Page 107 - 1962-05

psg. a
In central preocupărilor noastre
dezvoltarea zootehniei
In raionul Ilia, condiţiile pe­
doclimatice sint din cele mai
prielnice pentru meşterea ani­
malelor şi permit dezvoltarea
multilaterală, a acestui sector.
Raionul dispune de o suprafa­
ţă de 15.914 ha. păşune şi de
8.164 ha. fineţe naturale. Prin
completa colectivizare a agricul­
turii raionului s-au creat con­
diţii minunate pentru a se fo­
losi din plin aceste suprafeţe şi
a se asigura obţinerea unor can­
tităţi sporite de iarbă şi fînuri
bogate în unităţi nutritive şi în
proteină necesare dezvoltării cu
paşi repezi a creşterii animale­
lor.
Iată de ce nu-i de mirare că
la stabilirea obiectivelor de per­
spectivă ale gospodăriilor noas­
tre colective deseori se vorbeşte
despre sectorul zootehnic ca
despre unul din sectoarele agri­
culturii pentru dezvoltarea că-
ruiă la noi există posibilităţi
aproape nelimitate.
In perioada ce a urmat Con­
gresului al III-lea al P.M.R., sub
îndrumarea şi cu sprijinul per­
manent al comitetului raional
de partid, gospodăriile agricole
colective au obţinut rezultate
demne de remarcat în sporirea
efectivelor de animale proprie­
tate obştească. Prevederile pe
anul 1961 ale planului de 6 ani
privind dezvoltarea creşterii
animalelor au fost îndeplinite
în proporţie de 106 la sută la
bovine şi de 175 la sută la por­
cine. In felul acesta numai în
anul 1961 numărul bovinelor
proprietate obştească s-a dublat
creşterea avînd loc îndeosebi pe
seama reproducţiei proprii.
In raionul nostru creşte me­
reu numărul gospodăriilor agri­
cole colective în care încărcătu­
ra de bovine la 100 hectare t e ­
ren trece de 35 capete, iar a ovi.
nelor de 100 capete. Astfel, în
gospodăria agricolă colectivă
din Mintia numărul bovinelor
la 100 hectare este acum de pes­
te 40 capete — din care aproa­
pe jumătate vaci de lapte —•
iar în gospodăriile colective din
Ilia, Stretea, Abucea, Bălata şi
în alte 10 -12 gospodării colec­
tive se ridică la peste 30 capete.
Paralel cu creşterea număru­
lui de animale proprietate ob­
ştească s-a îmbunătăţit conside­
rabil şi calitatea şi productivi­
tatea acestora. In gospodăriile
agricole colective unde se apli­
că pe scară largă metode zoo­
tehnice avansate (furajarea în
raport de producţia şi greuta
tea animalului, selecţia, respec-
tarea cu stricteţe a programu­
lui de îngrijire şi hrănire etc.).
producţia de lapte pe cap de
vacă furajată a crescut simţi­
tor. In gospodării agricole co­
lective cum sint acelea din Ilia,
Lăpuşnic, Dobra şi altele s-a
realizat în anul trecut pe cap
de vacă furajată cu 500—635
Creşte înzestrarea tehnică
In cadrul exploatării miniere
Certej, anul acesta s-a pus un
accent mai mare pe înzestrarea
tehnică a locurilor de muncă.
Ca urmare au fost aduse noi
utilaje, de mare randament, ca­
re au condus la uşurarea mun­
cii şi la creşterea productivi­
tăţii ei. Zilele trecute la E. M.
Certej-Săcărîmb au fost -aduse
noi utilaje. Printre acestea
amintim 25 corfe de funicular,
Cum sepoate prelucra za«
a rînduriior de penii cu
Se ştie că praşila este una
din lucrările principale de care
depinde în cea mai mare măsu-,
ră soarta producţiei. Preocupat
de ideea obţinerii unor recolte
bogate, agronomul emerit al
R.S.F.S.R. z. Şaupukov a solu­
ţionat o problemă de mare im­
portanţă în ceea ce priveşte în­
treţinerea mecanizată a culturii
porumbului. Prin aplicarea me­
todelor de prăşit după cele ară­
tate de Z. Şaupukov, se reali­
zează mecanizarea completă a
lucrărilor de cultivare pe întrea­
ga suprafaţă de porumb, exclu-
zlnd munca manuală de plivire.
