Page 105 - 1962-05

m- *
P e n tru d e z a rm a re g e n e ra lă şi p a c e
Conferinţa reprezentanţilor Manolis Glezos!
opiniei publice sovietice
MOSCOVA 29 (Kgerpres) TASS
transmite:
La 29 mai s-a deschis la Ca­
sa Sindicatelor din Moscova
Conferinţa reprezentanţilor opi­
niei publice sovietice pentru
dezarmare generală şi pace.
Cuvîntarea de deschidere a
fost rostită de scriitorul N. Ti-
honov, preşedintele Comitetului
Sovietic pentru apărarea păcii.
După aprobarea ordinei de
zi, scriitorul sovietic Alexandr
Korneiciuk a prezentat raportul
„Poporul sovietic în lupta pen­
tru pace, pentru dezarmare ge­
nerală şi totală“.
In raportul său, Korneiciuk a
declarat că opinia publică so­
vietică va face cu siguranţă to­
tul pentru ca la Congresul mon­
dial de la Moscova să aibă loc
o discuţie liberă şi un schimb
deschis de păreri care să contri­
buie la extinderea şi mai mare
a luptei pentru dezarmare şi pa­
ce, să unească şi mai mult ac­
ţiunile tuturor forţelor iubitoa­
re de pace.
Raportul a vorbit pe larg des­ dependent Sydney Silverman, s-a Simultan cu conferinţa parti­
pre contribuţia uriaşă pe care
trebuie să o aducă la apărarea
şi consolidarea păcii în Europa
şi în lumea întreagă, lichidarea
rămăşiţelor celui de-al doilea Asia de sud-est.
iicarea acordurilor
la Eviasi — prim a sarcină
a i»ev©Io$iei a lg e r ie n e
Declaraţiile lui Mohammed Yazid
MOSCOVA 29 (Agerpres). — tetului executiv provizoriu vor baze din Scoţia au fost puse la
TASS transm ite:
Prima sarcină a revoluţiei al­ liţie în scopul lichidării bande­ mane.
geriene, a poporului şi guvernu- lor fasciste ale O.A.S., sublinia­
iui constă în a obţine aplicarea
acordurilor semnate la Evian, în
hăgăzm'irea forţelor colonialis­
mului şi fascismului care în­
cearcă să le saboteze, scrie în
„Izvestia“ din 28 mai Moham-
med Yazid, ministrul Informa­
ţiilor al guvernului provizoriu
al Republicii Algeria. Ei a ară­
tat că „respectarea sinceră şi
leală a acordurilor franco-alge-
riene realizate la 18 martie 1962
trebuie să ducă la traducerea în
fapt a independenţei noastre şi
la înfăptuirea suveranităţii noa­
stre“.
„Cea mal serioasă problemă
care stă în faţa poporului alge-
rian în cadrul politicii de res­
pectare a acordurilor de la
Evian este restabilirea ordinei,
în două oraşe principale aie ţă­
rii, Alger şi Oran, scrie în con­
tinuare Yazid, La Alger şi Oran
bandele fasciste folosindu-se de
sprijinul tacit al autorităţilor
civile şi militare franceze îşi
sporesc numărul crimelor loi\.
„Acordurile de la Evian au
prevăzut că la dispoziţia Comi­
O im Huţa. nedreaţdă
B iografia lui, înfăţişarea lu i a de­
ven it cunoscută în ultim u l tim p de în-
tieaga lum e. In presă, la posturile de
radio, la m itin g u ri, peste to t s-a vo r­
bit de ch ip u l întunecat, de com por­
tarea barbară, inum ană, ultrareacţio-
nară a celui căruia i s-a adus Ia cu­
noştinţă sentinţa. E crim inalul Salan,
ş e fu l ,,O r g a n iz a ţie i A r m a te S e c r e te “.
L a m iezul nopţii. T ribunalul m ili­
tar din Paris a pronunţat sentinţa.
D ar ce sen tin ţă ? D etenţiune pe viaţă.
Ce stranie se n tin ţă ! Ce n ed rep ta te!
C ită nesocotinţă şi cită uşurinţă din
partea unui tribunal de la care popoa­
rele francez şi îndeosebi cel algerian,
to ţi iubitorii de pace, aşteptau o p o ­
ziţie m ai ferm ă.
