, U. M. Gugir), „Soarele sc c o n fu n d e n ecu n o scu ta . L a E. Al. T c liu c . Se cunosc şi căile pe care se
re, de ridicarea calificării lor adunările de partid, fie din con ceasta, comitetul de partid, or care se acordă muncii de dezvoltare a răsărit la miezul nopţii" dc V. Bîr-
şi a tovarăşilor lor ele muncă. sfătuirile de producţie. Propu- ganizaţiile de bază pe schimbu a teatrului de amatori din sindicate se lădeanu, (la E. M. Gertcj), „Pentru 7 cliuc, de pildă, necunoscuta c consi poate îm bunătăţi calitatea m inereuri
ri, toţi comuniştii din oţeiărie, reflectă în conţinutul repertoriului. fericirea poporului“ de N. Morarii şi
Secretarii organizaţiilor Se ba PE ECRAN să fie şi pe mai departe, cu şi A. Baranga (Ia Gălan .şi Deva), „.Ma d e r a tă „m u l t s t e r i l “ ! S i m i p e n tr u că lor. A leg erea m an u a lă in a bataje, a le
mai multă hotărîre în fruntea Formaţiile de teatru sindicale s-au rele fluviu îşi adună apeîc" dc Dan n -a r fi m u lt steril (căci acesta c in
ză, urmăresc zilnic procentul ÜHP Tărchiiă, (la Pclroşani) ş.a. tr-adevăr m ult in gerea pe banda de clanbaj, puşcăria
orientat spre promovarea unui reper m increurile de fier
de rebuturi şi dacă o şarjă a La cinem atograful „F ilunon Sîrbu” Dc asemenea, ţinînd seamă că în trim ise furnaliştilor) separată a in tcrca la ţiilo r sterile ctc.,
din D eva rulează film u l „ V iului s-n toriu valoros, inspirat din viaţii con acest an se sărbătoresc 110 ani de la ci pentru că nu
fost sau nu elaborată potrivit o p r it in z o r i “, o p r o d u c ţie a s tu d io u naşterea lui I. L. Garagiale, nume se „cunoaşte“ cum cic. T o a te acestea sin t desigur cu
rilor din R.P.F. Iugoslavia. temporană a oamenilor muncii din in cc-1 poariă şi festivalul bienal de tea să se îm puţineze.
?!JF.’l tru, formaţiile dc teairu au inclus în V orba v in e că nu sc cu n o a şte! Dar noscute şi tovarăşului lonaş şi celor
M om ent din lupta de rezistenţă a dustrie, din trecutul dc luptă al po aşa-i om ul. „Ce să facem , tovarăşe ?“ lalţi. U n lucru p a
A r fiş ii amatori pe scenă porului nostru. re totuşi necunos
poporului iugoslav — film u l oglin — ii întreabă pe lo fi Iov. N icolae lo- cut : că toate pro
Aplauze meritate Astfel s-au pus în scenă piese ca cedeele se execută
deşte greutăţile pe care trebuiau să naş, preşedintele com itetului sindica de oam eni. Şi ri
Cinci tineri — un învăţător, un mun Ic învingă m em brii organizaţiei a n ti luptei pentru oţel mai mult, „Mina dc oţel“ dc A. Andrieş (Ia G.S. repertoriu piese ale marelui nostru dra tului. „Spune şi dum neata, ce să fa trebuie m obilizaţi,
citor şi trei colectiviste, aceasta e fasciste pentru a scăpa de urm ărirea oţel de cea mai bună calitate. Hunedoara, U.M. Gugir şi I.G.S. Hu maturg. Astfel „O noapte furtunoasă" cem dacă in zăcăniînt e şi m inereu
componenţa formaţiei de teatru a că sălbatică a a u to rită ţilo r k ille risle şi nedoara), „Trandafirul negru" dc M. s-a pus în scenă la Hunedoara, Brad, şi steril îndrum aţi.
