Page 11 - 1962-05
P. 11
nr. 2 » DRUMVE WOCULtmuLVi t>ag. »
!BraissMgK;»:aP3as«^-Rysrea^^
Cuvîntul deputatului Cuvîntul tovarăşului 7 cile aduse vechiului sistem de re politica partidului, că el fac
conducere a agriculturii, depă bucuroşi coiectivă în sat dar au
Nicolas directorul S. M. T. Ciulniţa, regiunea Bucureşti şit de condiţiile actuale de şi o dorinţă: să fie mai mult
dezvoltare a producţiei. Nea control din partea organelor su
(Urmare din pag. 4-a) najate pentru Irigare. Este ile Victoria deplină a socialismu carea In viaţă a indicaţiilor date Datorită muncii politice "des junsurile vechiului sistem de or perioare şi mai mult ajutor din
datoria noastră să elaborăm noi lui in satele patriei noastre, de partid prin efectuarea unor făşurate precum şi măsurilor ganizare a conducerii agricul partea inginerilor de speciali
ţie} de cereale se înscrie şl crea metode agrotehnice, corespun este rezultatul politicii leniniste lucrări agricole de bună cali tehmco-organizatorice luate, turii s-au resimţit şi in regiu tate.
rea în anul 1957 a Institutului zătoare acestor mijloace cu care a partidului nostru, a muncii tate. In acest scop am luat mă staţiunea noastră a reuşit ca an nea Iaşi. Aşa de pildă, Depar
de cercetări de la Fundulea, cu statul înzestrează agriculutra, perseverente desfăşurate de or de an să-şi depăşească sarcinile tamentul Gostat a trimis Trus Am ferma convingere că moş
sarcina specială de a promova să facem ca ele să contribuie în ganele şi organizaţiile de partid, suri de permanentizare a bri de producţie şi să reducă pre tului regional în anul trecut Ion Gheorghe Prodan, şi ca el
cultura porumbului hibrd In csa mal mare măsură la spo de organele de stat, de mecani găzilor de mecanizatori. In anul ţul de cost. De pildă preţul de 2.000 circulare şi ordine, iar pe mii, zeci de mii de colectivişti
ţara noastră. rirea' producţiei agricole. zatorii din S.M.T. şi de masa 1959, cu sprijinul Comitetului cost a fost redus de la 117,15 lei linia sfatului popular s-au pri vor primi cu multă satisfacţie
largă a colectiviştilor. raional de partid, am perma pe hantru în 1959, la 48,62 lei mit peste 600 de asemenea or legea cu privire Ia noua formă
Este greu să exprim în cîteva O sarcină de mare răspundere nentizat 4 brigăzi de tractoare. în anul care a trecut, fiind cu dine şi instrucţiuni. La ce du de organizare a conducerii agri
cuvinte sprijinul şi îndrumarea pe care cercetarea ştiinţifică va Faptul că transformarea so La organizarea acestora ne-am 19 la sută mai mic decît cel cea un asemenea stil de mun culturii.
permanentă pe care Institutul trebui s-o rezolve o constituie cialistă a agriculturii a fost în îngrijit ca mecanizatorii să facă că ? '¦Răspunsul e clar pentru
nostru a primit-o din partea elaborarea diferenţiată, pe zona soţită de o sporire simţitoare parte din gospodăriile agricole planificat. Am îndeplinit astfel fiecare din noi: la! imobiliza Proiectul de lege supus dez
conducerii partidului şi personal pedoclimatice, a celor mal ra a producţiei agricole se dato- colective pe care le deservesc. cu 4 ani mai devreme sarcina rea unui însemnat număr de baterii şi aprobării noastre co
din partea tovarăşului Gheor ţionale sisteme de agricultură. reşte şi sprijinului acordat ţă trasată de Congresul al ni-Iea specialişti din toate verigile de incide intrutotul noilor cerin
ghe Gheorghiu-Dcj. Intr-un Va trebui să renunţăm o dată rănimii de către clasa munci Aceasta a făcut ca ei să mun conducere, in birouri, în timp ţe ale agriculturii noastre so
timp scurt s-a creat o bază teh toare, prin înzestrarea agri cească cu mai mult interes, să al P.M.R. privind reducerea pre ce locurile hotărîtoare ale pro cialiste. Aplicarea lui va con
pentru totdeauna la cercetarea culturii cu un mare număr de execute lucrări de calitate supe ţului de cost al hectarului de ducţiei erau lipsite de ajutor tribui deopotrivă ia însufleţi