A c u z a tu l a fo s t ş e fu l u n e i o r g a n iz a ­ c e a d e c la r a t e l d in b o x a a c u z a ţilo r b o r a to r i a lu i S a la n s în t în a c ela şi a confirmat sentinţa de con­
ţii crim inale, şefu l unui grup de ul-
trareacţionari care au ucis, ră n it şi
schingiuit m ii de oam eni paşnici. Z il­
nic, su te de bărbaţi şi fem ei, copii şi
bătrini, lip siţi de apărare au căzut
victim ă fasciştilor lui Salan.
D in statisticile date publicităţii re­
zultă că în u ltim ele luni, num ărul m or­
ţilor, răniţilor, al celor ce şi-au pier­
d u t p en tru totdeauna capacitatea de
m uncă a crescut considerabil. N u m a i
în oraşul A lger, la fiecare sfert de
oră se producea cile un a ten ta t şi la
fiecare ju m ă ta te de oră m urea un
om. A n fost zile cînd num ărul m or­
ţilor se ridica la peste 150 de oa­
m eni. C înd O .A .S .-işlilor le cădeau
victim ă ziln ic n u m a i 2 0 de m o rţi şi
cam to t a tîţia răniţi, crim inalii se de­
clarau n em u lţu m iţi, activitatea şi-o con­
siderau redusă.
'X elul acestei o rg a n iza ţii crim in a le
este de a exterm ina populaţia oraşe­
lor şi satelor, d e a-şi e xtin d e re­
Redacţia şi administraţia ziarului; str. 6 Martie nr. 9. telefon; 188, 189, 75, 674. Taxa plătită iu numerar conform aprobării Direcţiei Generale p.T.T.R.
nnvM ur, rn m te r sn u w i Nr. 2310
ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR I !n principalele regiuni industriale
din Spania greva continuă
MADRID 29 (Agerpres). scopul de a intimida pe grevişti,
Muncitorii grevişti din Spania au trecut la noi arestări. In ulti­
hotărîţi să lupte pînă Ia satis­ mele 24 de ore, relatează acelaşi
facerea totală a revendicărilor corespondent, poliţia francliistă
lor, continuă greva în principa­ a efectuat Ia Barcelona şi Ma­
lele oraşe şi regiuni industriale drid 28 de arestări în rîndul gre­
ale acestei ţări. viştilor. Se semnalează că în
Liberfafe lui U nităţile patriotice din Laos După cum relatează agenţiile provincia Cordoba poliţia a ope­
resping cu succes pe rebeli de presă In Catalonia, Andalu­ rat şapte noi arestări din rîn-
zia, Barcelona, Oviedo, Bilbao şi durile muncitorilor agricoli
în alte provincii şi oraşe spa­ aflaţi în grevă.
B U D A P E S T A 29 (A g erp res). M T 1 niole situaţia a rămas neschim­
transm ite: bată. Industria minieră, indus­ La Barcelona a avut loc în
faţa catedralei o manifestaţie a
război mondial, desăvlrşirea re­ Secretariatul F ederaţiei M ondiale a XIENG KUANG 29 (Agerpres). Kuang, s-au răsculat şi au tre­ tria metalurgică, industria tex­ muncitorilor grevişti în semn de
glementării paşnice a problemei T ineretului D em ocrat a adresat gu­ Postul de radio „Vocea Lao- cut de partea forţelor patrioti­ tilă precum şi o serie de alte ra­ protest împotriva refuzului au­
germane. vern u lu i grec o telegram ă în care se sului“ anunţă că rebelii laoţieni ce. Unităţile răsculate, conduse muri ale economiei spaniole torităţilor de a le satisface re­
spune p rin tre a lte le : L a S I m ai se continuă să rămînă paralizate vendicările. Poliţia a intervenit
In încheierea raportului, re- îm plinesc 21 d e ani de cină M ano­ continuă să atace regiunile eli­ de locotenentul Son Boun, au ca urmare a grevei. cu brutalitate rănind mai
ferindu-se la caracterul agres- lis G lezos a sm uls drapelul hitlerisl berate din Laos. Forţele popu­ ucis doi ofiţeri rebeli şi trei ofi­
siv al politicii S.U.A. şi la afir­ de p e A kropole. C u p rileju l acestei lare apărind teritoriul eliberat, ţeri tailandezi şi au reuşit să Corespondentul la Madrid al multe femei care alături de băr­
maţiile maniacilor atomici, Kor­ aniversări şi în m ím ele a 101 m ilioa­
neiciuk şi-a exprimat convinge­ ne de tineri, cerem punerea în li­ contraatacă cu putere unităţile scape din încercuirea trupelor Agenţiei France Presse relatea­ baţi au participat în mare nu­
rea că poporul american va găsi bertate a eroului n aţional M anolis
in el destule forţe pentru a pu­ G lezos şi a luptătorilor din m işcarea rebele. Să,ptămîna trecută tru­ lui Nosavan. ză că autorităţile franchiste, în măr la această manifestaţie.