minului cultural din Nălaţi. Golcctivul pentru a sc feri de pătrunderea in L. MĂGUBEANU Alba, „Gonu Lconida faţă cu rcacţiu- A şadar, cunoaştem încă un Ierm eu
artiştilor amatori din Nălaţi a dovedit organizaţie a agenţilor provocatori, a A sia dacă-l ai în vedere num ai pe
mult talent. A pus în scenă pentru ce! trădătorilor v în d u li duşm anilor. nea" la Geoagiu, Simcria, Alba' iulia, tov. Io naş. D acă însă îi ceri să re al ecuaţiei. Să atacăm acum necunos
dc-al III-tea Festival bienal de tea zolve ecuaţia tovarăşului P etic Barbu. cuta.
tru „1. L.' Garagiale“ o piesă apro * „Vîntui s-a oprii în zori U Hunedoara, „Năpasta" la-iiGurâbarza, secretarul com itetului dc partid, afli
piată prin conţinutul ci de preocupările Vulcan, Baril Marc. că apare o nouă necunoscută: „Forma In fo n d , dacă se poate, de ce nu
actuale ale colectiviştilor, care răspunde C işm ele cotropitorilor hitlerişti m ăr- sc alege totdeauna cu grijă sterilul
unor probleme legate dc întărirea eeo- şăluiesc pc p ă m în lu l Iugoslaviei. S i Nu a fost neglijat nici repertoriul lis m “. „ F o rm a lism la n o i ?“ — le in vizib il din m inereuri ? P entru cu nu
nomico-organiziitorică a gospodăriei guranţa fascistă e în plină activitate. în toate cazurile sînt asigurate con
O biectivul ei principal este să dis care reflectă viaţa nouă a satului şi ii eabă d in su l supărat. „G reşeşti, to va d iţii în acest scop. In schim bul de
colective. Este vorba de piesa „Rîsul trugă organizaţia ilegală, să-i ares răşe. U ite. îţi spun cu d u m ila le că noapte, pentru o bună selecţie, e ne
pâmîntiilui“ dc Gh. Ţenţulcscu. In ca viaţa oamenilor muncii din ţările la greşeşti ! . voie de ilum inat corespunzător. Deşi
drul fazei raionale a festivalului bie te z e p c c o m u n iş ti. A g e n t u l d e sigu s-a m ai discutat despre acest lucru,
nal 'dc teatru, artiştii amatori din Nă- ranţă P a u le c e r e ş e filo r să i a p ro b a r e a gărului socialist. V a să zică la 7 eline n u -i fo rm a nici piuă acum n u -i rezolvat după ce
laţi. prczentînd această piesă, au re rinţe. E xistă păreri d ife rite în cc p ri
purtat succese dintre cc!c mai fru să folosească m etode noi, asigurindu-i O mare extindere a luat teatrul în lism in cc p riveşte u n ele aspecte alo ceşte sistem ul dc am plasare a reţelei
moase. că-i va prinde pc M irko şi Sida, co calităţii m inereului. C el pu ţin aşa sus fixe. T ov. lonaş, de pildă, crede că
m u n i ş t i i „c ei m a i p e r ic u lo ş i“. cadrul sindicatelor în întreaga re ţin tovarăşii d in conducerea exp loată m ai bine ar fi dacă s-ar ilum ina ca
Dar, să facem fcunoştinţfi cu inter rii. Ş i iată cum d in lr-u ecuaţie e x riera după sistem ul existen t la baru
preţii. învăţătorul Dumitru Pătrăşcoiu R u g a t de fo stu l său d irig in te (le giune. Faţă dc festivalul trecut, nu trem dc sim p lă (căreia la început cu lu i de la C inciş. P oate că arc d rep
e in Nalaţi abia din toamna trecută, la liceu, P aule o eliberează pe n e greu ne-am hotărit să-i dăm gradul tate. In orice caz sistem ul folosii
iii desfăşoară insă bogata activitate poata acestuia. T în ă ra e surprinsă dc mărul colectivelor dc teatru a crescut, de ecuaţie), ne trezim în fata uncia acum nu-i cel m ai bun.