In felul acesta se realizează o
economie de circa 6 zile lucră­
toare pe hectar şi totodată se
asigură executarea praşilei in­
tr-un timp relativ scurt. Expe­
rienţa bogată a mecanizatorilor
sovietici a fost îmbrăţişată şi de
către mecanizatorii de la S.M.T.
şi G.A'.S. din regiunea noastră.
Astfel, în urma unui instructaj
la care au participat mecanicii
şefi din S.M.T. şi G.A.S. s-a tre­
cut la aplicarea pe scară largă
a metodei de prelucrare a solu­
lui pe rîndurile de porumb cu
cultivatorul C.P.U.-4,2 adaptat.
In vederea aplicării mecaniza­
te a praşilei a l-a şi a celei de-a
Il-a la porumb, cînd acesta a
fost semănat cu maşina 2 S.P.C.2
la o distanţă de 90 cm. între
rinduri, la cultivatorul C.P.U.4,2
se fac următoarele modificări:
DOMINIC COVACI
secretar al Comitetului raional
ai P.M.R. Ilia
litri lapte mai mult decît în
anul 1960. La aceasta a contri­
buit în bună măsură şi faptul
că în cele mai multe gospodă­
rii colective au fost permanen­
tizaţi şi lucrează la fermele de
animale cei mai pricepuţi colec­
tivişti care sint retribuiţi în
funcţie de producţiile reaiizate.
Obţinînd producţii sporite şi
dezvoltînd continuu creşterea
animalelor, gospodăriile agrico­
le colective au putut să valori­
fice prin unităţile de stat tot
mai mari cantităţi de produse
animaliere. Acest lucru le-a per­
mis să împartă colectiviştilor la
ziua-muncă sume din ce în ce
mai însemnate de bani. Anul
trecut, de pildă, colectiviştilor
din ilia, Leşnic şi Dobra, în afa­
ra produselor agricole, li s-au
repartizat la ziua-muncă şi cîte
6-8 lei în numerar.
Făcînd un scurt bilanţ al re­
zultatelor obţinute de pe urma
creşterii animalelor, rezultă că
în anul 1961 mai mult de 35 la
sută din veniturile gospodăriilor
colective din raionul nostru pro­
vin din sectorul zootehnic.
Experienţa gospodăriilor co­
lective fruntaşe constituie un
îndreptar preţios pentru tine­
rele unităţi agricole socialiste în
ceea ce priveşte întărirea lor din
punct de vedere economic şi or­
ganizatoric.
Pe baza sarcinilor trasate de
Plenara C.C. al P.M.R. din iu­
nie—iulie 1961, a preţioaselor
învăţăminte trase din lucrările
consfătuirii pe ţâră a ţăranilor
colectivişti şi a recentei sesiuni
extraordinare a Marii Adunări
Naţionale, ne-am propus să în­
drumăm şi să ajutăm gospodă­
riile agricole colective în aşa fel
ca în anul acesta să dublăm
efectivele de animale (bovine,
ovine şi porcine) iar pină în
anul 1965 să ridicăm numărul
de bovine al gospodăriilor co­
lective cu incă 5.000 capete (în
special prin reţinerea întregu­
lui tineret apt pentru reproduc­
ţie) şi al oilor cu 14.700 cape­
te. Ne-am propus de asemenea
să le ajutăm în sporirea pro­
ducţiei de lină cu peste 22.000
kg.
Creşterea în asemenea măsu­
ră a efectivelor de animale şi a
producţiei animaliere va aduce
anual gospodăriilor noas^trp co­
lective un venit de aproximativ
6-7 milioane lei. Aceasta, para­
lel cu creşterea veniturilor din
celelalte ramuri de producţie va
face posibil ca în fiecare gos­
podărie agricolă colectivă să se
împartă colectiviştilor avansuri
băneşti lunare s-au trimestriale.
In vederea realizării obiecti­
velor de perspectivă vom acorda
25 perforatoare tip C.P. 23, 10
coloane de susţinere telesco­
pică, 15 aparate „Nemcsek“ şi
altele.
Valoarea ndilor utilaje so­
site la E. M. Certej de la în­
ceputul anului şi pină ' in pre­
zent depăşeşte suma de un mi­
lion lei.