nică materială pentru cerceta unor sisteme de agriculutră, pe rioară şi la timpul optim, In arătură normală. Pe staţiune calificat şi competent. Înlătura rea muncii colectiviştilor şi
re, rlvnită de mulţi străini care care practica noastră de produc tractoare şi maşini care au asi felul acesta, gospodăriile colec am realizat anul trecut, prin rea acestor neajunsuri era c e specialiştilor care lucrează ne
ne-au vizitat ţara ; avem rela ţie le-a respins ca ineficiente din gurat ridicarea gradului de me tive deservite de brigăzile per reducerea preţului de cost, eco rută stăruitor şi de masa co mijlocit în agricultură, determi-
ţii ştiinţifice şi facem schimb de punct de vedere economic şi în manente au obţinut producţii cu nomii în valoare de 1.232.313 lei. lectiviştilor. In această privin nind astfel o sporire considera
experienţă şi de seminţe cu un care cultura porumbului, a griu canizare a lucrărilor agricole. 20—30 la sută mai mari declt La aceasta a contribuit şi fap ţă îngăduiţi-mi să istorisesc un bilă a producţiei şi productivi
număr important de institute lui şi a altor culturi de mare Indeplinindu-şi rolul stabilit celelalte gospodării. Lucrind pe tul că, prin permanentizarea fapt petrecut in perioada colec tăţii muncii agricole.
similare din întreaga lume; am randament nu-şi găseau propor aceleaşi suprafeţe, mecanizato brigăzilor, au fost reduse sim tivizării in cornuţia Nicolae Băl-
fost stimulaţi pentru rezultatele ţia corespunzătoare. de partid şi guvern, S.M.T. Ciul ţitor cheltuielile de transport, cescu din părţile Hiriăului. Voi vota cu toată încrederea
bune obţinute şi criticaţi atunci niţa pe care o reprezint, îşi rii au avut posibilitatea să cu deplasările in gol ale tractoare proiectul de lege cu privire Ia
cînd recomandările noastre nu In rezolvarea acestor proble aduce din plin contribuţia, ală noască mai bine caracteristicile lor şi maşinilor agricole etc. Aici, intr-o zi, la o adunare înfiinţarea Consiliului Superior
se potriveau cu practica, cu ne me va trebui să pornim de la turi de celelalte S.M.T.-uri din la căminul cultural, un bătrîn, al Agriculturii şi a consiliilor
voile producţiei din gospodări principiul verificat de practică ţară, la cosolidarea econormco- solului, reuşind astfel să obţină Angajamentele noastre pen Ion Gheorghe Prodan, om cu agricole regionale şi raionale şi
ile de stat şi colective. şl anume că cel mai raţional organizatoricâ a gospodăriilor o productivitate a muncii mai tru anul în curs sînt şi mal autoritate şi prestigiu, respectat asigur conducerea partidului şi
sistem de agricultură este ace colective, la obţinerea unor re înaltă. Brigăzile permanente au mobilizatoare. Colectivul nostru de toată obştea nu numai pen statului nostru că vom munci
In perioada anilor 1957-1961 la care, cu aceeaşi cantitate de colte mari la hectar. şi-a propus să ajute gospodăriile tru cei optzeci de ani al săi ci cu perseverenţă, consacrînd în
au fost experimentaţi un nu muncă, asigură la hectarul de sporit productivitatea muncii colective să depăşească produc treaga noastră putere de mun
măr de 174 hibrizi. Sporurile de teren agricol mai multe cerea Avind la dispoziţie tot mai cu peste 20 la sută, Iar cîştigu! ţia olanîîicată la hectar cu 100 şi pentru vrednicie, a vorbit In că şi pricepere traducerii in
producţie realizate cu hibrizii le, carne, lapte, lină, ouă şi alte multe mijloace mecanizate mediu al mecanizatorilor a de kg. la griu. 200 de kg. la po numele satului exprimînd o ce viaţă a măreţelor sarcini care
dubli în cîmpurile experimenta produse. crescut simţitor. rumb, 100 de kg. la floarea-soa rere unanimă. Ce a spus el ? ne revin pentru continua dez
le au fost de 50 la sută faţă S.M.T.-ul nostru a putut spori relui şi 1000 ele kg. la sfecla de Că ţăranii urmează cu încrede- voltare şi' înflorire a patriei
de producţia solurilor ralonate. încheierea colectivizării agri an de an volumul lucrărilor exe Bazîndu-ne pe experienţa do- zahăr. Pentru aceasta vom da noastre socialiste.