ne frlu cercurilor agresive şi a de rezistenţă care gem în închisori şi
obţine promovarea politicii re­ lagăre de concentrare. pele rebele au lansat atacuri
zonabile de colaborare paşnică
C erem încetarea terorii poliţieneşti violente împotriva forţelor pa­
cu toate ţările în interesul pă­ îm potriva tinerilor şi respectarea d rep­ triotice de-a lungul şoselei nr. 12
cii generale. şi la sud-est de localitatea Ma- In sprijinul eroicei lupte greviste
hasay. Unităţile patriotice spri.
jinite de populaţia locală i-au a poporului spaniol
respins pe rebeli ucigind şi ră­
nind mai mulţi dintre ei. O gru­
In cursul discuţiilor au mai tu r ilo r u m a n e şi a lib e r tă ţilo r d e m o ­ pă formată din 40 de rebeli.care MADRID 29 (Agerpres). — lor a alocat pentru fondul de ajuto­ spaniol luptător împotriva dictaturii şi
au fost trimişi în sprijinul ata­ » in numeroase ţâri aie lumii conti­ rare a greviştilor spanioli o impor­ au chemat pe toţi oamenii muncii bel­
luat cuvintul numeroşi alţi cratice, se spune în încheiere în tele­ canţilor a trecut de partea for­ nua acţiunile de solidaritate cu eroica tantă sumă de bani. Şi în alte oraşe gieni să se solidarizeze cu lupta aces­
vorbitori. gram a secretariatului F .M .T.D . ţelor patriotice. întreaga regiu­ luptă grevistă a poporului spaniol. daneze au avut loc demonstraţii de pro­ tui popor. După miting peste 2.000 de
ne Mahasay ~ste în prezent cu­ După cum relatează agenţiile de presa test împotriva condiţiilor insuportabile demonstranţi au parcurs principalele
im -z răţită de rebeli. muncitorii portuari din Genua, Italia, de viaţă Ia care este supus poporul din străzi ale capitalei Belgiei purtînd
care au boicotat primii vasele franchis­ Spania şi în semn de solidaritate cu pancsrte pe care se putea citi: „Soli­
Respingînd atacurile rebeli­ te, an organizat luni o demonstraţie lupta acestui popor. Demonstranţii au daritate cu vajnicii oameni ai muncii
Conferinţe ale partizanilor păcii lor, forţele patriotice din Tou în sprijinul luptei poporului spaniol parcurs străzile oraşului purfînd pan­ din Spania“, „Sîntem împotriva tira­
La Kbom, provincia Vientiane, pentru satisfacerea revendicărilor sale carte pe care se putea c iti: „Să fie or­ niei“.
