Page 108 - 1962-05

<

Nr. 231! 'v m s m r n m tis n m m PSg: 3

Să îmbunătăţim neîncetat GOC><Z?OO0OSX>OOOO&&OOOQOOO<. FAŢA ÎN FAŢA

| în v a ţă tu şi

L controlul de partid f învaţă-i şi pe alţii CO PIII...-

$;v cînd au fost elaborate planuri de continuă, şi nu pe campanii. In cursul lunilor m artie şi .ssiib soarele socialism ului
>'i Vreme îndelungată colectivul măsuri, hotăriri cu puncte obli­ Acest lucru se impune,să fie fă­ aprilie, m ecanicul de locom otivă
gatorii şi sarcini pe membrii de cut mai ales în secţia furnale Iosif Blaga, îm preuna cu to va ­ In prezent, in U .R.S.S., to ţi cei deschis porţile prim ul din cele 6
secţiei furnale nr. 1 de la Hune­ partid, unele din prevederi, din nr. 1 de la Combinatul siderur­ răşii săi V iorel Parau fi Ion $9.000.000 copii de vîrstă fcolară
doara a deţinut un loc de frun­ iipsă de control, n-au fost înde­ gic de la Hunedoara. Furnaliş­ Tim işan, fi fochiştii N iculaa urm ează gratuit cursurile fcolilor. c o m p le x e , ta b ă ra „ M a rea “. C lă d i­
te in întrecerea desfăşurată pen­ plinite întocmai. încă din luna tii de aici vor trebui să recu­ Stoia, Ion V ălean au econom i­ In grădiniţele si crefcle de copii
tru continua sporire a produc­ ianuarie, spre exemplu, s-a sta­ pereze rămînerea in urmă şi să sit 58 to n e ele c o m b u stib il. se a flă 4.000.000 de copii. In în ­ rile sînt alezate chiar pe m alul
ţiei de metal. Anul acesta insă bilit să se organizeze în cadrul producă în acest an peste plan „P oale acestea am reuşit să Ie treaga ţară există asistenţă m edica­
situaţia este mult schimbată. secţiei cursuri dc ridicarea ca­ 6.000 tone metal, Acesta a fost lă f ă r ă p la tă p e n tr u c o p ii. „‘I o t ca m ării şi au cile două etaje cu aco­
Furnaliştii n-au reuşit în aceas­ lificării pentru topitori, caupe- angajamentul lor şi el nu tre­ r e a liz e z ¦a p U c în d c e le în v ă ţ a t e
tă perioadă să-şi organizeze în rişti, şef ii de echipă de pe tere­ buie să rămînă neindeplinit. O e ste m a i b u n — p e n tr u c o p ii ! “. perişuri netede pentru solarii.
cele mai bune condiţiuni acti­ mai mare grijă trebuie să se ma­ de la m ecanicii cu m ai m ultă
vitatea, să-şi îndeplinească în nul de încărcare, cantaragii etc. nifeste în privinţa îmbunătăţi­ C uvintele lui Lenin au fost tra­ ...D c d im in ea ţă p înă seara, pe
mod ritmic sarcinile planului Planurile elaborate în acest scop experienţă“ — spune adesea duse în viaţă din prim ii ani ai
de producţie. Din această cau­ au rămas doar pe hîrtie, vorbe rii neîncetate a calităţii metalu­ re v o lu ţie i socialiste. P este S.000.000 m alul M ării N egre nu încetează
ză ei sint datori patriei in acest goale. De aceea şi astăzi, cînd lui. In acest scop biroul, orga­ m ecanicul Io sif Blaga. D ar la copii se odihnesc anual în c e h
an o cantitate destul de însem­ ne găsim in cea de-a cincea lună rim lu l său fi B laga îm părtă- 0.000 de tabere de odihnă, sana­ glasurile copiilor. E xcursii in
nată de metal. Faţă de această a acestui an, în ceea ce priveşte nizaţia de partid nu trebuie şeflc din experienţa sa celor torii fi baze turistice create de
situaţie o mare răspundere organizarea acestor cursuri nu să-şi întocmească doar planuri, m ai tineri. V ictor Slana, S i­ stat fi sindicale, m unţi, plim bări pe mare, întîlnin
poartă organizaţia de partid, co­ s a făcut nimic. Biroul organi­ m ian Islrate. M atei R igău, Ion
muniştii. zaţiei de partid nu a manifestat să asculte rapoarte, ci să trea­ cu oam eni de ştiinţă, focuri de ta­
că la o muncă organizatorică Ivafcu — iată doar cîliva tineri
Unul dintre cele mai impor­ preocupare pentru înfăptuirea susţinută, să dea fiecărui mem­ bără, întreceri sportive, iată ce
tante drepturi acordate de Sta­ bru şi candidat de partid sar­ ce se găsesc la panoul de onoa­
re de la depoul Sim eria si care aduce fiecare zi copiilor care vin
'au în vă ţa t d e la m eca n icu l de
locom otivă Io sif Blaga. să-şi petieacă vacanţa în tabără.