culturii creează pentru cercetarea cutate. Vreau să arăt, de pildă, bîndită am trecut în anul ur o şi mai mare atenţie calificării
că între anii 1959—1961, volu cadrelor, ridicînd pe toţi meca
mul lucrărilor efectuate meca mător la permanentizarea tutu nizatorii staţiunii noastre la ni
nic în gospodăriile colective ror brigăzilor, fapt care a con velul mecanicilor agricoli frun
s-a dublat. Dacă în anii trecuţi tribuit la creşterea In continua taşi.'
re, a producţiei la hectar in
ne limităm doar la lucrări de toate gospodăriile colective. In
arături şi în mai mică măsură medie, in gospodăriile unde
la însămînţări, acum efectuăm muncesc brigăzile noastre de
arături, însămînţări, lucrări de mecanizatori producţia la hec Ne exprimăm aprobarea de
Cei mai buni hibrizi au dat pro ştiinţifică un vast cîmp de ac întreţinere şi recoltat pe aproa tar a crescut în ultimii 3 ani plină faţă de propunerile cu
ducţii duble faţă de soiurhe şi tivitate. Hotărirea partidului pe întreaga suprafaţă a gos cu 224 de kg. la griu. 1.100 de privire la reorganizarea condu Cuvînlul tovarăşului
podăriilor colective din raza kg. la porumb şi 472 de kg. la cerii agriculturii, cuprinse în
populaţiile locale. nostru, de a asigura fiecare gos noastră de activitate. In primă floarea-soarelui. Raportul prezentat de tovarăşul Miron Belea,
podărie colectivă cu cite un spe vara acestui an, toate culturile Gheorghe Gheorghiu -Dej.
Au fost unii specialişti care cialist cu pregătire superioară, d. primăvară au fost însămîn- Permanentizarea brigăzilor a regiunea IInnedoar a
s-au îndoit de justeţea măsuri crează condiţii deosebit de fa ţate cu mijloace mecanizate. avut ca rezultat şi o mai bună Aplicarea acestor măsuri va
lor luate de a introduce în cul vorabile pentru introducerea şi folosire a parcului de maşini şi determina o îmbunătăţire radi Isi s-a făcut marea cinste Pentru poporul nostru a ră
tură porumoul hibrid, dar viaţa generalizarea in producţie a Extinderea continuă a meca tractoare In cele mai diverse o- cală a activităţii tuturor orga noua, unui grup de plugari hu- sărit un soare frumos, strălu
metodelor ştiinţifice avansate. nizării lucrărilor agricole a dat peraţiuni — de la însămînţări citor. Sub lumina partidului co
a spulberat netemeinicia păre Inginerii şl tehnicienii din pro posibilitatea gospodăriilor co pină la lucrările de recoltare nelor agricole si a S.M.T,-urilor, nedoveni, fondatori ai Frontului muniştilor, ţărănimea a putut,
rilor lor. ducţie, pe care îi considerăm sau la efectuarea diferitelor prin cadrele de specialişti ce Plugarilor, să participăm la pentru prima dată in Istoria sa,
colaboratorii noştri cei mai apro lective să-şi organizeze mai bine transporturi. După permanenti vor fi redistribuite se va asigu acest măreţ sfat al ţării, sfat să se organizeze cum trebuie —
Intr-un timp relativ scurt, piaţi, pot şi trebuie să facă din munca, să-şi planifice din timp zarea brigăzilor numărul de hec ra o conducere mai operai 1vă si cum n-a mai fost în istoria po. in alianţă şi sub conducerea
fiecare gospodărie agricolă co lucrările şi producţia şl să rea tare arătură normală executate mai calificată a agriculturii, porului nostru. Vă rog să-mi clasei muncitoare. Datorită aces.
