Page 109 - 1962-05

PS- 3
„Comunitatea mondială so c ia listă
este un scut de nădejde p en tru
popoarele care lu p tă
p e n tr u libertate şi p r o g r e s “
Mitingul de la Kremlin al prieteniei dintre popoarele
Uniunii Sovietice şi Republicii Mali
M O SC O V A 30 (Agerpres). — T A S S transm ite:
In Ila re le P alat al K rem linului a avut loc la 30 m ai
un. m itin g al prieteniei dintre popoarele U niunii S o ­
vietice şi R epublicii M ali.
M itin g u l a fo st deschis de N iko la i D tgaî, preşedintele rca lu i N ik ita H ruşciov, p rim -secreta r al C.C. a l P .C .U .S., conferinţa reprezentanţilor opiniei pu­
C om itetului executiv al Sovietului din M oscova.
L a m itin g au rostit cuvinlari d e salut profesorul Ser-
Alegerea direcţiei de dezvoltare pe
viitor, a spus şeful guvernului sovie­
tic, arc pentru fiecare popor o însem­
nătate liotaritoarc. „In actualul raport
dc forţe pe arena mondială, cînd exis­
tă posibilitatea reală de a obţine un
sprijin puternic din parlea sistemului
mondial socialist, popoarele care au
rupt lanţurile colonialismului pot
merge pe drumul pe care-1 doresc“.
Garactcrîzînd situaţia politică din
Africa eliberată, N. S. Hruşciov a
spus: „Unele ţări au dobândit adevă­
rata independenţă şi pot hotărî ele in­
sele ce şi cum trebuie să facă. Al­
tele, au dobândit deocamdată numai
o independenţă fictivă“.
Popoarele unor astfel dc ţări
mai au de dus o luptă se­
rioasă pentru drepturile for, pen­
tru dobîndirea adevăratei lor inde­
pendenţe. „Aceăstă luptă poale înlr-o
serie dc cazuri să ia formele cele
mai ascuţite şi să se transforme chiar
în luptă armată în condiţiile inde­
pendenţei naţionale cueeriie“.
Exista în Africa şi astfel dc state,
a spus în continuare N. S. Hruşciov,
unde posturile de răspundere sînt ocu­
pate de oameni „aleşi de colonialişti,
obişnuiţi cu pomenile lor“.
„Un reprezentant tipic al acestui
gen de trădători ai intereselor naţio­
nale este Ghombe“, a declarat N. S.
Hruşciov. Dar el nu este singurul, a
adăugat şeful statului sovietic. „ \u
numai Songo, ci şi alte state africane
fşî au pe Cliombe al lor“.
In zilele noastre, a spus N. S.
Hruşciov imperialiştii „exploatează fără
ruşine năzuinţa popoarelor din ţările
slab dezvoltate din punct de vedere
economic spre cunoştinţe, şpre p ro­
gres economic“. El a subliniat că
aşa-zistil corp al păcii creat recent de
guvernul S.U.A., sau „Alianţa pentru
progres“ din America Latină „con­
stituie o unealtă a imperialiştilor“.
„Viaţa arată că cucerirea independen­
tei politice nu înseamnă încă lichida­
rea dominaţiei capitalului financiar în
economia ţărilor eliberate. Imperialis­
mul încearcă să găsească noi mijloace
pentru realizarea scopurilor lor colo­
niale“.
\ . S. Hruşciov a subliniat: ,.In
ultima vreme monopolurile imperialis­
te îşi pun speranţe deosebit de mari
în aşa-zisa Piaţă comună.
Piaţa comună este de fapt un acord
monopolist de sfat a! oligarhici finan­
ciare din Europa occidentală, care
ameninţă interesele vitale ale tuturor
popoarelor, ameninţă cauza păcii ge­
nerale, întrucât cercurile agresive ale
imperialismului o folosesc în scopul
întăririi N.A.T.O. şi accelerării cursei
înarmărlior“.