a PRICQP IOItDACHE

corespondent C opiii sovietici folosesc gratuit In R .S. C ehoslovacă rezultatele
g rijii statului fa ţă de tînăra gene­
palatele fi casele d e cultură, sta­ raţie se văd p retu tin d en i şi în spe­
cial în dom eniul ocrotirii sănătă
ţiunile tinerilor n a lu ra lifli fi teh Iii unde au fost obţinute succese
im p o rta n te. Dacă în a n u l 1945
nicieni. E i au stadioanele lor, tea­ m ortalitatea la m ia de noi năs­
c u ţi era în m e d ie d e 136,8, în
tutul Partidului Muncitoresc Ro- acestor planuri, nu a tras la răs­ cini concrete şi apoi să-i con­ trele, cinem atografele, parcurile 1960 a scăzut la 23,5, iar in 1961
la 22.7. In reducerea m o rta lită ţii
mîn organizaţiilor de partid ale troleze, să-i verifice pe aceştia căi fera te pen tru copii. In U .ll.S.S în rîndul copiilor, au fost o b ţin u ­
te rezultate m ult m ai bune decil
întreprihderilor de producţie nu după vorbe ci după fapte. In Dozatori fruntaşi există ed itu ri speciale dc litera în S.U .A ., A nglia, Franţa, D ane­
m arca, O landa, Sued ia ctc. b l ţară
este dreptul de control asupra procesul de producţie să se ur­ tu ră p e n tru copii. C opiii au şi există 4.800 p u n cte d e consultaţii
activităţii conducerilor admi­ mărească felul în care sînt res­ pentru copii pe lîngă policlinici,
( U na din principalele rezerve presa lor — 259 de ziare fi re­ 33 de in stitute ale m am ei si co­
> pentru obţinerea unei fo n te de pilului, 36 de sanatorii pentru co­
nistrative. In această sec­ pectate reţetele de elaborare a v is te . • pii. In şcoli şi g ră d in iţe sînt pesta
2 m ilioane de copii. U n rol im ­
ţie, dreptul de control nu şarjelor, disciplina în muncă, > bună calitate este respectarea ? portant în educarea copiilor îl arc
organizaţia de pionieri care uneşte
a fost folosit în mod sa­ pundere conducerea secţiei care cum se execută reparaţiile etc. 9, c u s tr ic te ţe a r e ţe te i d e în c ă r - Era în anul 1925. Pe m a lul M ă­ în rin d u rile sa le 1.2 0 0 .0 0 0 d e co ­
s.a dovedit lipsită de grijă, lip­ Comuniştii trebuie să fie acei rii N egre, la poalele m untelui p ii in tra 8 si 15 ani. O rg a n iza ­
tisfăcător. In repetate rinduri sită de respect faţă de traduce­ oameni care prin exemplul Im­ 5 care a furnalelor. P entru a pune M eclved s-au ridicat 8 corturi. In ţiile de p ionieri dispun dc 170 de
biroul cit şi organizaţia de rea în viaţă a acestor sarcini. personal să arate că planul şi vara aceluiaşi an, aici au venit casc ale pionierilor şi tinerelu ¦
partid au ascultat rapoarte, au 9 în valoare această preţioasă re- p rim ii locuitori ai noii tabere, co­ lui, unde copiii activîn d în cadrul
p iii m in erilo r, m e ta lu rg iflilo r ctc. diferitelo r cercuri îşi d ezvo ltă a p ti­
luat in discuţie anumite proble­ Biroul organizaţiei de partid angajamentul luat se poate în­ V zervă , fie c a re d o za to r se străi- C ine nu cunoaşte în prezent renu­ tu d in ile lor.
