Page 106 - 1962-05

ite

tfRijZlTAîii mff VÜA7I TARI LI, WWIfl-VA ! Pe raza oraşulni regional Hunedoara

Kiîm&il lucrărilor de înfrefinere

9 In centrul preocupărilor a culturilor trebuie inferai

noastre — dezvoltarea zooteh­

niei. Anul acesta, ca urmare a în­ judicioasă a tractoarelor şi a

o Ginii se poale prelucra zona cheierii colectivizării agricultu­ timpului prielnic de lucru, s-a

de proiecţie a nodurilor de po­ rii şi a redistribuirii cadrelor terminat aplicarea primei pra-

rumb cu maşina. (pag. II-a) de specialişti din agricultură, şi în şile mecanice pe întreaga su­

« Să îmbunătăţim neîncetat ' unităţile agricole de pe vaza prafaţă (150 ha.), iar prăşitul
controlul de partid, (pag. IlI-a) oraşului regional Hunedoara, manual s-a făcut pe circa 100

o Comunitatea mondială so­ ca de altfel în toate celelalte ha. De menţionat că S-a apli­

cialistă este un scut de nădejde unităţi din regiune, s au pregă­ cat cu bune rezultate prăşitul

pentru popoarele care luptă pentru tit baze temeinice viitoarelor cu cultivatorul modificat pentru

Anul XIV. Nr. 2311 Joi 31 mai 1962 4 pagini 20 bani libertate şi progres, (pag. lV-a) recolte. Astfel, din timp s-au prelucrarea întregii zone de
procurat seminţe de mare pro­ protecţie de o parte şi de alta

ductivitate, s-a îngrăşat terenul, a rîndului de porumb. Tot aici,

iar semănatul s-a făcut în con­ pe suprafeţele de pe care s-au.