N. S. Hruşciov a arătat că Piaţa
comună este îndreptată de asemenea
împotriva Uniunii Sovietice şi ă ce­
lorlalte ţări socialiste. Totuşi, a adău­
gat el, „nic? 0 Piaţă comună nu re­
prezintă pentru noi un pericol. Alltel
stau lucrurile cit tinerele state din
Africa, Asia şi America Latină, care
şi-âu cucerit recent independenţa po­
litică şi care nu sînt încă indepen­
dente d'n minet de vedere economic“.
„Linul din principalele scopuri ale
=®v-
R e c e p ţ ie în c in s te a Iui M o d ib o K e ita
M O SC O V A 30 (Agerprcs). - T A S S
tra n sm ite:
La 30 m ai P rezidiul Sovietului Su­
prem al U .R .S.S. şi g uvernul U .R.S.S. tici.
att oferit in M arele Palat al K rem li­
înrăutăţirea situaţiei economice a Tailandei
BANGKOK 30 (Agerpres). -
Potrivit unor ştiri din Bangkok,
situaţia economică din Tailanda se în­
răutăţeşte pe zi ce trece, ca urmare a
polMicii războinice dusă de guvernul
Sârb Thanarat.
O a mai mare parte a bugetului de
stat este înghiţită de chetiuiei'ie mi­
litare. Iu 1961 aceste cheltuieli s-au
ridicat la 1070 milioane de baţi (mo­
neda naţională tailandeză; 20 de baţi
reprezintă un dolar). In plus o sumă
de 500 milioane de baţi anual este re­
partizată pentru întreţinerea militarilor fituri depăşind 19.309 milioane de baţi,
americani, veniţi, chipurile, în Tai­
landa pentru a-i acorda „ajaior“.
Ga urmare a poverii tot mai grele pc
care o reprezintă cheltuielile militare,
deficitul bugetar al Tailandei creşte
de la an la an. In perioada (958—
1962 acest deficit a reprezentat în
total 6.170 milioane de baţi.
Guvernul Thanarat caută să iasă din
această situaţie prin mărirea impozi­ 150 dc delegaţi din Angola, Africa ţii la congresul tineretului, convocat
telor, contractarea de împrumuturi în­ dc sud, Africa de sud-vest, Bcchuana- din iniţiativa diferitelor organizaţii de
robitoare în S.U.A., şi mărirea canti­ land, Kenya, cele două Rhodes», Nyas- tineret din ţară. Ordinul cu privire
tăţii de hîrtîc-monedă în circulaţie. saland, Zanzibar, Basutoland, Mozam- la împrăşţiereă congresului a fost dat
Impozitele au devenit aproape dc ne­ bic, Guineea spaniolă, Sahara spaniolă de Luis Somoza, dictatorul din N i­
suportat pentru cetăţeanul de rind. el» şi teritoriile portugheze Fernando Po, caragua.
reprezerttînd 93 la Sută din veniturile
prevăzute în buget.
Mărirea cantităţii de hîrtie-tnonedă
în circulaţie a dus la creşterea ver­
tiginoasă a preţurilor mărfurilor. Con
îorm unor date publicate de către j agenţia Prensa Latina, la Managua Anglia a crescut cu 29 la sută.
Redacţia şt administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. lelefon: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale T.T.R. nr. 263.828 din 6 noiembrie 1919. — tiparul: întreprinderea Roii grafică „1 Mai“ — Deva.
g kei R um iartfev, rectorul U niversităţii prieteniei popoa­
relor „Patrice L um um ba", şi lăcătuşul-ajustor de la u zi­
n a constructoare d e m a şin i-u n e lte „K ra sn ii P ro le ta rii",
!van Fednev.
P articipanţii la m itin g au p rim it cu căldură cuvinta-
preşedintele C onsiliului de M in iştri al U .R .S.S.
Pieţei comune esfe de a lega o sc­
rie de ţări eliberate de economia sta­
telor imperialiste, dc a le menţine
fn robie. Acest scop este, fireşte, ca­
muflat prin fraze bombastice despre
„ajutorul“ acordat popoarelor din ţă­
rile înapoiate, despre avantajele vîn-
zârii fără taxe vamale a producţiei
lor cte".