m ita staţiune de odihnă pentru
me cu privire la îndeplinirea a dovedit de asemenea tă­ deplini. In secţie există multe O du icfle să îngrijească cu m ai $ copii, „ A rte k “ din C rim cca ? Sindicatele din fabrici şi uzine
O şi o rg a n iza ţiile Locale colaborează
sarcinilor de producţie. Comu­ răgănare in rezolvarea mul­ rezerve. Datoria organizaţiei de L m ultă atenţie agregatele pe care strîn s cu şco lile în o rganizarea cit
a m a i b u n ă a o d ih n e i d e v a r ă a c<>
niştii au făcut propuneri în sco­ tor probleme. in repetate bază este de a mobiliza toate O le arc în folosinţă. D e ásem e- piilor, a pregătirii taberelor de
u pionieri. In tim p u l vacanţei de vară
pul înlăturării unor deficienţe, rînduri comuniştii în cu- forţele pentru valorificarea lor ^ nea, dozatorul fe f efectuează X în ta b ere se o d ih n esc p e ste 250.000
b d e copii.
au criticat pe acei tovarăşi care vîntul rostit în adunările orga­ în scoduI sporirii producţiei, îm­ O controale dese la cei care lu - O
X Se editează peste 30 m ilioane d t
n-au dovedit suficient spirit de nizaţiei de bază şi-au exprimat bunătăţirii calităţii şi reducerii GH. GHEORGHIU-DEJ, Raport cu $ crează pe va gonul chitar. O In anul 1925, în A rtek s-au exem plare de reviste pen tru copii,
răspundere în îndeplinirea sar­ nemulţumirea faţă de aprovizi­ preţului de cost pe fiecare tonă privire Ia încheierea colectivizării şi X odihnit 289 pionieri. In prezent ta ­ tir a ju l că rţilo r (le lite ra tu ră p e n ­
cinilor încredinţate. Dăunător onarea cu piese de schimb. De de fontă, de a strînge legătura 9 Dacă în luna trecută s-a X băra prim eşte num ai într-o sena tru ei a tingind anual aproxim ativ
O d e IO o ri m a i m u lţi copii. D e c în d 4 m ilioane de exem plare.
O reu şit să se declaseze la fu m a - p există aceasta tabără, aici s-au
O odihnit si s-au călit aproxim ativ
însă este faptul că biroul organi­ multe ori însă ei au zis, ei au cu oamenii, de a pătrunde mai reorganizarea conducerii agriculturii ^ lele din C ălan doar 0,25 la su tă 150.000 copii.
I
zaţiei de partid, după ce a auzit. Secretarul organizaţiei de adine în problemele de produc­ prezentat Ia sesiunea extraordinară a ţ din fonta produsă (faţă de 3
bază, întregul birou n-au urmă­ ţie şi de a da tot sprijinul con­ Marii Adunări Naţionale — 27 aprilie d
analizat asemenea probleme şi rit însă ca propunerile făcute să * la sută cit este adm is), un m e-
a stabilit luarea unor măsuri, ducerii secţiei, întregului colec­
h rit revine si dozatorilor, între

nu a- dus lucrul început pînă prindă viaţă. La rîndul ei condu­ tiv in rezolvarea lor. 1962. Editura politică, 04 pagini — O care cei m ai buni sînt loan In anul 1965, în A rtek se vor
la capăt. In luna februarie, de cerea secţiei a promis că va lua GH. CĂLINESCU 1.10 lei (cartonat). odihni în fiecare lună 6.000 de
pildă, organizaţia de partid şi-a măsuri dar practic lucrurile au X Suciu, M ihai Jicm on, lă n c ii elevi.