obştească. Dc aceea, a fost primit cu această generozitate, dar îşi explică ajuiigîiid la pcsic 100. In aceste for com plicată, cu trei n ecu n o scute!
căldură de eăirc colectivişti şi sc bu situaţia prin fa p tu l că bunicul ci a Si încă ceva. D e m ai bine dc două
icuşit să-l îm buneze pe fo stu l său maţii au fost antrenaţi mai mult de V ă m a i a n g a ja ţi s-o re zo lv ă m ?... Să luni s-a propus ca fiecare autoca
cură de încredere în rîndul tinerilor elev. încercăm . Ş i să începem cu cunoaşte m ion să aibă un fa r su p lim en ta r pe
din sal. Învăţătorul n-a rămas numai... S00 dc artişti amatori, la care adău rea term enilor. M ai iu tii să atacăm ca b in ă , d ir ija t sp re „ în s p a te “, care
învăţător. In mijlocul colectivului pe C onducerea organizaţiei de partid „ F o rm a lism u l“. să fu n cţio n eze noaptea şi să lum ineze
care l-a închegai, el a devenit regizor nu poale însă accepta această argu gind recitatorii şi cititorii artistici m inereul încărcat cu excavatoarele.
al echipei dc teatru şi-n acelaşi timp m entaţie. Siguranţa fascistă nu e sen A p ro xim a tiv cu un an şi jum ătate S-ar putea face desigur o selecţie m ai
un iaienlat interpret al lui Chirii din ajungem la cifra de 1200 de parii-, în urină brigada dc m ineri condusă bună. Ce folos însă că propim erra a
piesa amintită. dc com unistul loan M . Popa a pornit răm as doar scrisă in tr-u n proces
cipanţi. o valoroasă in iţia tiv ă : „N ici un va- v e r b a l! Se m otivează că im se găsesc
Vaier Lăslău, muncilor la Între gonet dc m inereu rebutul". m a teriale p en tru aceasta. A d ic ă ce nu
prinderea de industrie locală-Xălaţi, c Un obiectiv dc scamă al acestor co există ? F aruri ? C ablu ? U n şofer ne
Ei, şi ce are in iţia tiv a cu fo rm a spunea că asem enea m ateriale se gă
debutant în ale scenei. Cu toate aces lective a fost realizarea unor specta lism ul ? A rc, şi d in păcate, foarte sesc in oricare m agazin d e speciali
tea. în roiul sfătosului colectivist Ifrirn, cole de calitate. Se remarcă faptul m ult. P entru că astăzi acţiunea dc se tate. In schim b nu există suficientă
s-a descurcat destul dc bine. Consă- lecţionare a sterilului din m inereuri preocupare din partea conducerii e x
tenede sale, colectivistele Iridenta Pau- că în acest festival s-au obţinut re nu m ai arc aceeaşi vigoare. E drept ploatării pentru îm bunătăţirea cali
icscu — în rolul Oanei, I ctiţîa Pălruc zultate foarte bune în ceea ce pri că sînt m u lte brigăzi care nu rebu- tă ţii m ineralilor.
care a interpretat roiul Doinei, şi-n tcază nici u n vagonet dc m inereu. C e h
siirşit Rcghina Hovaii care, deşi abia veste calitatea spectacolelor. conduse de com unistul N icolae Dă- Si cu aceasta considerăm că am
dc lfi ani, s-a simţit totuşi in cle năilă si lo sif M oţ sînt doar două d in rezolvai ecuaţia. Ea are acum urm ă
mentul său pe scenă, înterprctînd cu Ne găsim în plină desfăşurare a tre ele. S i m ai c d rep t că d r bine
mult patos rolul profesoarei din piesă, fazei regionale dc concurs. Formaţiile d r r ă u e x i s t ă o c v id c n ţ/t r. r e i a t u l u i toarea fo r m ă : „F orm alism + in su
- au fost de asemenea la înălţime. care au ocupat primul loc ia laza an pc brigăzi. D ar... cam atît. C ăci aici ficientă preocupare = m ult steril".