Consumuri specifice mici Gu exploziv mai puţin diţii agrotehnice mult mai bune recoltat secara şi orzul pen­
decit in anii precedenţi. Acum, tru masă verde, s-a tre­
economii mari Economisirea materialului ex­ culturile sînt răsărite şi se pre­
ploziv constituie o preocupare zintă bine dezvoltate, plantele cut la semănatul porumbului
Ani învăţat din experienţa proprie de seamă a minerilor din Zlat- sint viguroase. Dar acest lucru
na. In acest scop o largă răs- nu este suficient pentru ca să pentru siloz. De asemenea, la
Muncitorii, inginerii şi tehni­ Opincar, de la secţia cotton. pindire au căpătat puşcarea se­ O !/(irle d in p e is a ju l in d u ş i r ia l d in C id a n : C a u p e r e le j u r n a l u lu i n r 2. se poată obţine producţii spo gospodăria colectivă din satul
cienii fabricii noastre desfăşoa­ Alexandra Lutsch, loan Bica şi lectivă şi aplicarea corectă a rite de cereale. Culturile au ne­ Batiz, comuna Călan, s-â ter­
ră o întrecere însufleţită pen­ Elena Apolzan, de la secţia dc a schemelor de puşcare. Puş- minat de prăşit floarea-soarelui
tru îndeplinirea în mod exem­ lenjerie. cind selectiv şi burind corect voie de o supraveghere per.
plar a sarcinilor de plan pe anul găurile, echipele conduse de manentă în vederea executării şi cartofii, iar acum se face
în curs. Alături de îmbunătăţi­ Un rol important în reduce­ Ioan Achim şi Nicolae Iancu de la timp a lucrărilor de între­ prăşitul mecanic şi manual la
rea continuă a calităţii produ­ rea consumului specific l-a avut la Haneş, au redus cu cite 2-3 ţinere. Aceasta este o datorie porumb. Colectiviştii de aici, cu
selor — obiectiv principal în aplicarea unor măsuri tehnieo- procente consumul de exploziv de mare răspundere pe care o sprijinul mecanizatorului Vasile
munca noastră — reducerea con­ organizatorice printre care pot faţă de indicele planificat. poartă agronomul, preşedinţii Olaru. prăşesc zilnic mecanic
fi amintite noua amplasare a de gospodării colective, briga şi manual circa 10 ha.
sumului specific de materii pri­ tiparelor la lenjerie, studierea însemnate economii au obţi­ dierii, şefii de echipe.
me constituie o preocupare de lăţimilor optime de calandrare nut şi echipele de mineri din Rezultate bune la întreţinerea
bază a întregului colectiv. şi altele. Este ştiut de asemenea secţia Valea Dosului. Echipa Hotărîţi să obţină recolte bo­ culturilor au obţinut şi colecti­
că un muncitor cu cit posedă condusă de Petru Scrobote, bu­ gate, colectiviştii, mecanizatorii viştii din satele Zlasti! Pestisul
Cunoscînd că materia primă năoară, a redus consumul de şi lucrătorii din gospodăriile
şi materialele auxiliare au o cunoştinţe tehnice şi profesio­ exploziv cu 2 la sută iar cea agricole de stat de pe raza ora­ Mare şi Buituri care au termi­
pondere însemnată în preţul de nale mai înalte, cu atît utilizea­ şului regional Hunedoara mun­ nat praşila I-a la porumb si
cost, am acordat de Ia începu­ ză mai bine materia primă, mic­ a minerului Victor Cloamba cu cesc cu însufleţire în aceste la alte culturi, iar acum sînt
tul anului o atenţie deosebită şorează sau înlătură complet zile la întreţinerea culturilor, gata să înceapă praşila a H-a,
gospodăririi acestora. Datorită deşeurile. De aceea, în întreprin­ 3 procente faţă de indicele pla­ folosind mijloacele mecanizate acolo unde apar buruienile.
acestui lucru, în primele 4 luni şi atelajele. Bunăoară, la gos­ Preşedinţii şi inginerii din aces­
ale anului, am realizat o redu­ derea noastră a fost înfiinţat nificat. podăria de stat din Călan, după te gospodării îndrumă îndea­
cere simţitoare a indicilor de un curs de ridicare a califică­ ce s-a aplicat sapa rotativă, s-a proape munca colectiviştilor
consum la materia primă. Ast­ rii Ia care participă 371 de mun­ De remarcat este faptul că trecut cu cele 6 cultivatoare la pentru a asigura efectuarea la
fel am economisit 251 kg. fire citori. Periodic, în fiecare sec­ prăşitul mecanic al porumbu­ timp a lucrărilor şi o densitate
de bumbac şi 54 kg. fire de re- ţie sînt prezentate conferinţe cu aceste echipe şi-au depăşit în lui. In citeva zile, prin folosirea optimă a plantelor la hectar.
lon, din care putem confecţiona caracter tehnic. Sînt însă şi unele gospodării
această lună, zi de zi, sarcinile colective unde lucrările de în ­
4.500 perechi şosete pentru co­ Căutarea de noi metode de re­ de plan cu cite 2— 12 la sută. treţinere se desfăşoară ane­
pii, 1.500 perechi ciorapi relon ducere a consumurilor specifice voios, sub posibilităţi. Aşa stau
şi 1.200 hucăţi maieuri. In ace­ rămîne ca o sarcină de viitor a -laapieaaBHjgBHBMiiiiiRaaiaiBaiiKBaBBflaflBaKaBBBaHRBHaKMnBHaiînMiEfltiftniiBBBBliftRaFiEM Intîmpină Conferinţa naţională a femeilor lucrurile, spre exemplu, la G.A.C.-
eaşi perioadă, secţiile cotton, colectivului nostru pentru obţi­ din satele Nădăstia Inferioară1
circulare şi tricotaje au econo­ S T II fft II IE 71 IS Q D E ID lIB IID tIO De curind Comitetul orăşenesc al ţarc a oraşului, s-a fixat „Ziua abo­ şi Superioară. Strei, Hăsdat.
misit un număr de 27.900 bu­ nerea de economii mult mai femeilor din Orăştie s-a întrunit pen­ namentelor“ la revistele Sătcanca şi Strei-Ohaba, Călanul Mic, Vale
căţi ace de cusut, cvidenţiindb- mari. aBBnaH«*H0 »vk tru a lua măsuri concrete în vederea Femeia. 'Fot cu această ocazie tovară­ şi altele, unde dc nhîa s-a în­
întîmpinăiii Conferinţei naţionale a
ILEANA BOGDAN Linie fără joante Noi femeilor. şa Lucrcţia Suciu a expus conferinţa ceput prima praşila ia o parte
„O călătorie în .viitor — Patria din culturi, cu toate ea acestea
Procedeu! de îmbinare a liniilor ferate prin sudură, magazine Cu acest - prilej, printre altele-s-au noastră în 1960“. sînt răsărite în întregime şi pe
fără joante, se extinde tot mai mult la calea ferată. alocuri îmburuienate. Pînă în
La parterul noi­ ANA ¦IACOB ziua dc 23 mai în gospodă­