Organizatorii Pieţei comune, a spus
N. S. Hruşciov, caută să pună piedici
de neînvins în calea creării unei in­
dustrii naţionale. „Imperialiştii vor cu
ajutorul Pieţei comune să invadeze
ţările africane cu mărfurile lor in­
dustriale cu care, fireşte, nu poate
încă concura tînăra industrie a aces­
tor ţâri“.
.Subordonarea tinerelor state suve­
rane a'c Africii faţă de Piaţa comună
ar însemna ca ele să accepte rolul de
anexe de materii prime agricole ale
fostelor metropole“, a declarat şeful
guvernului sovietic. El a arătat, de
asemenea, că popoarele care s-au elibe­
rat de sub jugul colonialismului pot
lupta acum cu mult mai multă uşurin­
ţă împotriva imperialismului. „Comu­
nitatea mondială socialistă este un
scut de nădejde pentru popoarele care
luptă pentru libertate şi progres. Po­
sibilităţile tarilor socialismului de a
a.orda sprijin acestor popoare cresc
permanent“.
„A sosit de mult momentul să se
dezrădăcineze din practica schimbului
internaţional de mărfuri metodele prin
care cei puternici se îmbogăţesc din
comerţul cu cei slabi“, a declarat N. S.
Hruşciov.
„Guvernul sovietic consideră oportu­
nă convocarea unei conferinţe interna­
ţionale pentru problemele comerţului
unde să se dezbată problema creării
unei organizaţii comerciale internaţio­
nale care să cuprindă toate regiunile şi
Urile din lume. fără nici un fel de dis­
criminări“, a spus N. S. Hruşciov.
Convocarea unei 3 -,tfe! de conferinţe,
a spus el, va fi. fără îndoială, spri­
jinită de numeroase ţări şi „este unul
din mijloacele prin care ţările s|nb
dezvoltate din punct de vedere ecorio;
mîc îşi pot apăra interesele lor şi ţine
piept uniunii internaţionale a mono­
polurilor capitaliste“.
„Uniunea Sovietică este gata să în­
cheie cu ţările africane acorduri co­
merciale de lungă durată", a spus şe­
ful guvernului sovietic. Aceste acorduri
vor crea pentru mărfurile produse in
ţările Africii o piaţă permanentă, sta­
bilă.
Sintem convinşi că prin eforturile
comune ale statelor socialiste şi ţă­
rilor independente, iubitoare de pace,
din Africa, Asia şî America Latină se
poate da riposta cuvenită planurilor
colonialismului colectiv, pe care impe­
rialiştii încearcă să le înfăptuiască pro-
movind politica agresivă a Pieţei co­
mune. a declarat N. S. Hruşciov.
N. S. Hruşciov a spus că atunci
cînd ţările socialiste acordă după pu­
terile lor un ajutor tinerelor state in­
dependente, acesta este un ajutor de­
zinteresat, deşi ca valoare este poate
mai mic decît cel pe care îl promit
alţii. Imperialiştii urmăresc cu rivnâ
ca fondurile alocale pentru acordarea
aşa-zîsuhii ajutor să nu fie folosite pen-
nului o recepţie in cinstea lui M odibo
K eita .
A u participat N ik ita H ruşciov. Lco-
nid B rejncv şi a lţi conducători sovie­
Banca de Stat din Tailanda, în pe­
rioada iamiarie-noieitibrie 1961 preţu­
rile au crescut cu 17 la sută. Sosirea
recentă a noilor trupe americane în
Tailanda a accentuat urcarea preţu­
rilor.
7 aîianda constituie un important de­
buşeu penlru mărfurile americane şi
o rezervă de materii prime. In decurs
de trei ani (195S—1961) capitaliştii
americani au obţinut in Tailanda pro­
ceea ce echivalează, aproximativ cu
veniturile totale prevăzute in aceeaşi
perioadă în bugetul taîlandez. Inves­
tiţiile de capital american în Tai*
* PE SCURT a
ACCRA. — Agenţia ghaneză de (capitala statului Nicaragua) poliţia
ştiri anunţă că la Accra au sosit şi trupele au împrăştiat pe participan­
Guineea, Cabinga şi Capul Verde pen­
tru a lua parte la conferinţa luptăto­
rilor africani pentru libertate, care în­
cepe miercuri.