O. SERGIU
corespondent
Sc demontează două "din cele 7
secţii de lucru ale cultivatorului,
iar cele 5 rămase se montează
pe bara transversală la cite 90
cm. una de alta. Pe fiecare sec­
ţie, în suportul port-cuţit din
faţă, se montează cîte un cuţit-
săgeată mare, iar în ceilalţi doi
suporţi de o parte şi de alta a
secţiei, se montează cite un cu­
ţit unilateral stingă şi respec­
tiv dreapta. Cu ajutorul a două
bride şi a unei plăcuţe se fixea-
Ansamblul dispozitivului ad aptat la cultivatorul C.P.U.-4,2
pentru prăşitul culturilor între rinduri.
ză pe suporţii cuţitelor unilate­
rale din dreapta şi stînga opt
semiaxe, pe care apoi se asam­
blează cîte două discuri acicu-
lare luate de la sapa rotativă
S.R. 4,5. Semiaxele se fixează de
placă, la un capăt prin sudură,
iar In partea opusă acestea sînt
prevăzute cu cite o gaură pen­
tru cui spintecat. Semiaxele ast­
fel construite se montează pe
«wv4imTrgag3gü
o deosebită atenţie asigurării
bazei furajere necesară. In acest
sens o problemă de prim ordin
este ridicarea productivităţii pă.
şunilor şi fineţelor naturale.
Cele 15.914 ha. păşune de care
dispune raionul nostru consti-
tuie o rezervă deosebit de pre­
ţioasă. De aceea vom îndruma şi
sprijini gospodăriile colective să
ia cele mai eficiente măsuri ast­ şi legume, după care au înce­
fel incit de pe fiecare hectar de put prăşitul porumbului. Mai
păşune să se realizeze în medie întîi s-au prăşit cele 20 ha. de
cel puţin cîte 10.000 kg. masă pe care şi-au propus să recol­
verde Ia hectar,
Refevindu-mă la importanţa au continuat pe celelalte hec­
creşterii cadrelor necesare în tare cultivate cu porumb. In
zootehnie, aş vrea să arăt că ex­ total pină acum s-au prăşit 70
perienţa multor gospodării do­ ha. de porumb.
vedeşte ce mare însemnătate
are un bun îngrijitor în creşte,
rea rentabilităţii sectorului zo­
otehnic. Tocmai de aceea, pe
lingă ţinerea de cursuri de
scurtă durată s-a planificat or­
ganizarea invăţămîntului pentru
brigadieri zootehnici şi îngriji­
tori, popularizarea experienţei
lucrătorilor care au obţinut re­
zultatele cele mai bune.
Măsurile pe care le-am luat
pină în prezent şi pe care le
vom mai lua in viitor, "sprijinul
acordat de către stat unităţilor
agricole din raionul Ilia prin
creditele pe termen lung şi fără
dobîndă, experienţa acumulată
şi rezervele mari de care încă
dispunem sint o chezăşie sigu­
ră că obiectivele propuse pri­
vind dezvoltarea în viitorii ani
a sectorului zootehnic şi spori­
rea continuă a productivităţii
animalelor vor fi înfăptuite cu
succes. Aceasta înseamnă mai
multe produse animaliere pen­
tru oamenii muncii de la oraşe,
o dezvoltare tot mai puternică
a gospodăriilor noastre colecti­
ve, un trai tot mai îmbelşugat
pentru colectivişti.
Cînd nu există destulă
răspundere
Vara anului 1901. Muncitorii: conducerea şantierului şi-a asu­ f E l a c ce p tă p o stu l d e m e d ic ru ra l j)
inginerii, tehnicienii din bazinul
minier Zlatna aşteptau nerăb­
dători recepţia celor două
blocuri de locuinţe. Lucrarea s-a
terminat, blocurile au fost re­
cepţionate. iar locatarii s-au m u­ varăşii. de la I.G.O. reînnoiau
tat în noile apartamente. Lucră­
rile păreau a ţi de calitate. In
plină iarnă însă au apărut sur­
prizele. Prin tavanele aparta­
mentelor de la etajul III a în­
ceput să se infiltreze apă, să
apară pete. iar pe alocuri, din
cauza umezelii ele au început să
se degradeze. Vădit îngrijoraţi,
locatarii au sesizat I.G.O. secto­
rul. Zlatna. Sesizaţi tovarăşii de
la I.G.O. şi-au pus întrebarea:
Oare ce se întîmplă la blocul
B ? Bar răspunsul l-au aflat nu­
mai printr-e cercetare m inuţi­
oasă la faţa locului. Apa prove­
nită din topirea zăpezilor nu se
mai scurgea prin burlane ci pur
şi simplu prin pod în aparta­
mente. C auza: cornişa pe care
se sprijină jghiaburile de scur­
gere a apelor de ploaie a fost
turnată în contra-pantă. La eta­
jul III. sub cornişă, tencuiala la
faţadă, executată, din terasit, a
început, să crape, iar pe alocuri
să.- cadă. Conducerea sectorului
I.G.O. Zlatna. împreună cu to ­
varăşii de la T.C.M.M. şantie­
rul Zlatna, au întocmit un pro­
ces 'verbal de constatare a stă­
ri./. de fapte existente prin care
suporţii cuţitelor unilaterale cu
ajutorul plăcii şi a două bride.'