cercetătorii institutului nostru lectivă, un adevărat laborator de lizeze ' recolte din ce în ce mai în gospodăriile colective a cres deci şi a staţiunilor de maşini Iertaţi emocia ce mă stăpîneşte tei organizări satul asuprit —
au creat hibrizi de porumb pro verificare, de introducere şi ge mari. Comparativ cu anul 1959, cut de Ia 58.000 în anul 1959, şi tractoare. vorbind de la această inaltă acest peisaj ruinat cu opinca sa
prii. Un număr de 30 de hibrizi neralizare în practică a rezul producţiile medii obţinute anul la 109.000 In 1961. Pe tractor tribună. care era talpa suferinţei — s-a
dubli care s-au dovedit valoroşi tatelor obţinute în cercetarea trecut de gospodăriile colective fizic, indicii realizaţi au sporit Asigurăm Marea Adunare Na trezit la viaţă, s-a transformat
in staţiunile noastre experimen ştiinţifică. deservite de S.M.T.-ul nostru au de la 632 de ha. arătură nor ţională că mecanizatorii, ingi Au trecut 29 de ani de cînd într-o realitate nouă.
tale, în anul 1961 au fost în sporit cu aproape 20 la sută la mală In anul 1959, la 813 în nerii şi tehnicienii din S.M.T. pe meleagurile pe care s-au
cercaţi de către Comisia de stat griu, peste 40 la sută la porumb 1960. iar anul trecut s-a reali Ciulniţa vor deDime toate efor născut iobagii lui Iloria, Cloş Dacă al reveni acum In ţara pă
pentru omologarea; soiurilor şl şi 15 la sută la floarea-s^arelui. turile pentru întărirea economi- ca şi Crişan, la îndemnul parti rinţilor dumitale, domnule Petre
cultivaţi apoi în condiţii de co-organizatorică a gospodării dului am pus primele cărămizi
producţie în G.A.S şi G.A.C. din O mare însemnătate o are ho Tn centrul atenţiei colectivu zat pe tractor 1.084 ha. arătură lor colective, pentru sporirea ale Frontului Plugarilor. De a- Neagoe, şi-ai aduce şi pe alţi
diferitele zone aie ţării. Hibri tărirea partidului şi guvernului lui nostru de muncă a stat apli normală.
zii experimentaţi au dat produc- privind reorganizarea conducerii continuă a producţiei agricole. tunci am fost mereu alături de ziarişti americani cu dumneata,
•lîiţ'iiijde 6 000—8.000 kg./ha. In agriculturii şl înfiinţarea Insti Cuvîntul deputatului
cultură neirigată, depăşi...^ cu Vi partidul comuniştilor care ne a aţi putea scrie multe despre a-
sporuri însemnate producţia so tutului Central de Cercetări Tovarăşi, regiunea Iaşi luminat cărarea. ceastă realitate nouă. In locul
iurilor ralonate; unii dintre ti ¦Agricole. Forma nouă. de con
au depăşit şi producţia celor ducere a producţiei agricole Raportul prezentat de tova tărire a gospodăriilor agricole Doctorul Patru Groza, preşe opaiţului aţi găsi lumină elec
mai buni hibrizi străini şi sînt crează un climat favorabil şi răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej colective. In această direcţie, In
mal rezistenţi la secetă şl la şiş- condiţii mult mai bune pentru face bilanţul rezultatelor re regiunea noastră, paralel cu dintele Frontului Plugarilor, a- trică. In locul analfabeţilor ari
tăvire. legarea cercetării ştiinţifice de marcabile obţinute de poporul munca de colectivizare s-a acor
practica de producţie. Progra nostru sub conducerea Partidu dat o atenţie deosebită unifi ile colective vor ajunge la un preciat în raportul dv. stimate găsi o ţărănime care citeşte tot
In prezent dispunem’ do un mul de cercetare ştiinţifică şl lui In transformarea socialistă cării gospodăriilor mici In gos efectiv de animale proprietate tovarăşe Gheorghiu-Dcj, ca „e- mal mult, care învaţă, care are
bogat şi valoros fond de mate rezultatele experimentale vor fi a'agriculturii şl înfăţişează sar podării mari, capabile să valo obştească de peste 27.900 vaci, minent om de stat şi Înflăcărat biblioteci, cămine culturale, a-