5 M u ntean si F lorea Boabă.

propus prin planul său de mun­ fost lăsate luni de-a rîndul să g E. VĂCARIU Creşte, se înfrum useţează casa de
copii unională, se transform ă in­
că să mobilizeze toţi membrii meargă de la sine. De aceea, sec­ ^ corespondent tr-u n m ure şi m in u n a t oraş al
copiilor sovietici. La propunerea
şi candidaţii de partid, întregul ţia a şi ajuns la un impas. Şi brigada lui Căpescu >00000000000000000000000 C om itetului C entral al Com som o-
colectiv la realizarea planului Acestea nu sînt singurele lului a fost aprobat proiectul con­
struirii unui nou A rtek. care se va
de producţie. In această direc­ exemple din care reiese că bi­ poate realiza economii Ritmul lu cră rilor
ţie nu s-a depus apoi suficien­ roul, organizaţia de partid nu de întrefinere

tă strădanie. De aceea, la sfîr- au folosit cu pricepere dreptul a culturilor trebuie
intensificat
şitul lunii respective planul de de control, nu au exercitat su­ Executarea lucrărilor de dul- gada lui Nicolae Căpescu. Mai­ în tin d e pe o suprafaţă de 200 ha
producţie a rămas neîndeplinit. ficientă influenţă asupra desfă­ gherie de la şcoala cu 16 clase stru] Iacob Timenti, responsa­ (U rm are dm pag. l-a )
In luna martie, din nou orga­ şurării muncii, activităţii comu­ ce se construieşte la Vulcan a bil cu această lucrare, a consta­ C onstrucţia noului A rtek se rea­
nizaţia de partid şi-a prevăzut niştilor, întregului colectiv. fost încredinţată brigăzii lui Ni- tat aceste lipsuri dar s-a măr­ lizează cu succes. A n u l trecut şi-a
să ia măsuri, de data aceasta colae Căpescu. Normele de de­
în scopul lichidării rămînerii O serioasă răspundere are în viz prevăd folosirea eofrajelor ginit la atît. Aşteaptă proba­ ...şi iii hezna. cap italistă
secţiei furnale sub plan. Orga­ această privinţă şi Comitetul de de lemn de cel puţin 5 ori. Ce bil să vină alţii să ia măsuri
nizaţia a ascultat un raport al partid şi Direcţia generală a se întîmplă însă la Căpescu ?
conducerii secţiei asupra felului La el cofrajele se montează de­ pentru îndreptarea lucrurilor pe doara. Prea puţine tractoare se Cu totul alta este situaţia co­ terzice cu desăvîrşire folosirea
în care se desfăşoară munca Combinatului siderurgic Hune­ fectuos, din care cauză stîlpii şantierul de care răspunde. folosesc la întreţinerea culturi­
pentru îndeplinirea prevederilor doara. Deşi pe parcurs s-au cu­ de susţinere de la parter şi eta­ lor, pe motiv că nu ar fi sufi­ piilor în ţările capitaliste, coloniale muncii copiilor, patronii şi moşie­
planului de producţie. In urma noscut o serie de lipsuri exis­ j,ul I au deviaţii inadmisibile. de Conducerea şantierului de con­ ciente cultivatoare (în timp ce
iv) acestei^şedinţe, organizaţia de tente în secţia furnale nr. 1 , nu jllaoelloevennrnuticcsacelva dHLeoosaffoardc»ecrc»ounfrgoa-rri*iejnăa comcfirasceo- strucţii nr. 10 Vulcan cunoaşte la G.Â.S. Călan, unde s-a ter­ şi dependente. rii exploatează pe scară largă mun­
partid, pe baza discuţiilor pur.-, s-a acţionat în mod operativ şi sparg. Astfel, cofrajele făcute de minat praşila mecanică stau ne-
tate şi a propunerilor făcute de de asemenea această stare de folosite cele 6 cultivatoare). In feste jumătate din copiii de ca a sute dc mii de copii al că­