au contraatacat cu vigoare; tru­ şi împotriva regimului franchist. ganizate alegeri libere în Spania şi
din Anglia pele rebele din localitatea Si Ho De asemenea în oraşele italiene Ver- Portugalia“, „Să fie puşi în libertate • Carmen Zanti, secretar general al
au fugit în panică. eclli şi (Sosenza, consiliile municipale deţinuţii care se află în închisori încă Federaţiei Democrate Internaţionale a
Femeilor a trimis o scrisoare femeilor
Postul de radio „Vocea Lao-
LONDRA 29 (Agerpres). — Au fost aleşi totodată o serie sului“ relatează de asemenea că au adoptat în unanimitate o scrie de din timpul războiului civil“. spaniole care participă la lupta grevistă
Luînd cuvintul la 27 mai, la de delegaţi la Congresul mon­
conferinţa partizanilor păcii din dial pentru dezarmare generală trei companii ale trupelor lui rezoluţii care condamnă dictatura fas­ • „Cerem să se boicoteze toate că­ a oamenilor muncii din Spania. In scrL
Yorkshire deputatul laburist in­ şi pace de la Moscova. cistă a lui Franco. lătoriile turistice. în Spania şi Portu­ soare se subliniază că această luptă
Fumi Nosavan staţionate la galia şi întregul comerţ pe care Franco pentru îmbunătăţirea condiţiilor de via­
La Roma un grup numeros de pic­ şi Saiazar îl mai fac cu ţările scan­ ţă, pentru libertăţi democratice şi pen­
Xieng Det, provincia Xieng tori şi critici de artă de toate tendin­ dinave. Aceasta va constitui o verigă tru eliberarea deţinuţilor politici este
_O_ ţele a cerut să se organizeze o expo­
pronunţat împotriva interven­
ţiei ţărilor occidentale în Asia zanilor păcii din Yorkshire a Rebelii laoţieni cer ziţie ale cărei încasări să fie vărsate importantă în lupta pentru libertatea sprijinită şi aprobată de femeile din în ­
de sud-est. avut ioc la Glasgow conferinţa sprijin Filipineior în fondul pentru sprijinul poporului Spaniei şi pentru libertatea Portuga­ treaga lume.
Comitetului scoţian pentru apă­ spaniol. „Poporul spaniol, luptă cu liei“, se spune într-o declaraţie pentru
Conferinţa a cerut retragerea rarea păcii. Ivor Montagu, pre­
forţelor armate occidentale din şedintele Comitetului englez MANILA 29 (Agerpres). — eroism pentru libertatea politică şi cul­ presă făcută de Ingvar ©arlsson, pre­ Grevă generală
După cum transmite corespondentul turală a ţării sale, se spune printre şedintele Tineretului social-democrat din în Argentina
pentru pregătirile in vederea agenţiei France Presse, la 28 mai au altele în chemarea dată publicităţii de Suedia îa întoarcerea sa din Helsinki
sosit la Manila, Boun Oum şi Fumi acest grup. Datoria tuturor democraţi unde a avut loc înlîlnirea conducăto­ B U E N O S A 1R E S 29 (Agerpres). —
Congresului de la Moscova, a Nosavan, căpeteniile rebelilor laoţieni, lor, tuturor oamenilor de cultură, tu­ rilor uniunilor tineretului social-demo­
pentru „a încerca să obţină sprijin clin turor lucrătorilor în domeniu! artei crat din ţările nordice. La această în- In zorii zilei d e 29 m a i a început
declarat că acesta este „un con­ este să fie alături de el în acest mo­ fîinirc a fost actopiată chemarea de a
gres necesar, convocat la timp partea Filipineior“. ment. Libertatea tuturor popoarelor boicota în mod organizat regimul Iii! g r e v a g e n e r a lă d e 24 d e o re h o tă r ilă
şi în locul cel mai potrivit“.
Intr-o declaraţie făcuta ziariştilor cric un bun indivizibil“. Franco ş! al lui Salazar în domeniul d e C o n fe d e r a ţia g e n e r a lă a m u n c ii
Conferinţa, a chemat la in­
tensificarea eforturilor în sco­
pul realizării dezarmării gene­ generahil Fumi Nosavan, omul de . ® La rîndul său conducerea sindica­ turismului şi comerţului. d in A rg e n tin a la care participă circa
rale.