MANAGUA. — După cum anunţă — aprilie 1962 numărul şomerilor din
tru dezvoltarea industriei naţionale,
pentru ca aceste ţări să nu poată pre­
lucra materia primă obţinută.
„Ţările imperialiste, sub aparenţa
grijii pentru nevoile ţărilor slab dez­
voltate, se îngrijesc de fapt de punga
lor, de sporirea capitalurilor lor şi fac
totul pentru a ţine aceste ţări intr-o
stare de dependenţă“, a spus N.S. Hruş­
ciov.
Nikita Hruşciov a subliniat cu sa­
tisfacţie faptul că şeful statului Mali,
Modibo Keita a vorbit in cuvinlările
şi iri discuţiile sale despre aceea că
unica cale justă pentru popoarele care
s-au eliberat din robia colonială este
înfăptuirea ideii socialismului. „Po­
porul sovietic nu poate decit să salute
o astfel de hotărire“, a spus S.
Hruşciov. El a subliniat: „Alegerea
căilor de dezvoltare este, fireşte, o
chestiune a popoarelor înseşi“.
„Există un proverb înţelept —
„Dacă nu ai un prieten, caufă-1 şi
dacă l-ai găsit, păstrcază-I“. Uniunea
Sovietică are mulţi prieteni în lumea
întreagă, a găsit mulţi prieteni şi în
noua Africă independentă. Şi noi păzim
această prietenie ca lumina ochilor“.
„Poporul Republicii Mali poate fi
convins de faptul că Uniunea Sovie­
tică ii va fi întotdeauna un prieten
credincios“, a declarat Nikita Hruşciov.
* a Nigeriei
In cuvînful său Modibo Keita, şe­
ful statului şi preşedintele guvernului
Republicii Mali, a subliniat că vizita
delegaţiei Mali în marea şi puternică
Uniune Sovietică, ţara care a lăsat o
amprentă nestearsă asupra desfăşurării
istoriei lumii întregi, s-a desfăşurat
„într-o atmosferă de caldă prietenie“.
Marea Revoluţie Socialistă din Oc­
tombrie 1917 a oferit cheia pentru re­
zolvarea problemelor viitoare ale Afri­
cii. In numele tuturor celor care au
făurit libertatea stalului Mali, Modibo
Keita a exprimat sentimentele de
profund respect faţă de genialul be­
nin. Datorită n-îrpîrij raMp p-'-p |p 3
fost tăcută în Uniunea Sovietică. în-
tîlnirilor frăţeşti ou oamenii sovietici,
„toţi membrii delegaţiei au simţit şu-
fluî dătător de v'-fâ aJ frăţiei între
popoare“, a spus Keita
„Noi, a spus Modibo Keita, am ales
necondiţionat drumul socialismului“. FI
a s p u s în continuare c ă poporul Mali
a trecut deja la predarea către stal
a ramurilor principale ale economiei
ţării şi a aminlit că în Mnb' au fost
cieale condiţiile obiective pentru lichi­
darea bnzetor militare străine aflale
pc teritoriul acestei republici.
Republica .Maţi. a subliniat Modibo
Kcila, nu va face parte niciodată din
categoria acelor ţări care nu se bu
cură dcc.it de independenţă juridică.
Republica Mali s-a pronunţat şi se
pronunţă împotriva colonialismului.
„Mali va putea considera ca încheia*?
misiunea sa numai atunci cînd nici o
palmă din nămînful african nu va fi
ocupat de jefuitorii colonialişti“.
Preşedintele Republicii Mali a ex­
primat recunoştinţă Uniunii Sovietice
pentru sprijinul acordat în organiza­
ţiile internaţionale tinerelor ţări afri­
cane Noi considerăm Uniunea Sovie­
tică ca apărător credincios al popoa-
re'or africane iubitoare de libertate.
Retcrindu-se ta problemele interne
ale ţării sale, c! a subliniat că toţi
cetăţenii ei sînt încadraţi în construc­
ţia naţională, muncesc pentru reali­
zarea primului plan cincinal.