către tovarăşii Ioan Zlătior, Ioan ferm. Constantin Cpnstantines- brigada lui Căpescu se folosesc gospodăriile colective unde sînt
Chiroşca, Mihai Alupoaie, Ioan cu, care era şef al acestei sec­ lucuriurii udeaur nu a. fiuăucluut.,. minecaă ni- întîrziate lucrările de întreţi­ vîrstă şcolară din ţările capitaliste ror loc ar trebui să fie pe băn­
Luţic şi alţii, a însărcinat bi­ numai odată sau cel mult de nerea culturilor nu s-a făcut
ţii, n-a fost schimbat din acea­ mic pe, nfiu’a pune capăt risipei o planificare judicioasă nici în nu au., posibilitatea să înveţe. Pe cile şcolii.
stă funcţie vreme îndelungată L ^ ceea ce priveşte folosirea din
de materiale, proastei organizări plin a atelajelor. Lipsurile sem­ majoritatea din cei 750.000.000 de
deşi se constatase în repetate nalate mai sus au făcut ca lu­
rînduri că el pierduse in mare a muncii, pentru a ridica şi crările de întreţinere a culturi­ copii care trăiesc in ţările slab In Spania franchistă, flagelul
lor să se desfăşoare sub posi­
bilităţi. Pină în ziua de 28 apri­ dezvoltate îi încearcă lipsuri în
lie în unităţile agricole de pe alimentaţie, în domeniul locuinţe­ tuberculozei face ravagii în rîndu-
această brigadă la nivelul celor raza oraşului regional Plune- lor, şi în mijloacele de luptă îm­ rile copiilor. Pînă şi presa oficia­
doara era prăşită abja aproape
două ori. In jurul şcolii sint fruntaşe. Şi brigada lui Căpescu un sfert din suprafaţa cultivată lă a fost nevoită să recunoască
împrăştiate bucăţi de cherestea cu porumb şi sfeclă, iar la car­ faptul că aproximativ 52 .la sută
roul să întocmească un plan de măsură simţul răspunderii faţă folosite sau nefolosite. Risipa, poate realiza economii. Dar pen­ tofi prima praşilă se aplicase potriva bolilor. In multe din aceste
măsuri. Se aştepta deci ca bi­ de îndeplinirea obligaţiilor ce’-i proasta organizare a muncii, numai pe jumătate din supra­ ţări mortalitatea copiilor este foar­
roul organizaţiei de partid, con­ reveneau. Nu s-a intervenit în tru aceasta ea are nevoie de faţă. Din cele relatate reiese că te ridicată, asistenţa medicală lip­ din numărul copiilor sînt bolnavi
ducerea secţiei, să treacă la mod eficace nici în ceea ce pri­ ajutor. Cei în drept au datoria lucrările de întreţinere a cul­ sind cu desăvîrşire. Din cei de tuberculoză. Foametea perma­
veşte rezolvarea cererilor în­ să i-1 acorde neîntîrziat. 25.000. 000 de copii de vîrstă şco­ nentă şi condiţiile inumane dc
rezolvarea problemelor. Bi­ turilor sînt rămase în urmă. De lară din ţările Africii tropicale, viaţă explică faptul de ce în Spa­
roul organizaţiei de partid, do­ dreptăţite ale furnaliştilor pen­ neindeplinirea sarcinilor de plan,
N. IÎOVENŢA aceea, este de datoria organe­ nia peste 75 la sută din copiii
vedind însă formalism în mun­ tru asigurarea pieselor de acestea caracterizează acum bri- între 5 şi 12 ani sînt bolnavi.
corespondent lor şi organizaţiilor de partid, 17.000.000 nu au posibilitatea să
frecventeze nici măcar cursurile
ca sa, a neglijat să facă acest schimb, o mai bună aprovizio­ ¦ a consiliului agricol orăşenesc, Potrivit unei statistici spaniole, în
lucru. Mai mult decît atît, bi­ nare a furnalelor etc. Şi aşa
a sfaturilor populare şi agro­ şcolilor elementare. ţară la fiecare trei minute moare