„mînă forte“ al guvernului rebel, a tului marinarilor danezi a organizat la 3 m ilioane de m uncitori. G reva a fost
Delegaţii ia conferinţă au ameninţat forţele patriotice din Laos Copenhaga un miting la care a fost • La chemarea organizaţiilor sindi­ declarată în sem n dc protest îm po­
protestat împotriva faptului că cu o eventuală intervenţie din partea adoptată o rezoluţie de protest împotri­ cale din Bruxelles a avut toc luni un triva planului econom ic, care fa vo ri­
Tailandei. Această ameninţare a fost va acţiunilor represive aie autorităţi­ miting de solidaritate cu greviştii spa­ zează p e in vestito rii de capital stră­
repetată şi de Boun Oum. lor franchiste îndreptate contra mun­ nioli. Participanţii la miting şi-au ex­ in i şi autohtoni, şi aruncă asupra m a ­
îi puse forţe militare şi de po­ dispoziţia trupelor vest-ger­
citorilor grevişti. Sindicatul marinarî- primat sprijinul total faţă de poporul se lo r la r g i m u n c ito a r e p o v a r a c o n se ­
cinţelor gravei crize econom ice prin
ză Yazid. In afară de aceasta C ongresul Partidas laşi Com unist
trebuie să fie create forţele al­ care trece A rg entina. G reviştii cer re­
geriene de menţinere a ordinei.
Totuşi, aceste mijloace nu au din Ir la n d a de Mord Cum şi-a „sărbătorit“ vizuirea contractelor colective pentru a
fost puse la dispoziţia Comita­ p utea face fa ţă creşterii de 30 la sută
tului executiv provizoriu. Pe de
altă parte, forţele armate aflate B R L F A S T 29 (A gerpres). re se pronunţă îm potriva partidului Salazar aniversarea regimului a c o s tu lu i v i e ţ i i î n r e g is tr a tă d'C (a
sub comandamentul francez nu î ianuarie, reevaluarea pensiilor pe ba­
sînt folosite în mod eficient“.
L e B cljast s-a desfăşurat C ongresul conservator, în vederea creării unui L IS A B O N A 29 (A gerpres). — rită ţU c a u lu a t m ă s u ri d ra c o n ic e 'de za n o u lu i p eso s, r e d u c e re a im p o z ite ­
Această neputinţă a autorită­
ţilor franceze creează o situaţie al X l-le a al P artidului C om unist din guvern progresist şi a expus progra­ L u n i dictatorul P ortugaliei Saiazar apărare. P ină şi tradiţionala paradă lor p entru categoriile cu ven itu ri re­
serioasă în Algeria şi ne sileşte
să organizăm awtoapărarea în Irlanda de N ord. m ul partidului care prevede apărarea a „s ă r b ă to r it“ c ea d c - a 3 6 - a a n i v e r ­ m ilitară, relatează A ssociated Press, duse şi stabilirea un u i p la fo n al pre­
cadrul aceloraşi acorduri de Ia
Evian. Considerăm că respecta­ La Congres. H . M oore, secretar ge­ intereselor m aselor de oam eni ai m u n ­ sare a lo vitu rii d e stat p rin care a u fost contram andată. P oliţia cu căşti ţurilor la articolele do prim ă necesi­
rea acordurilor de la Evian pre­
vede lichidarea bandelor O.A.S. n era l a l p a rtid u lu i, a p re ze n ta t ra p o r­ cii. fost instaurat regim ul său. C orespon­ de oţel şi înarm ată pînă în d in ţi, spri­ tate. G reva a fo st declarată în ciuda
care sînt nu numai duşmanii
poporului algevian, ci şi duşma­ t u l c u p r i v ir e la. a c ti v it a t e a şi s a r c i­ A luat apoi cu vin tu l S. M cnzies, d en ţii agenţiilor d e presă relatează că jin ită de u n ită ţi m ilita re şi de orga­ apelului adresat de m in istru l econo­
nii francezilor şi ai întregii
nile P artidului C om unist din Irlanda m em bră a C om itetului E xecutiv al Lisabona, capitala ţării, avea m ai d e­ nizaţia param ilitară „Legiunea P ortu­ m iei, A lsogaray, m uncitorilor p rin ra­
omeniri. .