există si m id ie brigăzi care nu acordă
Siguranţa rolului cunoscut în amă terioară îşi întrec forţele, străduindu-se' atenţie cuvenită alegerii sterilului. C redem însă că n-a m epuizat rezo l
nunţime, graţia artistului pe care să iacă faţă cu cinste încrederii acor- vai ca. M ai există şi alte soluţii. Poale
scena şi publicului nu-i intimidează, ca le vor găsi tovarăşii din T eline.
atmosfera de omogenitate creată de dale. Rezultatele obţinute piuă acum, A r fi fo a rte bine...
regizor în rîndul interpreţilor — sînt ne conving că formaţiile vor justifica
cîtcva din meritele care le-au adus J înirutotu! aşlcplărilc, vor oferi în în- A. NICULESCU
artiştilor din Nălaţi aplauzele căldu t trecere spectacole la un nivel calitativ
roase ale publicului. Decorul şi costu lot mai ridicat.
maţia şi-au adus un aport deosebit în
realizarea spectacolului. Meritele — şi ERNEST USKAR
din acest punct de vedere — aparţin
tot tinerilor artişti. metodist la Gasa regională a
I creaţiei populare Deva
Iu faţa ţăranilor colectivişti din Nă
tim entală. N u încape îndoială că ei Campionatul regional PO P rogram bogaf
laţi, a celor din Reia, din Sîntămăria urm ăresc ceva prin eliberarea fa sn ei. de fotbal
Un com plex dc îm prejurări ii d eter la fotbal
şi din Toleşti — unde a cîştigat locul m ină pc cei din organizaţia ilegală CATEGORIA Il-a
să bănuiască că Jasna a trădat şi a în cursul acestei săptămîni
I la faza intercornunală a celui de-al devenit agenta siguranţei. F aptele care M ureşul Vînfu! de Jos >—• Arbitrajul lui Turcinschi (Si- Intîlnirea a plăcut datorită dir- vor avea loc mai multe întîl-
sc succed v in să dovcdescă lot m ai meria), hun. zeniei cu care au luptat ambele nîv? de fotbal care se anunţă
Ill iea Festival bienal de teairu — m ult vinovăţia fasnei. MeSaJurgîsfd li C u g ir echipe pentru un rezultat favo a fi deosebit de interesante.
T. URSICA rabil. Constructorul a dominat Asi: * in zilele de miercuri, joi
echipa amintită a interpretat piesa lui C ei d in organizaţie hotărăsc să 1 - 0 (0 -0 ) mai mult mareînd în final o su şi vineri va avea loc pe stadio
rupă orice legătură cu ca. Jasna corespondent perioritate vizibilă. Constructo nul din Deva finala campio
Gi). Ţenţulcscu cu acelaşi succes. suferă, încearcă să restabilească le A fost cel mai frumos meci rul a cîştigat. pe merit prin go natului regional de fotbal la
gătura cu tovarăşii săi de luptă. disputat în localitate în actua ¦k lurile însorise de Ileş, de două juniori. La baraj participă cî.ş-
Mesajul piesei „Rîsul pămîntului“, M irko sc hotărăşte să se înlilnească lul campionat. Oaspeţii au do VICTORIA DOBRA — AURUL ori, (unul din lovitură de la 11 tigătoarele celor trei serii: Jiul
cu ca şi o trim ite pc Sida s-o ves vedit o bună pregătire şi au ZL'STNA 0—6. metri) şi Chiţibuş. Haţeganii au Petrila, Corvinul Hunedoara şi