Pe aceste semiaxe se introduce
cite o bucşe de distanţare, iar
intre cele două discuri acicu-
lare se pune cîte o rondelă, pen­
tru ca acestea să aibă un mic
joc.
Cu cultivatorul astfel modi­
ficat se prelucrează şi zona de
protecţie de 12—15 cm. de o par­
te şi de alta a rîndului de po­
rumb, zonă care in mod obiş-
nuit rămînea neprelucrată a-
tunci cînd se lucra cu cultiva­
torul neadaptat. Lăţimea de lu­
cru a maşinii este de 3,6 metri.
Cu această lăţime se asigură
prelucrarea pe ambele părţi a
trei rinduri de porumb şi pe o
singură parte pentru rîndurile
extreme. Adineimea de lucru a
solului cu discurile aciculare
trebuie să fie cu 2-3 cm. mai
DRV MUI) 'S’O’CFÁUSMULUl
U r m ă r in d ziln ic Un nou film romînesc:
stadiu l ve g etaţie i
De cînd au început să răsară
primele fire ale plantelor culti­
vate, brigadierii de cimp de la
G.A.C. din satul Aurel Vlaicu,
împreună cu inginerul agronom,
au urmărit zilnic stadiul ve­
getaţiei. Cînd a sosit timpul
prielnic lucrărilor de întreţine­
re, toţi colectiviştii au început
munca. In felul acesta, ei au
reuşit să termine praşila I-a pe
toată suprafaţa cultivată cu
cartofi, floarea-soarelui, mentă
teze 5.000 kg. boabe la ha., apoi
La aceste lucrări s-au eviden­
ţiat colectiviştii Saveta Borza,
Safta Mareş, Iosif Uriţescu şi
Popa Ioan Paştiu, care n-au
lipsit nici o zi de la lucrările
de întreţinere.
A. BOTA
corespondent
Fruntaşi pe comună
Membrii celor 6 gospodării agri­
cole colective de pe raza comunei
Ilia (Bretea Mureşană, Lileş, Guieş,
Săcămaş, Bacea şi Ilia) au acordat
o deosebită atenţie executării în epo­
ca optimă a tuturor lucrărilor de în­
treţinere a culturilor.
Folosind timpul prielnic şi mijloa­
cele de care dispun, ei au reuşit să
termine prăşitul cartofilor, llorii-soa-
relui pe toate cele 91 ha. şi să exe­
cute manual această lucrare pe încă
aproape 40 ha. cultivate cu sfeclă
furajeră şi porumb,
Concomitent, Ia G.A.0. din satul
Ilia s-au aplicat lucrări cu sapa ro­
tativă pe încă 16 ha. cu porumb.
V. NAN
corespondent
mat răspunderea remedierii de­
ficienţelor. De atunci au trecut
vreo şase luni. tim p în care to­
mereu adresele iar conducerea
şantierului Zlatna făcea promi­
siuni. Starea de lucruri nu s-a
schimbat nici acum.. Cei 'din
conducerea, şantierului Zlatna
n-au trecut practic la refacerea,
cornişei.
Oare conducerea şantierului
T.C.M.M. Zlatna nu simte răs­
punderea ce-i revine pentru
proasta calitate a lucrărilor ? !
Deficienţele trebuie remediate
cit mai urgent.
A. OARGA
NOTE
N-aude, nu vede
!A c e s te c u v in te se p o tr iv e s c d e m i ­ punzătoare a unor o sp ă ta ri; ia 24 m ai
nune conducerii restaurantului din sta­
ţia C.F.R. Shneria.