rial biologic, adevărat fond de discutate şl aprobate de către cinile mari şi complexe ce ne rifice din plin avantajele ma 256,600 de ovine, 103.000 de patriot“, nu mai este în rin- parate de radio, cinematografe,
aur al ţării, care permite ca po organele superioare şi locale de revin în actuala etapă de dez rii producţii socialiste. Pe baza porcine şi peste 1,5 milioane durile noastre. dispensare, case de naşteri, coo
rumbul hibrid să se cultive Iri conducere a agriculturii. Cei mal voltare a agriculturii noastre studiului şi analizei concrete perative. medici, profesori. Ari
1963 pe circa 3 milioane hecta valoroşi cercetători din institu socialiste. a situaţiei din fiecare gospo păsări. Noi cei care i-am fost tova
re, iar în 1964 sămînţa hibridă te şi staţiuni experimentale vor dărie colectivă, a consultării
să fie generalizată pe întreaga face parte din Consiliul supe Terminarea colectivizării a- ţăranilor colectivişti, în ultimul răşi de luptă pină şi în închi putea scrie cu toţii despre agri
suprafaţă cultivată cu porumb’. rior al agriculturii sau din Con griculturii cu aproape 4 ani mal timp 335 de gospodării mici
siliile regionale şi raionale, vor devreme faţă de termenul sta s-au unit în 146 gospodării co încheierea colectivizării agri sorile dictaturii fasciste, mul cultura tot mai mecanizată, in
In domeniul agrotehnicii, de munci permanent cu preşedinţii bilit de Congresul al n i-lea al lective mari şl puternice. Acest
asemenea s-au obţinut rezulta gospodăriilor colective, cu ingi P.M.R., a fost intimpinată cu lucru a creat posibilitatea unei culturii în regiune, a creat pre- ţumim cu recunoştinţă Parti plină dezvoltare, despre ţărăni
te preţioase. Au fost demonstra nerii şi tehnicienii care activea un puternic sentiment de bucu mai bune folosiri a pămîntului, mizele aplicării unui complex dului Muncitoresc Romîn, că, cu mea nouă, bine îmbrăcată, bine
te sporurile însemnele de pro ză nemijlocit In producţie, cu rie şi mindrle patriotică de că a forţei de muncă, a condiţiilor ocazia incheiereii colectivizării hrănită. Aţi putea vedea copiii
ducţie ce se obţin prin execu făuritorii recoltelor bogate. tre toţi oamenii muncii din re naturale şi economice, a extin de măsuri menit să sporească agriculturii, care deschide în ţăranilor urmînd şcolile cele
tarea arăturilor adinei de vară Aceasta constituie o garanţie si giunea Iaşi. derii mecanizării lucrărilor. Su fertilitatea solului şi să redea tregii ţărănimi o cale largă că mai Înalte. Şi dacă nu v-ar fi
şi de toamnă, eficacitatea mări gură că oamenii de ştiinţă din prafaţa medie de teren agricol agriculturii noi suprafeţe de te tre bucuria de a trăi, activita frică de legile „democraţiei“ a-
tă a îngrăşămintelor organice agricultură vor aborda şi vor Cu prilejul vizitei in regiu ce revine fiecărei gospodării co ren. Pentru regiunea noastră tea Frontului Plugarilor alături mericane, aţi putea scrie în zi-
^i minerale prin îngroparea lor rezolva problemele vitale, aie nea Iaşi a conducătorilor de lective a crescut de la 685 de
sub arătura adîncă, rolul deose producţiei agricole, vor ajuta partid şi de stat, am primit un ha. la 1.800 de ha., iar prin care are peste 50 la sută din de partid şi memoria dr. Pătru Iele acestea despre această se
bit de important pe care îl are Consiliile agricole la organizarea sprijin multilateral şi indicaţii unificarea a încă 49 de gospo suprafaţa arabilă supusă ero Groza sint cinstite şi aşezate la siune extraordinară a Marii A-
asigurarea unei densităţi opti şi îndrumarea competentă a preţioase cu privire la dezvol dării colective în toamnă vom
me de plante la hectar pentru agriculturii. tarea economică şi social-cultu- ajunge la 2.000 de ha. ziunii în diferite stadii, comba locul lor în istorie. dunări Naţionale, despre Rapor
obţinerea unor producţii de rală a regiunii. Expunerea tov.