Tenumind lupta de eliberare d e N o r d . S u b l in i i n d că f o r ţ e l e s o c ia ­ p a r t i d u lu i c a re a v o r b i t d e s p r e s a r c i­ g r a b ă a s p e c tu l u n u i o ra ş a s e d ia t d e - g h e z ă “, a î m p î n z i t lo t o ra ş u l. P in ă şi d io ş i t e l e v iz iu n e , d e a n u î n c e ta l u ­
naţională poporul algerian tre­ lism ului şi păcii, precum şi forţele nile partidului în dom eniul lu p tei pen­ cît al unui oraş în sărbătoare. C u m ai agenţii dc circulaţie, relatează agen­ crul.
buie in sfîrşit, în condiţiile păcii
obţinute, să construiască statul m işcării de eliberare naţională au în tru satisfacerea n evo ilo r sociale. m u lte zile în a in te de dala d e 28 m ai, ţia, purtau în loc d e bastoane pentru P artidul com unist, p a rtid u l socialist
algerian, un stat social nou, de­ prezent un rol determ inant în dezvol­ In tim p u l lucrărilor C ongresului s-a relatează France Presse, în întreaga dirija rea circulaţiei, p u şti m itraliere şi de avangardă şi a lte fo rţe politice,
mocrat şi Înfloritor care să co­ tarea om enirii, raportorul a arătat că P trlu g a lie au circulat m a n ifeste care baionete. progresiste acordă sp rijin d ep lin gre­
respundă aspiraţiilor naţionale a n im există condiţii reale .pentru pre- dat citire m esajelor de salut adresate chem aţi poporul să m a n ifesteze îm p o ­ viştilor şi se pronunţă p entru u n ita ­
şi sociale ale maselor populare, întîm pinarea războiului şi trium ful C ongresului de către partidele fră ­ In ciuda m ăsurilor extraordinare dc
subliniază Yazid. ţeşti p rin tre care şi P artidul M u n ­ triva sin gerosului regim a l lui S aia­ securitate, v v d iferite centre d in P or­
ideilor coexistenţei paşnice. citoresc R om în. zar. D e .team a m în iei populare auto- tugalia au a vu t loc totuşi m anifesta­ tea forţelor dem ocratice, pentru consti­
R eferindu-sc la problem ele econo­ ţii îm potriva regim ului lui Saiazar. tuirea unui guvern popular.
PE SCURT France Presse relatează că la Setubai,
m ice şi politice interne, M oore a su­ în apropiere de Lisabona, au avut G uvernul a m obilizat forţele arm a­
bliniat îndeosebi că aderarea A n g liei loc chiar ciocniri în tre m a n ifestanţi te, care au ocupat punctele strategice
la P iaţa com ună va aduce un m are TOKIO. — La 29 mai maiorul I. A. iezolnţie cu privire Ia popularizarea şi poliţie. A u fo st operate m ai m ulte ale capitalei pentru a lua apărarea
prejudiciu econom iei Irlandei de N ord Gagarin, primul pilot cosmonaut din in rîndurile tineretului a ideilor păcii, arestări. spărgătorilor d e grevă.
care şi fără d e aceasta trece printr-o lume, erou al Uniunii Sivietice, a pă­ respectului mutual şi înţelegerii reci­
p r o fu n d ă criză . E l a în d e m n a t la u n i­ răsit Tokio pierind cu un avion special proce între popoare.
tatea de acţiune a tuturor forţelo r ca­ în patrie. Cosmonautul sovietic s-a CASABLANCA. — La 27 mai şi-a Poziţiile P.S.D.G, nu au nimic comun
aflat în Japonia timp de 9 zile într-o încheiat lucrările la Casablanca ce!