In această p riv in ţă să dăm cuvîn-
lu l faptelor care sint sem nalate în
condica de sugestii şi reclam aţii p en ­
tru a căror rezolvare nu s-a luat nici
o m ăsură. N u ne vom opri asupra
unor sesizări făcute lunile trecute, deşi
sint cu d u iu m u l. N e vo m referi la
cele făcute în u ltim ele zile. In ziua de
6 m a i u nul d in tre consum atori recla­
m ă proasta calitate a m încărurilor: la
16 m a i se reclam ă atitu d in ea nccores-
la suprafaţă declt adineimea la
care lucrează organele active
din stînga şi dreapta secţiilor
cultivatorului, ceea ce se reali­
zează prin deplasarea semiaxe-
lor pe suporţii cuţitelor unila­
terale. De asemenea, este indi­
cat ca fiecare din cele două cu­ te g o r ic n u . T o c m a i d e aceea, c o n d u ­
ţite săgeată mare care se află
în urma roţilor tractorului să
fie reglate astfel incit să lucreze
solul cu doi, trei cm. mai jos
'decît celelalte piese active.
Productivitatea maşinii este
de circa 25—30 ha. pe zi, la o
viteză a tractorului de 10— 12
km. pe oră, respectiv viteza a
patra mare la tractorul U.T.Ö.S.
De menţionat faptul că astfel
adaptat, cultivatorul C.P.U. 4,2
poate fi utilizat cu bune rezul­
tate şi la prăşitul florii-soarelui.
Pină acum multe gospodării
agricole colective şi de stat din
regiune au experimentat cu mult
succes efectuarea mecanizată a
oraşilei a I-a la porumb cu cul­
tivatorul modificat. Bunăoară,
colectiviştii din satul Stremţ, ra­
ionul Alba, au prăşit după me­
toda amintită mai sus întreaga
suprafaţă cultivată cu porumb.
La fel s-a procedat la gospodă­
riile de stat din Călan, Sîntă-
măria, Galda şi în multe alte
unităţi agricole. Avînd in vede­
re avantajul economic însemnat
ce se obţine prin modificarea
cultivatorului C.P.U. 4,2 pentru
prelucrarea solului pe rîndu­
rile de porumb, este necesar ca
acolo un'de există posibilităţi să
se treacă neîntîrziat la valori­
ficarea lor deplină, în vederea
executării mecanizate a praşilei
a doua lâ porumb' pe suprafeţe
cit mai întinse.
Ing. IOAN BL'AGA
99 P O V E S T E S E N T IM E N T A L A '
Scenariul: Horia Lovinescu.
~ R egia: Mihu Iulian. Imagi-
î n e a : Sandu Intorsureanu şi
| Gheorghe Herschdorfer. Ilus-
L traţia muzicală şi sunetul :
^ ing. Dan lonescu.
[ In rolurile principale : Irina
ţ Petrescu, Cristea Avram, Vic-
[ tor Rebenciuc, Eliza Petră-
(. chescu, Doina Tuţescu, An-
t gela Chiuaru, Gheorghe Ena-
t che, Emil Bolta, Vasile Niţu-
t lescu, Toma Caragiu, Nucu
L Păunescu.
^ S în te m în p rim ii ani de In cli-
[ berarea R om îniei. M edicul G eorge
(_ V r a n c e a e s te c ă s ă to r it c u N e li ,
(, fiic a d o c to r u lu i P a n la z i. G e o r g e îşi
C dă seam a că postul său din spital,
[¦ (a l c ă r u i ş e f e s te P a n la z i), în lr e a -
l ga sa situaţie profesională, sint
|| r o a d e le p r o te c ţie i s o c r u lu i să u . I n -
^ dem nal de o legitim ă m îndrie,
L V rancea e hotărîl să-şi rcînccapă
( m unca pe baza m eritelor proprii.
in D elta D unării.
tt, U rm ele războiului şi înapoierea
nu s-au şters încă. dar de pe acum
l în salul pescăresc s-au
t p o rn it
l ^ 1 IUNIE 1962
i transform ările revoluţionare. Secrc-
l ta ru l de partid. Frîncu, şi-a cîşli-
L
gat respectul şi
nilor care luptă
L triva sărăciei de veacuri, a gre-
*r'¦ le'lo r m o ş te n ir i. ,
t U n m edic a ,e aici m n [ţe de în -
t f ă p t u i t , d a r 1c o n d iţ i il e d e m u n c ă
t sîrit grele. F ire pasionată, docta-
KrC> ru l Vr a n cl1ue a
m ci,
.u.n. p. l i
[ m iilor, a în a p o iem , a doftoroaic-
e lor satului
u^ c i n e m a t o
— din nou despre d e se rvire ; la 25
m ai o nouă sesizare cu privire la p re­
gătirea proastă a m încărurilor...