5.000 şi peste 5.000 de kg. de Rezolvarea la timp şl în con Gheorghe Gheorghiu-Dej la a- Dezvoltarea multilaterală a terea acestei moşteniri grele a Raportul tovarăşului Gheor tul tovarăşului Gheorghe Gheor
porumb la hectar în condiţii ne diţii corespunzătoare a acestor dunarea activului de partid a producţiei, bazată pe o justă ghe Gheorghiu-Dej emoţionea ghiu-Dej, care a cuprins cu en
irigate. probleme cere ca centrul de regiunii noastre constituie un îmbinare a ramurilor vegetale trecutului şi valorificarea cit ză pe orice fiu al acestui popor. tuziasm inima şi mintea Între
greutate al muncii de cercetare .însufleţitor program de muncă şi animale constituie una din mai raţională a terenurilor, con Nu se vor găsi niciodată cuvinte
Pentru colaboratorii institutu ştiinţifică să-l constituie staţi şi luptă, care se înfăptuieşte cu preocupările noastre principale. stituie o puternică rezervă de suficiente care să poată cu gului nostru popor. Ţărănimea
lui nostru, nu poate fi o bucu unile experimentale şi punctele succes. Ajutorul concret multi Acordînd prioritate sporirii pro sporire a producţiei agricole şl prinde claritatea, adîncimea, noastră, ca şi Întregul popor,
rie şi satisfacţie mai mare de- de sprijin din unităţile de pro lateral pe care l-am primit şi-l ducţiei de cereale, mal ales de de consolidare continuă, pe a- realitatea şi căile atit de lim cunoaşte bine goliciunea şi pu
cît aceea de a constata din cu ducţie, unde se verifică practic primim neîncetat, este o ilus griu şi de porumb am extins în treziciunea capitaliştilor şi mo
vîntul multor vorbitori la ac valabilitatea oricărei concluzii trare elocventă a stilului leni acelaşi timp cultura legumelor ceastă bază, a gospodăriilor noa pezi către viitor, arătate în fie şierilor. Pentru aceasta li urăşte
tuala sesiune a Marii Adunări ştiinţifice." Staţiunile experimen pe o suprafaţă de 8.000 de ha.,
Naţionale, ca şl la Consfătuirea tale, cit şl cele specializate, vor nist de muncă al conducerii îndeosebi in gospodăriile din stre colective. care rind al acestui Manifest al din toată inima şi 1-a măturat
pe ţară a colectiviştilor din a- contribui la organizarea, îndru partidului nostru, care manifes zonele preorăşeneşti, erelnd ast
nul trecut, că numeroase G.A.C. marea şi conducerea ştiinţifică tă o grijă permanentă pentru fel posibilitatea unei mal bune In acest scop, la indicaţia eon. bunăstării ţărănimii. pentru totdeauna din ograda sa.
şi G.A.S. folosind sămînţa hibri a agriculturii, la răspîndirea în dezvoltarea economiei naţionale aprovizionări cu legume proas
dă şi aplicînd în mod diferenţiat producţie a tot ceea ce este nou şi a fiecărei regiuni In parte. pete a populaţiei. ducerii partidului, noi am ela In această măreaţă sală sîn- Aţi putea să vă daţi seama şi
recomandările ştiinţei şl practi în ştiinţa şi tehnica agricolă. Abordarea multilaterală, crea borat un plan unic de măsuri tem diferite generaţii da plugari. de acest lucru. Şl aţi mai putea
cii înaintate, au obţinut recolte Propagarea noului constituie o toare, a problemelor economice Sînt îndeobşte cunoscute con desfăşurat pe etape incepind Generaţia mea care a trecut să vederi că in aceşti ani de
bogate. sarcină permanentă a cadrelor pe baza unei profunde cunoaş diţiile prielnice din regiunea cu terenurile care necesită lu prin două războaie mondiale îşi după război, sub conducerea
noastre din cercetare. teri a realităţilor este una din Iaşi pentru dezvoltarea viticul crări mai puţine şi mai simple aminteşte bine de soarta ce înţeleantă a Partidului Munci
Sintem pe deplin conştienţi că trăsăturile caracteristice ale ac turii şi pomicultura. Colectivi lor mulţi de la sate. Nu a fost toresc Romîn, am ajuns cu tot.ii
rezultatele obţinute pină acum Staţiunile experimentale tre- tivităţii partidului, a Comitetu zarea deschide largi posibilităţi şi care pot da rezultate econo ţăran obidit căruia perceptorul la o conştiinţă a noastră, că In
în cercetarea ştiinţifică sînt încă l5ule să constituie modei de gos lui său Central, In frunte cu, In această privinţă prin folosi mice in termen scurt. Vom a- să nu-i ia în prag de iarnă co ţara noastră se construieşte cu
departe de a satisface cerinţele podărire socialistă, să obţină tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej, rea terenurilor improprii cultu junge astfel să sporim produc jocul din spate, sau pătura un elan nemaiîntîlnit, se con
mereu crescînde ale agriculturii cele mai mari producţii şi cu care ne conduce din victorie In rilor de cereale şi plante tehni struieşte cu încredere neţărmu-
socialiste. Avem nevoie de hi cel mal redus preţ de cost. Nu victorie, pe drumul socialismu ce. Totodată se vor defrişa su ţia pe terenurile arabile şi pe zdrenţuită cu care-şi acoperea rită in prezent şi in viitor. Ceea
brizi de porumb, de soiuri de mai în acest fel, prin exemplu lui şl comunismului. prafeţele ocupate cu vii hibri păşunile supuse eroziunii, tran- copilul bolnav şi Năruind. Isto ce spune partidul se înfăptuieşte
griu, soiuri de sfeclă de zahăr, viu, convingător, ele vor putea de, asigurîndu-se pină în 1965 sformind dealurile ieşene brăz viţi de muncă, pe un pămint al şl se va înfăptui întotdeauna.