vizită de prietenie şi pace la invitaţia de-al doilea Congres al Uniunii naţio­ cu principiile socialismului
Asociaţiei „Japonia-U.R.S.S.“. nale a torţelor populare din Maroc la
care au participat 1.400 de delegaţi, KOLN 29. (Agerpres). — R. F. Germană în medie cu 3 la
VIENA. — La invitaţia Asociaţiei reprczentînd diferite pături ale popu­
primarilor din Austria, Ia Viena a so­ laţiei marocane. La 28 mai ia congresul Parti­ sută şi că în 1962 costul vieţii
sit o delegaţie compusă din preşedinţi
dului social-democrat din Ger­ a crescut în Germania occiden­
ţe a u a de. fa s c iş ti ş i î n a l te sa te . S a la n colaboratorii săi sîn t asem ena duş­ ai sfaturilor populare orăşeneşti din BUDAPESTA. — In legătură cu asa­ mania, H. Deist, membru al tală cu 4 la sută în comparaţie
şi colaboratorii săi ţinteau la dobo- m a n i. T o c m a i d e aceea, era firesc şi Iaşi, Constanţa, Timişoara şi Gaiaţi. sinarea josnică a lui Ardeii Dauda, se­ conducerii P.S.D.G., a prezentat cu 1961. Din 1950 şi pînă astăzi,
rîrca republicii, la m enţinerea colo­ absolut necesar ca ei să [ic pedepsiţi Preşedinţii sfaturilor populare din R.P. cretar general al Uniunii Tineretului raportul cu privire la politica' a declarat Deist, costul vieţii a
nialism ului, a v ie ţii de m izerie în A l­ după fapte. Romînă au fost primiţi de primarul Democrat din Niger, Federaţia Mondia­ economică a P.S.D.G. La fel ca sporit cu 25-30 la sută. In ace­
Vicnei, Franz Ionas. lă a Tineretului Democrat a dat publi­ şi rapoartele prezentate la Con­ laşi timp Deist a elogiat „li­
geria. Tactica lor — a O .A .S .-işlilo r — D ar justiţia franceză, ignorînd v o ­ cităţii o declaraţie în care exprimă gres de Ollenhauer, preşedintele
inţa şi cerinţele um a n ită ţii, a avut fa ţă PARIS. — La Paris îşi continuă ac­ indignarea, manifestîndu-şi totodată bera iniţiativă“ şi a chemat la
este „tactica p ă m în tu lu i p îrjo lit“ şi au d c acest crim in a l o a titu d in e laşă, tivitatea sesiunea ordinară a Consiliu­ solidaritatea cu poporul Nigerului şi partidului, şi de Brandt, pri­ întărirea „păcii între clase“ în
făcut to tul pentru a o pune în apli­ contrară aşteptărilor. S en tin ţa pro n u n ­ lui Executiv al UNESCO (organiza­ întregul' tineret african. marul Berlinului occidental, ca­ relaţiile dintre muncitori şi pa­
care. C ei peste 3.000 d e oam eni ucişi ţată în procesul lui a indignat şi nu ţia Naţiunilor Unite pentru problemele re au demonstrat o dată mai troni.
putea să nu indigneze opinia publică învătămîntuluî, ştiinţei şi culturii). CARACAS.'— Tribunalul militar spe­
in tre 19 m a r tie — 20 a p rilie a.c. d in Franţa, d in A lgeria şi d in alte Participanţii la sesiune au adoptat o cial a pronunţat sentinţa în procesul mult poziţia capitulardă a W. Knorringen, vicepreşedinte
state ale lum ii. A ceastă sentinţă, de­ conducătorilor răscoalei care a izbuc­ P.S.D.G. faţă de politica reac­
la A lger şi O ran, cei a lte cîtcva m ii parte de a pune capăt fărădelegilor CURTEA SUPREMA M nit la începutul lunii tnai în oraşul ţionară a Bonnului, raportul lui al P.S.D.G., care a luat apoi cu-
de oam eni căzuţi în restul ţării, cei crim inalilor din O .A .S.. înseam nă, d im ­ IZBAELULUI A RESPINS venezuclcau Garupano. Răsculaţii ce­ Deist a arătat că şi în proble­ vintul, a ridicat in slăvi progra­
cîtcva zeci de m ii dc răniţi, sutele de potrivă, o încurajare a a ctivită ţii lor. APELUL LUI EICHMANN rcau demisia preşedintelui Betancourt mele polticii economice, poziţii­ mul de la Bad Gcdesberg al
casc şi d e m agazine devastate, m ulte o nesocotinţă a cerinţelor codului IERUSALIM 29 (Agerpres). — şi crearea unui guvern democratic în le P.S.D.G. nu au nimic comun P.S.D.G., in cave acest partid
sedii şi case o ficia le je fu ite ele. ele. sînt uman. Curtea Supremă a Izraelului ţară. Conducătorii răscoalei au fost cu principiile socialismului. s-a dezis definitiv de marxism,
a respins apelul criminalului de condamnaţi la închisoare pe termene s-a transformat într-un partid
d o v e z i a l e . .f i d e l i t ă ţ i i “ ş i „c o n s e c v e n ­ Izbitor e şi fa p tu l că şi alţi cola­ război nazist Adolf Eichmann şi variind între patru şi 15 ani. Raportorul a fost nevoit to­ care nu se află decît în mod
ţe i“ O .A .S .-işlilo r fa ţă d e d o ctrina lor. tuşi să recunoască că în fiecare formal în opoziţie faţă de coa-*
an „nivelul preţurilor creşte în liţia afiată la putere la Bonn.