riile colective de pe vaza ora­

se in această privinţă munci­ economistă Muncitorii ceferişti au dobindit deja o experienţă valo­ lor blocuri din cen­ stabilit măsuri concrete de înfruimise- corespondentă şului Călan, din 716 hectare

torii Valentin Timar şi Petre fabrica „Sebeşul“ roasă, ceea ce îi ajută să obţină, la executarea lucrărilor trul oraşului Deva ¦ ------ •_______ a : —'7 • cultivate cu porumb s au pră­
de sudură, o productivitate ridicată. Pe raza secţiei au fost deschise şit doar 121. Praşila porumbu­
Prin inovaţii şi raţionalizări de întreţinere a căii Alba-fulia s-a sudat linia dublă nr. noi unităţi comer­ lui. florii-soarelui şi cartofilor

In lupta pentru sporirea nu­ nerea plăcilor mari 'de croit, 2. |n staţia Sinieria-triai au fost sudate liniile din grupa ciale. Astfel în este întîrziată şi in comuna
mărului de produse noi intro­ care exclude din consum un ma­ cursul zilei de Hăsdat si in satele aparţină­
duse in lucru şi îmbunătăţirea terial deficitar; raţionalizarea B de la cocoaşă. In prezent se fac pregătiri pentru în­ ieri s-a deschis un toare sfa.tu.lui popular orăşenesc
continuă a calităţii acestora, ceperea lucrărilor de sudare a liniilor din grupa B. magazin p e n t r u Hunedoara. Aceasta, ca urmare
colectivul fabricii noastre a operaţiei de uns-lipit lntărituri desfacerea produ­ a faptului că munca nu s-a or­
acordat atenţie cuvenită şi eco­ de carton pe căptuşeli de p.v.c. EMIL CREŢU selor dc mercerie ganizat temeinic în vederea fo ­
nomiilor. Aceasta s-a reflectat Ia genţi voiaj şi sacoşe ; şi ra­ şi marochinăric. losirii din plin a tractoarelor si
în obţinerea de economii în pri­ ţionalizarea operaţiei de uns-li impiegat de mişcare Tot ieri s-a deschis atelajelor la lucru. Aşa se ex­
mul trimestru al anului şi luna plt carton-pinză la genţi voiaj, şi o unitate foto plică de ce la brigada de trac­
economisind astfel cantităţi în. M o d e le noi d e g en ţi şi p o ş e te a cooperativei toare din satul Batiz, condusă'
aprilie în valoare de 166.000 lei. semnate de soluţie de cauciuc. meşteşugăreşti. de I-Ioloş Gaetan, au stat mai
'Aceste economii provin in mare Pentru ca produsele fa- iaj şi poşete pc trimestrul multe ziie două tractoare cu
Aceasta nu înseamnă insă că nricii „Simion Bărnuţiu“ 11 este depăşit cu 26 la Piuă aann la cultivatoarele ataşate la ele. La
parte din economisirea a 1.720 sursele de reducere a consumu­ din Sebeş să corespundă sula. O contribuţie de sea­ fel stau lucrurile şi în celelalte
rilor specifice de materie pri­ cerinţelor modei, colectivul mă la obţinerea acestui im­ parterul n o i l o r 3 brigăzi de tractoare care deser­
m.p. de p.v.c., din care se pot mă au fost epuizate. Avem încă dc muncă ele aici sc stră­ portant succes şi-au adus-o vesc gospodăriile colective de
mari posibilităţi de a obţine duieşte să producă mo­ tinerii Weinhold Horst, blocuri din Deva pe raza oraşului regional Hune-
confecţiona 4.900 poşete şi 350 economii prin extinderea me­ dele noi şi în sortimente Smith Konrad şi alţii.
todelor înaintate de muncă, a- cit mai variate. Pînă în s-au deschis 8 uni­ N. TIRCOB
m.p. piele, din care se pot face plicarea în continuare a unui prezent planul asimilării AURELIA CUTE,AN
număr cit mai mare de pro­ dc modele noi la genţi vo­ corespondentă tăţi comerciale Şl (C ontinuare în pag. 3 -a )
60 de haine. puneri de inovaţii şi raţionali-
zări, cit şi prin aplicarea tu­ dc deservire. liceeni, gospodăriei. agricole
Deosebit de important în obţi­ turor prevederilor din planul
de măsuri tehnico-organizato- Construcţii în G. A. C. colective d in salul Pricaz, ra­
nerea acestor succese este fap­ rice.
Anul acesta colectiviştii din crările din campaniile agricole ionul O râşlic, i s-a conferit
tul că in perioada primelor 4 ins. I. BUCATARU satul Boz. raionul llia, au ho- de primăvară şi vară. să exe­
luni ale anului, am aplicat 11 tărit să construiască o maga­ cutăm şi construcţiile planifica­ „O rdinul M u n c ii“ clasa l- a p e n ­
fabrica „Sitnion Bărnuţiu“ Sebeş zie de cereale, o maternitate te. Pînă acum s-a construit m a­
inovaţii şi raţionalizări care au pentru s a oaie, două pătule ternitatea pentru 50 scroafe, o tru rezultatele deosebite pc care
pentru porumb, o puierniţă, co­ puierniţă pentru 1.000 pui, şi
contribuit la reducerea consu­ teţe pentru găini şi două re­ coteţe pentru 800 păsări, s-a le-a obţin u t în creşterea pro­
murilor specifice de materie mize. Organizindu-ns bine m un­ terminat şi fundaţia magaziei
ca, am reuşit ca. paralel cu lu- ducţiei vegetale, în sporirea
primă şl materiale auxiliare. pentru 20 vagoane cereale. Fo­
Întîlniri de fotbal losind materiale din resurse lo­ electivului dc anim ale şi a pro­
Printre acestea se a flă : siste­ cale şi a n u m e: cărămidă, var.
piatră, balast, am economisit d u c tiv ită ţii acestora. I N FO -
mul de asamblare al plăcilor
'10 : aspect d e la intrarea
de p.v.c. semiclur, pentru obţi­
în curtea G .A .C .