roul organizaţiei nu s-a străduit cum era de aşteptat, aceasta ? un copil.
nomilor să considere efectua­
nici cel puţin să elaboreze acest fiind situaţia, treburile n-au pu. întrecere pasionantă Intr-o situaţie jalnică se află şi Revista vest-germană „Der Spic-
plan de măsuri. De aceea, nici tut merge bine, planul de pro. rea la timp şi de calitate a aces­
tineretul din alte ţări capitaliste.
lucrurile nu s-au îndreptat. Or­ ducţie rămînînd zile. săptămînî tor lucrări ca o sarcină de mare Statisticile publicate dc U.N.E.S.G.O. gel“ semnalează aceeaşi situaţie şi
ganizaţia de partid nu şi-a fo­ şi luni în şir nerealizat. Cele trei schimburi de la an- Cine-i pînă acum în frunte ? arată că „38 la sută din şcolarii în R.F. Germană, unde „este ne­
losit în această perioadă drep­ tesdrobitorul E.M. Barza se află E greu de spus. Pentru că importanţă, pentru realizarea italieni nu ajung să termine cele voie dc încă 23.000 dc săli de cla­
tul de control ca mijloc impor­ Din situaţia existentă în sec­ intr-o însufleţită întrecere pen­ schimbul condus de comunistul patru clase elementare... Italia se să şi de peste 20.000 săli de lu­
tant de întărire a echipelor ră­ ţia furnale se pot trage învăţă­ tru a asigura un ritm susţinut lean Vlad e fruntaş la golirea căreia să ia măsuri corespun­ află printre ultimele ţări din Eu­ crări“.
mase in urmă, de educarea ca­ minte, concluzii, in primul rînd în fluxul tehnologic al prepa­ şi concasarea minereului, cel
drelor, de creştere a exigenţei rării minereului aurifer. La baza condus de maistrul Cornel Daviă zătoare. ropa în ceea ce priveşte fondurile In America Latină mor anual
şi răspunderii fiecărui comunist trebuie ştiut şi înţeles pe deplin întrecerii stau obiective ca m ă­ are puncte mai multe la acti­
pentru îndeplinirea sarcinilor de rirea vitezei de golire a vago- vitatea desfăşurată la funicular. alocate dc stat pentru învăţămînt peste 200.000 de copii care nu de­
producţie, ca formă eficace 'de că acolo unde organizaţia de nstelor cu 10— 15 la sută, creş­ Realizări frumoase are şi schim­
luptă împotriva stagnării, de partid nu-şi îndeplineşte rolul terea randamentului de conca- bul condus de maistrul Liviu pe cap de locuitor“. Numai la păşesc vîrstă de 1 an. Procentul
scoatere la iveală a unor noi re­ său de conducător, munca nu sare cu 5 la sută etc.
zerve. In cursul lunii aprilie lu­ poate să se bucure de roade. Ac­ Roma lipsesc 3.500 de săli de cla­ înalt de îmbolnăvire şi mortalitate
tivitatea organizaţiei de partid Comitetul sindical de secţie a
trebuie să fie strîns legată de să, iar în întreaga Italic 40.000. în rîndul copiilor din ţările Arac-
sarcinile de producţie, de edu­
? ricii Latine se explică prin nivelul
carea oamenilor, de mobilizarea luat astfel de măsuri incit între­ Popa. scăzut de trai şi lipsa de ajutor
lor la realizarea prevederilor cerea să fie îndeaproape urm ă­ In Italia se foloseşte pe scară medical.
din plan. In acest scop este ne­
crurile de asemenea n-au mers cesar şi trebuie să se desfăşoa­ rită de întregul colectiv. Grafice largă mina de .lucru a copiilor sub
mai bine. re o muncă activă, combativă, mari indică realizările fiecărui
schimb. T, PLEŞA 14 ani. Deşi constituţia Italiei in­ (Agerpres).
In această secţie s-a ajuns
corespondent
chiar pînă acolo încit şi atunci