In tim p u l procesului, Salan şi-a e x ­
pus pe larg scopurile şi intenţiile. T o t
urc o strînsă legătură tu ceea ce spu­ fel trataţi de ju stiţia franceză. A fost damnare la moarte pronunţată CE S-AP ÎNTÎMPLA DACĂ,
nea m a i înainte la un post clandes­ dală publicităţii o nouă ştire care ne de tribunalul regional din Ieru­
tin : „Trebuia să doborîm R epublica. inform ează că fo stu l general E dm ond salim. Sentinţa definitivă a DIN GUVERNUL DELA BONN AR OîOPAFIE.. C R IM IN A L » OE R Ă Z B O I . . .
V om lupta. V o m în vin g e, deoarece
dum nezeu n e v a a ju ta “. Jouhaud — adjunctul lui Salan — Curţii Supreme a fost pronun­ PERSOANELE CARE AU COLABORAT CU REGIMUL RITLERIST- . Şl SIMPATIZANŢI! NAZIŞTILOR
ţată la 29 mai. Curtea Supremă
A sem enea concepţii, asem enea sco­ se bucură d e aceeaşi a titu d in e d in par­ (desen din „Krocodil“)
puri, asem enea fa p te şi asem enea m e­ tea autorităţilor franceze. A cest cri­ a reţinut capetele de acuzare
tode de exterm inare a populaţiei, am m inal a fost condam nat la m oarte. L a împotriva lui Eichmann. Ea a
m ai în lîln it în paginile istoriei m ior cererea avocaţilor săi, m in istru l J u sti­
popoare. In anii celui d e-a l doilea răz­ ţiei a aprobat recursul, ceea ce în ­ recunoscut că Eichmann este vi­
boi m ondial fasciştii lui H itler, prin­ seam nă că procesul se va rejudeca novat de crime împotriva uma­
tre altele, foloseau aceleaşi m eto d e şi şi nu e deloc exclus ca pedeapsa ca­ nităţii precum şi de crime de
p m c c d c e ; înainte şi după. război, în pita lă să -i fie suspendată şi să i se
Spania, din ordinul lui Franco, se p u ­ aplice to t d eten ţiu n e pe viaţă. război. Sinistra listă a crimelor
teau şi se pot vedea aceleaşi fapte, lui Eichmann cuprinde uciderea,
aceleaşi aspecte. C azuri asem ănătoare 'A c t u l j o s n i c ş i r u ş in o s a l j u s t iţ i e i înrobirea şi deportarea a mili­
au m ai existat şi le m ai putem vedea franceze este detestat de o lum e în ­ oane de oameni precum şi de­
şi în alte ţări capitaliste, unde dic­ treagă deoarece el îndeam nă pe ullra-
tatura fascistă sau m ilita ră s-a înscău­ rcacţionarii cuibăriţi in O .A .S. la noi portarea copiilor celor ucişi ia
nat şi unde nltrareacţionarii sîn t lă­ Lidjce.
saţi să acţioneze în d eplină voie. Fas­ crim e, netezeşte d rum ul fascism ului.
ciştii au fost şi sînt duşm ani de Eichmann mai are posibilita­
m oarte ai oam enilor paşnici, a i li­ Topoarele condam nă această a titu ­ tea de a înainta o cerere de gra­
bertăţii şi progresului social. Sa la n şi ţiere preşedintelui statului Iz
d ine a autorităţilor franceze şi cer
rael. Ziarul izraelian „Maariv“
aspm pedepsire a crim inalilor fa s­ arată că dacă preşedintele va
refuza să-l graţieze, Eichmann
cişti. va fi spinzurat in închisoarea
I. F. Ramleh din apropiere de Tel
Ăviv.
263.328 din 6 noiembrie- 1010. - lipanii; întreprinderea Poli grafică „1 Mat" - Deva.