Şeful Republicii Mali a subliniat că
poporul ei îşi va îndeplini sarcinile
r!sforifă sprijinului dezinleresnf si fră­
ţesc care îi este acordat în toate do­
meniile de guvernul sovietic.
landa sporesc continuu. Numai în t9‘>0
investiţiile directe ale S.U.A. au re­
prezentat 25 milioane dolari.
Balanţa schimburilor comerciale ale
Tailandei cu Statele Unite este cit se
poate de grăitoare pentru relaţiile între
o mare putere capitalistă şi o ţară
slab dezvoltată. In perioada t956—1961
Tailanda a înregistrat un deficit de
7.500 milioane de baţi în comerţul său
cu S.U.A. înfiinţarea de către ameri-
câni la începutul lunii mai la Bang-
kok a unei importante agenţii de co­
merţ exterior in vederea intensificării
plasării mărfurilor americane pe piaţa
tailandeză, va duce la accentuarea a-
cestui deficit.
~W=
LONDRA. — După cum a declarat
în parlament, Hare, ministrul Muncii
din Anglia, in perioada aprilie 1961
DRV MUT; ^m m U SM U U U î Nr. L311
nftssnas sSMramţtiHme
ÜLTnS&E STIEI ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T I R I
Conferinţa reprezentanţilor opiniei publice \ Sirohy a fost distins cu ordinul
sovietice pentru dezarmare generală „Klement Gottwald“
PRXGA 30 (Agerpres). — Ce- dinul „Klement Gottwald“ pen­
şi pace şi-a incîieiat lucrările teka transmite : tru merite deosebite în constru­
irea Republicii Socialiste Cehos­
MOSCOVA 39 (Agerprcs). - TASS soane, fac parte cunoscuţi oameni de V. Siroky, preşedintele guver­ lovace şi pentru activitate înde­
transmite: ştiinţă, scriitori, muncitori, cosmonau­ nului R. S. Cehoslovace, mem­ lungată în mişcarea revoluţio­
tul Gherman Titov, Viktor Grişin, pre­ bru al Biroului Politic al C.C. nară muncitorească, cu prilejul
La 30 mai şi-a încheiat lucrările şedintele C.C.S. din U.R.S.S. şi alţii. al P.C. clin Cehoslovacia, a fost împlinirii a 60 de ani de la
distins de preşedintele R. S. naşterea sa.
blice sovietice pentru dezarmare gene­ Conferinţa a ales de asemenea noua Cehoslovace, A. Novotny, cu or­
rală şi pace, care au durat două zile componenţă a Comitetului sovietic pen­
t.a discuţii au participat 42 de per­ tru apărarea păcii. In p o fid a tu tu r o r r e p r e s iu n ilo r
soane. In aceeaşi zi a avut Ioc o plenară
Mişcarea grevistă din Spania
Conferinţa a ales delegaţia sovie­ a Comitetului sovietic pentru apărarea continuă să se extindă
tică la Congresul mondial pentru de­ păcii care şi-a ales Prezidiul.
zarmare generală şi pace care se va Nikolai Tihonov a fost reales pre­
deschide la Moscova în luna iulie. Din şedinte al Comitetului sovietic pentru MADRII) 30 (Agerpres). — şi sectorul construcţiilor. In
delegaţie, formată din 100 de per­ apărarea păcii. în pofida represiunilor poli­
ţiei francliiste şi a îndemnurilor provincia Cadix numărul gre­
patronilor la reluarea lucrului, viştilor din acest sector se ri­
mişcarea grevistă din Spania dică la 5.000. Alţi 6.000 construc­
continuă să se extindă. „Marţi tori au încetat lucrul în provin­
Şedinţa Subcom itetului — scrie corespondentul agenţiei cia Jerez dela Frontera. După
teh n ic-ştiin tific a i O.RLiI«
France Presse — greva a cu­ cum transmite agenţia Reuter
pen leu Cosmos prins pentru prima oară pro­ în provincia Bilbao 48.000 de
vincia Estramadura. Greva a
cuprins de asemenea pe munci­ muncitori continuă greva de
torii agricoli din diferite pro­ solidaritate cu minerii din As-
vincii ale Spaniei“. turia.