IN FATA HÂRTII: platformei electorale a partidu­
lui condus de dr. Jagan, colo­

nialiştii au dezlănţuit la înce­
B d e p r e s t i g i u l î n t r e p r i n d e r i i putul acestui an noi tulburări
GUYANA BRITANICæ]î. în Guyana britanică. Dar mane­
Cum este şi firesc, atunci cinci parte din muncitorii de aici se tre altele s-a format o comisie primele din lume în privinţa ex­ fiinţarea unui parlament com­ vrele colonialiştilor au eşuat da­
ieşi învingător intr-o întrecere, pot, mîndri. Teodor Moga, Ioan care să urmărească felul cum Guyana britanică, singura co­ tracţiei), minereu de mangan, pus din dbuă camere, dar în­ torită fermităţii cu care a ac­
fie ea pe linie de producţie fie Lugoj an şi Vaieria Suciu de la este realizată sarcina reducerii lonie a Angliei de pe continen­ aur şi diamante a căror extrac­ treaga putere rămînea în conti­
pe linie de sport, eşti cuprins apă minerală, Alexandru Todea preţului de cost. Serviciile apro­ tul sud-american, este situată ţie se află în mare parte în mîi- nuare în miinile guvernatorului ţionat Partidul popular progre­
de o bucurie nemărginită. In şi Romolus Hann de la cariera vizionare, producţie şi contabi­ in partea de nord-est a Americii sist şi faptului că masele de oa­
acele momente, fără să vrei, te Zam, Geza Sitaş, Nicolae Brăti- litate au fost obligate să urmă­ de sud, între Venezuela şi Bra­ nile trusturilor americane şi britanic. meni ai muncii i s-au alăturat
gindeşti la întreaga muncă des­ lă şi Mircea Ni’stor de la tîm- rească lunar felul cum se li­ zilia. Este mai mare decit cele­ engleze. Pentru Ş.U.A. şi Anglia, La primele alegeri ţinute în şi l-au sprijinit. Poporul Guya­
făşurată, la tot ce ai făcut pen­ plărie, Lemenia Meşa şi Grigore chidează imobilizările din stocuri lalte două posesiuni coloniale nei britanice are tot mai multă
tru obţinerea unui succes de Horvath de la fabrica de nasturi supranormative, serviciul pro­ vecine la Răsărit — Guyana Guyana britanică constituie şi Guyana britanică în 1953 a ie­ încredere în forţele sale şi ştie
prestigiu. Dar, în acelaşi timp sînt numai cîţiva dintre munci­ ducţie să urmărească în fiecare olandeză (Surinam) şi Guyana o importantă bază strategică. In şit victorios Partidul popular acum că libertatea trebuie cu­
iţi dai seama că pe viitor tre­ torii care şi-au adus un aport lună situaţia consumurilor spe­ franceză (Cayenne). Guyana bri­ apropierea capitalei ţării, Geor­ cerită prin lupta Împotriva asu­
buie să munceşti şi mai bine deosebit la realizarea sarcinilor cifice pe unităţi şi sortimente, tanică are o suprafaţă de getown, se găseşte o bază nava­ progresist condus de Cheddi Ja-
pentru menţinerea succesului de plan. traducerea în viaţă a propune­ 215.000 km.p. şi o populaţie de gan. Programul său prevedea pritorilor străini.
cucerit. Aşa s-a intîmplat şi cu rilor făcute în consfătuirile de numai 500.000 locuitori. Cea mai lă americană.
colectivul întreprinderii de in­ Tot atît de adevărat insă este producţie şi multe altele. Mă­ mare parte a ţării este acope­ Baza economiei Guyanei bri­ lupta pentru independenţa ţă­ In condiţiile creşterii continue
dustrie locală din Deva. lată şi faptul'că au existat unele ra­ surile luate au avut un efect po­ rită de jungle de nestrăbătut. rii, naţionalizarea industriei şi a mişcării de eliberare, Anglia
cum s-au petrecut lucrurile. muri care nu au apărat cu toa­ zitiv. In luna aprilie s-au reali­ tanice o formează agricultura. reforma agrară, ridicarea nive.
tă puterea prestigiul cucerit în zat economii peste plan la pre­ Principalele culturi sint: trestia luliri de trai al oamenilor mun­ a fost nevoită să accepte duce­
In anul care a trecut colecti­ anul trecut. Produse ca balastul ţul de cost in valoare de 78.000 de zahăr, orezul, cafeaua, cacao, cii. Cînd guvernul format de rea unor tratative în problema