două ori mai multe adăposturi pentru animale Ieri pc stadionul ..C etate" din D eva suma de 50.000 lei.
au avui loc doini interesante intU niri
Gospodăriile colective din re­ losesc in mare măsură resurse­ d e fotbal. In cadru! finalei cam pio­ TOVICA MANEA A ngajam entele se îndeplinesc
giunea Hunedoara au hotărit să le locale. In acest scop, in re­ natu lu i regional de juniori C ontinui preşedintele G.A.C. eu succes
construiască anul acesta de giune au fost amenajate 30 de H unedoara a dispus dc Jiu l P rlrila
aproape două ori mai multe adă­ cariere de piatră şi cuptoare de c i 3-1 (1-0). „P e plaiu rile
posturi pentru animale decit în var, se utilizează, de asemenea, H u n e d o a re i“
Inliln irea dintre selecţionatele de

anul trecut. O parte dintre aces­ material lemnos provenit din tinerel V alea M ureşului — V alea Jiu ­ Aproape 200 de spectatori au aplau­ Directivele C.C. al P.M.R. cu nată in întregime tepetarea pro­ tribuie la îmbunătăţirea cali-
tea au si fost realizate, iar alta defrişarea şi curăţirea păşuni­ dat de curind la Demsuş pc membrii privire la criteriile principale belor pe parcurs. Şeful de gru­ tăţii producţiei.
130 sînt in curs de construcţie, lor şi fineţelor. lui s-a term inat cu scorul de 5-0 (4-0). echipelor căminelor culturale din Peş- ale întrecerii socialiste pe anul pă Ioan Fărcăşan, de la demon­
ha ridicarea lor colectiviştii fo­ tcana, Peştinija, Hăţăge.l şi Demsuş Pentru rezultatele obţinute in
(A g crp res). M eciurile au oierii dispute specta­
culoase.