Sncepînd de marţi, 6.000 de In faţa frontului unit al mun­
muncitori agricoli au încetat lu­ citorilor, patronii sînt nevoiţi să
crul în provinciile Cadizr şi bată în retragere. Direcţia uzi­
G E N E V A 30 (A gerprcs). — tre şefii guvernelor U niunii S o vieti­ Cordova. în regiunea Jerez au nelor metalurgice „Dure Felgue-
încetat lucrul alţi 9.000 de mun­ ra“ (provincia Gijon) a fost
In şedinţa d in 29 m ai a Subcom i­ c e şi S . U . A ., A . A . B la g o n r a v o v a citori agricoli. în provincia Ara-
tetu lu i teh n ic-ştiin fific al O .N .U . p en ­ gon, unde minele sînt paralizate obligată să facă concesii celor
tru Cosm os a luat cu vînlul acad. A A. analizat in a m ă n u n ţim e sarcinile sub­ de 15 zile, 1.000 de muncitori a- 1500 de muncitori, semnînd un
B lagonravov, reprezentantul U niunii com itetului. Sarcina principală, a de­ gricoli de la crezării au declarat nou contract colectiv care pre­
S o v ie tic e . clarat el, este de a contribui la o co­ grevă cerînd mărirea salariilor vede mărirea salariilor. De ase­
laborare in tern a ţio n a lă eficien tă în
D upă ce a a m in tit că lucrările sub­ dom eniul explorării Cosm osului. D upă cu sută la sută. menea în Asturia la minele din
com itetului au început in condiţii fa ­ ce a relevat realizările in dom eniul Greva a cuprins de asemenea Langrco şi Nalon, muncitorii au
vorabile cîn d a avut loc un schim b dc explorării spaţiului cosm ic, A . A . B la­ reluat lucrul în urma acceptării
m esaje cu privire la colaborarea re­ gonravov a subliniat că cu cit m ai
ciprocă în explorarea C osm osului în- m are va fi num ărul tarilor care vor de către patronat a revendică­
colabora în acest d o m eniu cu a lil m ai
Hotărîrea S.U.A. stîrneşte repede va progresa ştiinţa. rilor lor.
nelinişte in Anglia
Socotim , a spus reprezentantul so­
LONDRA 30 (Agerprcs). — vietic în încheiere, că d ific u ltă ţile in
organizarea colaborării pc plan m o n ­
TisSbyrărî în provincia de vest
La 29 mai un număr dc deputaţi geria dc vest partidul „Grupul ele ac­
laburişti şi-au exprimat în Camera ţiune“, care'sc află în opoziţie în par­
Comunelor neliniştea în legătură cu lamentul federal, deţine poziţii domi­
urmările proiectatelor experienţe nu­ dial în Cosmos, determ inate dc fap tu l LAGOS, FEDERAŢIA NIGERIA nante. In urma unor divergenţe ivite
cleare americane la mari altitudini. că principalele m ijloace tehnice pentru 30 (Agerprcs). — în acest partid, conducerea partidu­
Laburistul Sydney Silverman a propus cercetarea C osm osului po t fi cu greu lui a cerut schimbarea fostului prim-
ca exploziile nucleare la mari alti­ separate de m ijloacele de înarm are, Agenţiile de presă relatează că în ministru provincial, Akintola. In locul
tudini să fie interzise în cadrul unui vor fi biruite in cursul rezolvării pro­ ultimele zile au avut loc tulburări în său a fost numit Alhaji Adegbenro.
acord limitat care să nu prevadă nici blem ei dezarm ării. La rin d u l său, d ez­ provincia Nigeria dc vest, care au Această înlocuire a provocat însă
un control. voltarea colaborării internaţionale în culminat cu introducerea dc către gu­ grave disensiuni in parlamentul local.