a fost transmis în întregime, spec tească. Sida n-o găseşte pe Jasna. contribuit la reuşita unui joc luptat mult, dar le-a lipsit le Metalurgistul Cugir. Iată pro
A leargă la locul dc îu liln irc să-i spu de calitate. Gazdele au ratat Voinfa llia — A rde alul Teliuc gătura dintre compartimente, gramul meciurilor de baraj :
tatorilor, dc către tînăra şi talentata nă acest lucru Iui M irko. Siguranţa multe ocazii prin Metea şi Jo- iar unele ocazii bune ele gol au miercuri 30 mai : Jiul Petrila —
san. Unicul gol este înscris de 2 -1 (1-1) fost ratate. Pentru atitudine Corvinul Hunedoara; joi 3li
echipă de teatru a colectiviştilor din o aşteaptă. Deci nu Jasna c trădă Suciu (min. 65). S-au eviden nesportivă, jucătorul Ciora de m a i: Jiul Petrila — Metalur
toare. S ida o zăreşte pc A rnlja, o fe ţiat Lascu şi Suciu de la gazde. In prima repriză jocul a fost Ia oaspeţi a fost eliminat de pe gistul Cugir ; vineri 1 iunie :
Nălaţi. m eie ven ită de curbul din N iş, şi îşi oarecum echilibrat. Aceasta o teren. Metalurgistul Cugir — Corvinul
A arbitrat corect Pitic (Sebeş). reflectă de altfel şi rezultatul de Hunedoara,
PETRE FARCAŞIU dă scam a că aceasta c în serviciul DIONISIE URECHE 1— 1 cu care a luat sfîrşit re A arbitrat bine N. Florea
siguranţei. în a in te dc a fi arestată, priza. La reluare, gazdele for (Deva). în ziua de 30 mai va avea
corespondent Sida o îm puşcă pe trădătoare. M irko corespondent ţează şi reuşesc să înscrie golul Ioc meciul dc fotbal dintre se
vede de la distanţă că Sida a fost victoriei prin Cibi. Primul gol VOICU ALBU lecţionatele echipelor din cam
arestată, dar acum şi el a ju n g e la Şîiinfa Petroşani — al gazdelor a fost înscris de Fo- pionatul regional ale Văii Jiului
pescu. Corespondent şi Văii Mureşului. Participă ju
convingerea că Jasna — despre care Aurul Cerîej cători care au vîrsta sub 23 de
D. ISPAŞEANU ETAPA VIITOARE ani,. Meciul va avea loc la Deva.
nu ştie că nu a p u tut fi anunţată 1-1 Metalurgistul II Cugir —
să vin ă la în tîln irc — s-a vinciul si corespondent Ştiinţa Petroşani, Aurul Certej V. ALMAŞAN
guranţei. M irko e convins acum că Un meci de uzură în care am — Voinţa lila. 'Ardealul Teliuc corespondent
siguranţa a eliberat-o pc Jasna din- bele echipe au luptat mult pen C enslm eforu! Hunedoara - — Victoria Dobra, Kurul Zlatna
tr-o tactică perfidă. tru cele două puncte. La un mo — Constructorul Hunedoara,
ment dat se părea că studenţii Refezalui Hafeq Retezatul Haţeg — Recolta
Cc se va m ai întîm pla ? Va reuşi vor cîştiga, deoarece conduceau Miercurea, Mureşul Vinţul de
Jasna să-şi dovedească nevinovăţia ? cu 1—6. Totuşi, oaspeţii au ega 3-2 ( 1- 1) Jos stă.
V eţi afla toate acestea vizio n b u l fil lat prin Mitean, care a transfor
m u l „ V î n tu i s-a o p r it în z o r i “, mat o lovitură de Ia 1 1 m. Meciul s-a disputat simbătă
pe stadionul Corvinul în faţa
a peste 2.000 de spectatori, din
tre care 500 veniţi de la I-Iaţeg.