care au prezentat un spectacol în ca­ 1962 au fost primite de către tări, s-a angajat să execute cu mişcarea de inovaţii, întreprin­
drul fazei raionale a Festivalului re­ muncitorii, inginerii şi tehni­ grijă operaţiile de demontare, derea noastră a fost distinsă cu
cienii Atelierelor R.M.R. Sime-
‘frrV -oi la hitree.em ~ gional al cintecului şi dansului „Pe pla­ ria cu deosebită bucurie. Cea evitînd degradarea pieselor, ce menţiune pe Ministerul meta­
iurile Hunedoarei“. mai grăitoare dovadă ne-o ofe­ pot fi astfel recondiţionate şi lurgiei şi construcţiilor de ma­
i* - ră angajamentele luate cu oca­ reutilizate. Inginerul Grigorie şini.
Artiştii amatori au prezentat coruri, Nistor s-a angajat în numele
echipe de dansuri, solişti vocali şi o Dar, în vederea realizării an­

Încă nu se pierdu tăm cum merge cu fredoneze. îşi căută mină. Tinerii rămă­ brigadă artistică de agitaţie. zia dezbaterii lor în secţii, iată, colectivului secţiei de vagoane gajamentelor luate în întrece­
ecou! sirenei, care a- brigada. din priviri membrii seseră insă pe locuri. şeful de grupă Gheorghe Voju, să realizeze o economie peste rea socialistă, comitetul sindi­
nunţa sfirşftul unei brigăzii lui şi se în ­ Manifestarea s-a bucurat de mult de pildă, de la biele de loco­ catului, în colaborare cu condu­
zile de muncă, şi Vasile Mure;an. bri­ dreptă spre ei. Dumitru Faur, so­ motivă, s-a angajat să lucreze plan de 300.000 lei şi să reducă cerea întreprinderii, au întocmit
printre tineri era o listul brigăzii artis­ succes. .... in aşa fel incit să fie elimi- numărul de vagoane căzute in şi un plan de măsuri tehnico-
animaţie neobişnuită. gadier al secţiei de Vasile era nerăb­ tice de agitaţie a sec­ termenul de garanţie. organizatorice. Ca urmare a apli­
Nu sc putea observa reparat ciocane de dător să ştie dacă torului, se sculă şi N. BUTEAŢA cării lui, s-au extins forjarea
oboseala. Elanul ti­ abataj, se apropie de ceilalţi, şefi. de briga­ dădu tonul la cinte- Angajamente asemănătoare au pieselor in matriţă şi turnarea
neresc, voioşia, glu­ cel care-l omise. dă o să-i răspundă la cul „Tineri voioşi, corespondent fost luate la fiecare grupă şi In cochile, s-a pus în funcţiu­
mele, sc contopeau, chemare. După ce se bravi muncitori“. E- loc de muncă. După cite se ne o presă pentru legături de
la un loc. Dăduseră — Apţii... ce să-i citiră obiectivele în ­ coul cintecului stră­ - - ' V, ? '.y, , vede. ele ţintesc spre îmbună­ arc ş.a.m.d. Toate acestea au
faci. Mă grăbesc să trecerii, în sală se bătu dincolo de gea­ tăţirea continuă a calităţii re­ făcut ca productivitatea muncii
numai lucrări de bu­ nu intirzii de la adu­ auzi un murmur. Pe­ murile sălii. Glasul Do-rc-nri... Miinilc gingaşe aling cu sfială clapele albe şi negre. Dar paraţiilor şi realizarea de eco­ să crească simţitor.
nă calitate, nu avu­ nare. Doar am che­ semne că la unele tinerilor se lua la în­ nu va trece mult şi de pe tic v,or izbucni voioase cîntcce pioniereşti. nomii la preţul de cost. Pe în ­
seseră nici o abate­ mat la întrecere ce­ puncte celelalte bri­ trecere cu zgomotul treaga întreprindere, angaja­ Faptul că întrecerea socialis­
re de la disciplină. lelalte brigăzi din găzi. stăteau mai rău. cadenţat al strungu­ Tină atunci, cu răbdare: Do-rc-nii... mentul este de a realiza o eco­ tă a fost vie şi animată, că teh­