orice dom eniu contribuie la întărirea vernul central al Federaţiei Nigeriene
Laburistul Arthur Hendcrson a de­ încrederii şi. im p licit, v a contribui la a stării excepţionale în această re­ Profitînd dc aceste disensiuni, gu­
clarat că, date fiind aceste experien­ rezolvarea şi a acestei problem e. giune. După cum se ştie, Nigeria are vernul central a dizolvat parlamentul
ţe, guvernul englez este dator să pro­ un statut federal, cele trei provincii local, a demis din posturile lor pc
pună guvernelor american şi sovietic componente, dc nord, vest şi est, avind noul prim ministru, pc guvernato­
stabilirea unui termen pentru înce­ parlamente şi guverne proprii. In Ni- rul provinciei şi pe toţi miniştrii înlă-
tarea tuturor experienţelor. turînd astfel singurul guvern provin­
cial condus de un partid de opoziţie.
* Totodată a fost introdu. s•ă' sVtAarrreran cx-
cepţională pînă la sfîrşitul anului.
in a l g e r ia : Pasivitatea autorităţilor
franceze favorizează acţiunile
ultracolonialiştilor
LONDRA 30 (Agerpres). —- Administrarea provinciei dc vest a
„O pagină neagră în istoria omeni­ fost preluată de guvernul federal.
rii“ şi „o jignire pentru lumea civi­ ALGER 30 (Agerpres). — atacurile teroriste cu bombe asupra Atribuţiile dc administrator vor fi în­
lizată" — astfel a caracterizat Ber- In Algeria continuă să se semnale­ populaţiei şi instituţiilor algeriene, ele­ deplinite de ministrul federal al Să­
nard Lovell, directorul observatorului ze atentate şi provocări sîngcroasc pu­ mentele ultracolonialistc şi-au inten- nătăţii, Majekodunmi.
astronomic Jodrell Bank hotărîrea gu­ se la cale de clementele ultracolonia- silicat atacurile teroriste şi asupra de­
vernului Statelor Unite de a începe liste din O.A.S. 30 de morţi şi 17 ră­ pozitelor de alimente cu scopul dc a Rezultatele alegerilor
peste cîteva zile experienţe nucleare niţi — acesta este bilanţul zilei dc înfometa populaţia algeriană. Agenţia din Sierra Leone
la mari înălţimi. 29 mai comunicat de agenţia France France Presse relatează că în cartie­
Presse. rele oraşului Alger se resimte tot mai F R E E T O W N 30 (Agerprcs). —
P rocesul unor acut lipsa produselor alimentare de
n eo n azişti Agenţia Algerie Presse Service su- primă necesitate şi a medicamentelor. L a 23 m ai, au [ost dale publici­
din A u s tria blinază că aceste atacuri banditeşti Aprovizionarea cu carne a scăzut cu tăţii rezultatele d e fin itiv e ale alcgc-
sînt în marc parte favorizate prin peste 75 Ia sută faţă de anul 1961. tiln r parlam entara care au a vut loc la
VIENA. — La Viena sc desfăşoară pasivitatea de care continuă să dea In portul Alger navele sosite sînt ne­
pioccsul intentat unui grup de neo­ dovadă autorităţile franceze din A l­ voite să sc întoarcă din cauza sabo­ 25 m a i în S ie r r a L e o n e . P a r tid u l p o p u ­
nazişti — Honslig, Pfeiffer, Kummel, geria însărcinate cu menţinerea ordi- tajelor şi a exploziilor.
Burghardt şi Meltzer, acuzaţi de relua­ , nei. In ultimele zile, arată Algerie lar dc guvernăm int a obţinut 2S dc
rea activităţii naziste şi de săvîrşirca Presse Service, mai ales după cc tri­ In noaptea de 29 spre 30 mai, arată locuri in parlam ent. C ongresul pop u ­
unei serii de acte teroriste. In cursul bunalul militar nu a pronunţat con­ France Presse, un puternic incendiu a lar îm preună cu P artidul progresist
damnarea la moarte a lui Salan, unele izbucnit în apropiere de Alger la unul al independentei care au alcătuit o
unităţi franceze dc poliţie din Oran din depozitele de grîu, făină, săpun coaliţie electorală dc opoziţie au ob­
însărcinate cu menţinerea ordinei au şi ulei. întregul depozit, în caic sc ţin u t 20 d c locuri, în tim p cc 14
trecut făţiş de partea criminalilor din locuri au revenit independenţilor.