O am enii fa c sugestii, îşi spun păre­
rile. D ar ce folos, dacă n im en i n u ia
nici o m ăsură. U nul d intre sem nata­
rii din condica de sugestii şi reclam a­
ţii, observînd acest lucru, pune chiar
în treb a rea : ce are de spus conducerea
cu p rivire la această a titu d in e de a
nu răspunde la sesizările consum atori­
lor ? O asem enea întrebare punem şi
n o i: p ină cînd vo r scrie oam enii p ă ­
rerile lor cu priuire la proasta orga­
nizare a a ctivită ţii acestui restaurant
fă ră ca cineva să ia m ăsuri de în ­
dreptare ? Se m ai poate trece cu v e ­
derea fa p tu l că ospătarii au o com ­
portare lipsită de respect şi solicitu­
dine fa ţă de consum atori ? Se m ai
poate lăsa ca m âncărurile să fie pre­
gă tite prost, lipsite de gust ? N u ! C a­
cerea restaurantului trebuie să vadă
ce se petrece aici. O am enii n u recla­
m ă m lîm pl& lor asem enea fa p te. Bine
ar f i ca şi D h ecţia regională C .F.R.
să va d ă aceste lipsuri şi să ia m ăsuri
ca p e v iilo r ele să n u -şi m ai găsească
loc în acest sector al com erţului nos­
tru socialist.
O problemă
de curăţenie
In com una - Ilia, chiar în fa ţa sfa ­
tului popular există un parc. Păcat
însă că acesta lasă o im presie n eplă­
cută. D in lipsă de g rijă , el este pliu
d e b ă lă r ii, arc, a le i n e în g r ij i te , su b
bănci şi în ju ru l lor stau aruncate
la în tîm p la re cutii de conserve goa­
le, resturi de ziare şi lot felu l de m ă ­
runţişuri care în nici un caz nu au
locul acolo.
P rintre tu fe le de buruieni, dese şi
înalte, abia răzbat fru n zele o filite ale
unor flori.
Ş i peste toată această panoram ă,
ca o veritabilă culm e a ironici, tro ­
nează o tăbliţă pe care sc rie : „Păs­
tra ţi c u ră ţe n ia “. C u i i-o f i a d re sa tă ?
P oale unor tovarăşi din cadrul sfa ­
tu lui popular care răspund de cură­
ţenia acestui părculeţ dar n u bincvo-
iesc să-i acorde a te n ţie !
A tunci, e cazul să le acorde accs-
tora m a i m u ltă atenţie com itetul exe­
cu tiv ; poate în acest caz se vor urni
din nepăsare.
Nr- 2311
5traasa»aPBBm^>^?Etnnc77-n^^
N e li însă n u se adaptează v ie ţii ] « f e m an h M | H ‘
dure din D eltă. N a tu ra , oam enii,
problem ele de aici îi sint străine, 3 PENTRU 24 ORE
o sperie. Ea pleacă pentru perioa-
da de iarnă la B ucureşti. D eşi îşi 1 Vreme nestabilă, cu cerul mai mult
iubeşte soţul, ea e d eru lată în sen- noros ziua. Vor mai cădea averse lo­
lím entele ci şi n u reuşeşte să re- 3 cale însoţite de descărcări electrice.
rişte arhitectului V arlam . j
^ Temperatura variabilă, va fi cu­
Socotind că este vin o va t pentru ^ prinsă ziua între 20—27 grade, iar
ruptura ce s-a produs între el şi noaptea între 10—17 grade.
N e li, docto ru l ZJrancea îşi rechca- )
m ă sofia în D eliu. Vîntul va sufla potrivit cu intensi­
1 ficări din sectorul vest şi nord-vest.