Cu toţii erau m in­ cadrul sectorului şi Nici nu observă ciad rilor, al maşinilor de nomie suplimentară la preţul ele nica nouă a pătruns tot mai
ări că ajutaseră sec­ nu vreau ca tocmai Szoos Bella, şeful bri­ sudat, al ciocanelor IN FOTOGRAFIE : Copii dc la cercul dc acordeon al Clubului mun- cost de 100.000 lei şi beneficii mult in procesul de producţie,
toarele subterane in eu să intirzii. Ce-ar găzii de reparat lo­ de la forjărie. peste plan de 700.000 lei. Şi, a făcut ca în primele 4 luni ale
scoaterea de cit mai zice ceilalţi: Vasile comotive electrice de pentru ca el să fie tradus în acestui an să se obţină realizări
m ult cărbune cocsi- a întârziat. Dacă tot mină, se ridică de pe ...Cu dor aprins viaţă cu succes, comitetul sin­ importante. Planul producţiei
ficabil. aşa va merge şi cu scaun. ţara clădim, dicatului, sub îndrumarea co­ globale, bunăoară, a fost depă­
treaba s-a dus pe mitetului de partid, a căutat să şit cu 0,7 la sută. La preţul de
şirul tinerilor ca­ Jiu cu angajamentul... — Noi. cei de la Prin muncă biruim... antreneze intr-o măsură cit mai cost s-a realizat o economie pes­
re se îndreptau spre Aşa că Mişek-baci, eu locomotive sintem dc Şi iarăşi aceeaşi mare pe muncitori in întrecerea te plan de 870.000 Ici, iar la be­
sala de şedinţe a sec­ merg. Mai discutăm acord cu obiectivele veselie, acelaşi en tu ­ socialistă, să impulsioneze miş­ neficii de 609.000 lei. De aseme­
torului electromeca­ noi. propuse. Sintem ho- ziasm ce caracteri­ carea de inovaţii. Aşa se face nea, s-a îmbunătăţit simţitor
nic al E. M. Lupeni tăriţi să ciştigâm. Să zează tineretul. În ­ că in prezent, sînt cuprinşi în calitatea reparaţiilor. Aceasta
era destul de lung. Mişek-baci se uită nu se supere Vasile. cet, încet se depăr­ întrecere peste 98 la sută din înseamnă că angajamentele co­
Toţi se grăbeau. lung in urma lui Va­ Doar şi noi sintem tară. Doar cei din muncitori. Urmărirea rezultate­ lectivului nostru de muncă se
Unul, mai la urmă, sile. II cunoştea de tineri... schimbul II îi dădeau lor pe care le obţin se face pe îndeplinesc cu succes. Fruntaşi
mult. Ca pentru el ..fest“. Vasile nu u i­ bază de grafice, afişate la locuri pentru traducerea lor în viaţă
părea abătut. Dar spuse: „Straşnic bă­ Pe faţa lui Vasile tase să treacă pe la vizibile, in fiecare secţie. sint montatorul Sever Săbău,
iat !“. Vasile urcă şi apăru unzim bet uşor. secţie. Vroia să se timplarii Ioan Suciu şi Constan­
cineva il opri din ultima treaptă a scă­ Era bucuros că Bella convingă că totul e Numărul inovatorilor a crescut tin Lepirdă, sudorul Pavel Bu-
drum. rii. Ecoul unei m e­ ii răspunsese la che­ in ordine. întrecerea şi el. Printre cei mai activi dean şi mulţi alţii.
lodii plăcute ii ajun­ mare. l-au răspuns a început... sînt ajustorul Eugen Deiameia,
— Cs-i Vasile, ce se la urechi. Era o şi celelalte brigăzi. vopsitorul Ernest Fridman, mon- DUMITRU IRINCA H
melodie îndrăgită de E. D. POPS tatorul Lucian Nemţu şi alţii.
te grăbeşti aşa ? Stai el. începu şi el s-o ...Adunarea se ter- Inovaţiile lor aduc economii în­ preşedintele comitetului sindicatului
corespondent semnate la preţul de cost şi con-
oleacă colea să discu­ dc la Atelierele R.M.R. Simeria

cilorcsc Cugir, ' ,•