aflau mari cantităţi de alimente şi lu­
O.A.S. Algerie Presse Service sublinia­ cruri dc primă necesitate, a fost dis- N o u l parlam ent va avea 74 de d e ­
tius. p u ta ţi.
ză că guvernului francez îi revine sar­
interogatorului, sub presiunea dovezi­ cina de a restabili neîntîrziat ordinea .•* 3 3 “ - ::r-
lor, acuzaţii au fost nevoiţi să recu­ pentru a preîntîmpina sabotarea acor­
noască crimele săvîrşite de ci. Procesul durilor de la Evian. '¦'K..' 1.
continuă.
Paralel cu crimele sîngeroase şi
A jutor doamnelor 00000000000c
slab0000000000000000 dezvoltale
x
E ste doam na C allas carc-l poartă. S lie să colecţiei dc b iju te rii a
o !ară slab d e zv o l­ se descurce. V asele sa­ d -n e i Callas.
tată ? le navighează sub pa­ C hestiunea a slîrnit
A sem enea întrebări vilio n panam ez şi sub vilvă in presă din p u ­
au fost puse în repe­ alte pavilioane ale
tate rînduri (uneori unor lari slab d ezvo l­ ră înlîm plare, în ur­
chiar în titlu ri) în d i­ tate. unde sini scutite
verse articole apărute dc im pozite şi unde m a unei interpelări in
în presa d in O ccident. sc bucură şi dc alic
N u -i voi ba de presa a v a n ta je . parlam entul v e s l-
sg e r m a n . D e p u ta ţii s -a u
in te r e s a t d a c ă 1111
cum va ajutoarele u-
um oristică, ci de cea cordate panam ezilor
m ai gravă presă cu PAMFLET aju n g în buzunarele
d -lu i O nassis. M in is­
putinţă, si anum e dc nuasuc«ia»ii:wsics. * trul interpelat s-a es­
chivat dc la răspuns.
cea econom ică. D ar întrebarea opi-
nici publice rn m în e :
D oam na M aria C al­ G erm ania occidenta­ Este oare doam na ^
C allas o (ară slab O
las este o vestită cîn- lă, parlicip în d îm preu­ dezvoltată ? o
L
tărea(5 de la „Scala“ na cu celelalte m ari O
^
d in M ilano. B unăvo­ tari im perialiste la
inţa dom niei sale (in ­
„programul dc ajuto­
tre noi fie vorba, nu rare" a tarilor slab
prea greu de obţinui) d e zv o lta te . e x p o r tă In aparentă, bună O
doar penlru revistele
OO s -a re v ă rsa t î n u l ti ­ m ărcile sale şi in Pa­ um oristice. întrebarea
sună foarte serios, ca-
0oo m ul tim p, după m id ­ nam a. ca şi in alte lificînd nu num ai m o­
ie şi furtunoase po­ ravurile ctnlărelilor de
tari înapoiate. P rintre la „Scala“ şi ale m u l­
tim ilionarilor arm a­
ooo pasuri, asupra unui altele, cu aceleaşi tori m onaco-panam czi,
m ultim ilionar arm a- ci şi o latură a adevă­
m ărci sînt fin a n ­ ra tu lu i caracter al
oo lor d in M o n a c o , p e ţate şi construcţiile
num e O nassis, pro- navale. In buzunarele
X prielar de vase şi m ai dom n u lu i O nassis in ­
y ales d c tancuri petro- tră deci o anum ită
O lifere. A cest Onassis, c o tă d in a c est „a ju to r “
a m are am ator de pe- acordat (arilor slab „a ju to a re lo r“ acordate
V treceri c în acelaşi dezvoltate, cotă care de im perialişti tarilor
O tim p un capitalist contribuie desigur la în a p o ia te .
vrednic d e titlu l pe sporirea trusourilor şi D. D. Castelul Ch'ristianborg din Acera — capitala Ghanei — ră­
măşiţă a atrocităţilor colonialismului în Ghana.
lxxx> >000000- ooooooooooooooooooooooooooooooooooooc