C ei doi soţi îşi dau seam a că
nu m ai pot convieţui. N e li vrea să 1 PENTRU URMĂTOARELE
se întoarcă la Bucureşti, dar un * 3 ZILE
accident p une capăt v ie ţii ei. 1
Vreme schimbătoare cu temperatura
Deşi profund m îhnit, G eorge ] în uşoară scădere.
j
p r ^ r ^ r ’r^ r~'r~* r-*r-»/•*»r-' /~~>r—<r-
3
[ Luna mai, luna j
3
imprimeurilor
V rancea nu-şi a flă răgaz pentru 3
tr is t e ţ i . 11 c h e a m ă o m u n c ă p l in ă 3 Vă puteţi procura prin u-
nităţile comerţului de
stat şi cooperatist din
ele r ă s p u n d e r e : lu p ta p e n tr u să ­ regiune, cele mai
nătatea oam enilor din D eltă. frumoase impri­
meuri din mă-
F ilm u l rulează la cinem atogra­ t'asfe,"'/ rclon,
fu l „F. S îrb u " d in D eva , în tre 31 ' biimbâC şi
celofibră.
m ai — 3 iunie 1962. DECADA
J
CADOURILOR
PENTRU COPII
(23 MAI—1 IUNIE)
3 * ÜOSTí MMi íIMl f!M«sufnMísiwmr în toate magazinele de 1-j
2
") D E V A . I n t r e C lo u ă i u b i i i
încrederea oam e- 3 C in em a to g ra fu l „ P a tria ; F o ­
eu îndîrjire îm po-
1 v e ste se n tim e n ta lă c in e m a -
3! t o g r a f u l „ F . S î r b u “ ; H U N E ­
3ITDDM.O A R A : F r u m o a s a L u r e t t e —
} ^ n e m a to g ra Ţ u l „ V icto ria “ ; S E -
j D E ? \ CinCJ ţ i n ă UO ţl
l ~ c in e m a to g ra fu l „ P ro g resu l“ ;
ns ed7 .d.ă-î.mr up,ioe şt,rt ei•v,an,o ii s al e
c u - -VJi,EC’ xepnrueşS_săaurdl,e,oavds,eaeansuea“,,r;acPi—nEemTcRai.nOtoe¦ŞgmAr,aa,Ntfou,I-:l
i l.e ^ graful JAL Sahia“ ; Bătălie în
3 marş (seria l-a şi a Il-a) —
g r a f u l „7 Noiembrie“ ;
ALBA IULIA: Post-restant — ci­
nematograful „Victoria“ ; Erup­
ţia — cinematograful „23 A u­
gust“ ; ORAŞTIE: Muzicantul L specialitate ale comerţului j
orb — cinematograful „V. Roai- de stat din regiune sc gă- \
tă“ ; Artistul — cinematograful
„Flacăra“ ; SIMERVA : Patru în Î sesc articole de îmbrăcă-
potop — cinematograful „I. [ minte pentru copii (costu- )
Pintilie“ ; H AŢEG : La ordin, C maşe, lenjerie, încălţămin- )
să trăiţi.
te etc.).
SNTfCTgMEA REGIONALA BALNEO-OUSVIATERICĂ
cu sediul în Deva strada Horia nr. 82
ANUNŢA
— Deschiderea staţiunilor balneare din localităţile:
GEOAG1U BAI, MIERCUREA BAI, VAŢA BAI, CALAN BAT,^
care funcţionează de la data de 1 iunie Ia 30 septembrie a. c . '
L — Deschiderea sezonului turistic la cabanele: L
( RUSU, PARÎNG, VULCAN, STRAJA, CIMPUL LUI NEAG, >
;>BUTAN, VOEVODU, BALEIA, PIETRELE, GURA APEI, GURA,
> Z'LATA, OAŞA, OBÎRŞIA LOTRULUI, ŞURIANU, PRISLOP. y
ţ Aceste cabane funcţionează tot timpul anului avînd la dis- ş
<poziţia turiştilor bufet şi canti nă. >
Pentru staţiuni şi cabane înscrierile vizitatorilor se fac >
) prin O.N.T. Carpaţi agenţia D eva.
) Informaţii suplimentare se pot obţine de la sediul întreprin-
*>derii, telefon 228.
COOPERATIVA „SOLIDARITATEA" DEVa |
prin secţia de „MATUIT G EAM URI“ din st r a d a %
I. L. Caragiaîe nr. 10
»
¦mKmkmmm-r )
c
c
mătuiri de geamuri pentru bufete de bucătărie,
^ antreuri cu diferite modele, cu preţuri convenabile.
d. ,v,
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC0"0 0 0 0 0 ''