vul de aici a obţinut succese şi nisipul de riu, ramura prelu­ lei. Acesta este un început bun. Cheddi Jagan a trecut la înfăp­ acordării independenţei Guya­
deosebite în muncă, fapt pen­ Nu trebuie să se uite însă nici tutunul. Zahărul constituie unul tuirea acestor reforme democra­
tru care a ocupat primul loc pe crarea metalelor şi altele au un moment că întreprinderea de din produsele de seamă ce se tice, Anglia a trimis în Guyana nei britanice în luna mai a aces­
regiune în întrecerea dintre în­ tras înapoi activitatea generală, industrie locală Deva mai are exportă (reprezintă aproximativ britanică forţe militare. Totoda­ tui an. Tratativele au avut loc
treprinderile de industrie loca­ răminind cu mult sub sarcinile incă de recuperat pierderi, pre­ 60 la sută din export). Industria tă a fost suspendată constitu­ la Londra. Declarîndu-se nesa­
lă. întregul colectiv s-a bucurat de plan. Ceea ce se poate dis­ cum şi faptul că planul de be­ de prelucrare a materiei prime tisfăcut de tratativele avute cu
sincer. Apoi au fost luate mă­ cuta insă şi mai mult este nerea. neficii este departe de a fi în. ţia şi introdusă în ţară starea ministrul englez al coloniilor,
suri pentru obţinerea unor suc­ lizarea planului reducerii preţu­ deplinii. Colectivul de aici are agricole este slab dezvoltată. Şi excepţională. Guvernul demo- Cheddi Jagan cere noi tratati­
cese şi mai bune. Acum, după întreprinderile care există apar­ ve în vederea acordării inde­
5 luni de activitate, se poate lui de cost. După un trimestru de apărat un prestigiu cîştigat ţin companiilor străine. Pe uria­ cra-t a fost înlăturat de la pu­ pendenţei, cel mai tîrziu în luna
spune că în bună parte colecti­ de activitate conducerea între­ şele plantaţii muncitorii agri­ tere, iar mulţi dintre fruntaşii iulie.
vul întreprinderii s-a achitat de prinderii a constatat că s-au în­ prin muncă. Iată de ce măsuri­ săi printre care şi dr. .Tagan au
sarcinile pe care le-a avut. In registrat depăşiri la preţul de coli sint crunt exploataţi. Nume­ Intr-o recentă declaraţie, pri­
primul trimestru, de pildă, co­ cost in valoare de 169.000 lei. le luate în ultimul timp ca şi roşi ţărani nu au nici o palmă fost arestaţi şi aruncaţi în în­
lectivul I.I.L. Deva a îndeplinit Lucrurile nu puteau continua mul ministru C. Jagan afirmă
planul producţiei globale în pro. astfel. Atunci s-a convocat o planul de măsuri tehnico-orga- de pămînt. chisoare. că guvernul Guyanei britanice
porţie de 106 la sută, pe luna şedinţă cu toţi factorii de răs­ După al doilea război mondial Cu toată teroarea din ţară po­ îşi propune ca sarcină să obţină
nizatoric întocmit la începutul independenţa politică şi econo­
aprilie în proporţie de 115 la pundere unde s-a analizat în mişcarea de eliberare naţională porul nu a încetat lupta de eli­
anului să fie pus în aplicare eu berare. Colonialiştii au fost ne­ mică a ţării, iar pe plan extern
sută iar în două decade ale lunii amănunţime deficienţele care a luat un puternic avînt în lu­ să promoveze o politică paşni­
cea mai mare stricteţe, astfel ca mea întreagă. Poporul Guyanei voiţi să pună în libertate pe con­
au dus la nerealizarea preţului britanice s-a ridicat cu hotărîre că şi neutră.
realizările să fie pe măsura po la lupta împotriva dominaţiei ducătorii Partidului popular Sub conducerea Partidului
progresist.
străine. Sub presiunea maselor popular progresist, micul popor
populare, Anglia e nevoită să In 1957, apoi în 1961, la ale­
gerile ţinute, Partidul popular al Guyanei este hotărît să lupte
în continuare pentru cucerirea

mai în proporţie de 110 la sută. de cost. Tot atunci au fost lua­ sibilităţilor. Subsolul ei este foarte bogat în acorde Guyanei britanice o con­ progresist iese din nou victorios. neîntirziata a independenţei ţă­

Sînt realizări cu care o bună te măsuri corespunzătoare. Prin­ tV. ALBU zăcăminte de bauxită (printre stituţie. Aceasta prevedea În­ Pentru a împiedica înfăptuirea rii sale