floarea-soarelul şi alte plante să contribuie în mod eficient ia Roadele îndrumării înţelepte, o creştere a suprafeţelor plan date de ogaşe şi ravene, în vi! cărui rod era al boierilor, toţi Şi ţăranii ştiu acest lucru. Si
de cultură, care să corespundă introducerea şi generalizarea in ferme şl consecvente a condu tate cu viţă nobilă pină la şi livezi înfloritoare. ţăranii mai în virstă ne mai acest program al înfloririi si
cit mai bine condiţiilor pedocli producţie a cuceririlor ştiinţi cerii partidului se oglindesc In 13.000 ha., ceea ce va repre amintim de satul „patriarhal“
matice şi nivelului agr.otehnic entuziasmul cu care oamenii zenta 50 la sută din întreaga In toamna trecută şi în pri pe care-l plîng acele zdrenţe dezvoltării agriculturii noastre
din ce în ce mai ridicat al agri fice. muncii din patria noastră luptă suprafaţă cultivată cu viţă de măvara acestui an, pe o supra omeneşti fugite peste hotare; socialiste se va împlini !
culturii din ţara noastră. Sar Răspunzînd chemării partidu pentru înfăptuirea politicii vie. Vom da o atenţie deosebită faţă de 180.000 de ha., au fost ţăranul era jupuit de arendaş, Şl mal ştim sigur că astăzi
cina noastră, a oamenilor de şti partidului pe care o consideră extinderii plantării de vii in este bine, dar că mîine va fi si
inţă este de a crea In cel mal lui de a lega cit mai strîns cer drept propria lor politic?" renumitele podgorii: Cotnari, executate arături pe curba de tras pe sfoară de logofăt, je mai bine, pentru că stănîn în
cetările de nevoile reale ale Huşi, Panciu şl Copou. nivel, iar In cadrul celor 18 fuit de perceptor, călcat în ţara sa este poporul. îngrijora
scurt timp posibil aceste soluri, producţiei şl avind la dispoziţie Tovarăşi, şantiere de combatere a erozi picioare de jandarmi. îndatorat rea pentru ziua de mîine a dis
toate condiţiile necesare — bază In dezvoltarea diferitelor ra unii solului existente în regiune pe viaţă la boieri, chiaburi sau părut pentru totdeauna.
de a le experimenta, Introduce tehnico - materială corespunză Dintre multiplele probleme muri de producţie a gospodări se execută lucrări in complex Ia bănci, dezbrăcat şl desculţ,
toare, cadre calificate şi devo supuse dezbaterii acestei sesiuni ilor noastre colective un loc Im ca : benzi inerbate, terasăvi etc. cu copii în zdrenţe. îlămînd, .Altădată ţăranul spunea la o
şi generaliza In producţie. Istorice a Marii Adunări Naţio portant îl va ocupa şi în viitor S-au efectuat lucrări pe aproa amăgit de toţi politicienii vre virstă în aintată: „aş vrea să
tate regimului nostru — vom nale mă voi opri numai asu creşterea animalelor. Prin reţi mor ca să scap o dată de ne
Agricultura noastră este dota pra citorva. neri din prăslla proprie şi prin pe 5.000 de ha. din care 994 murilor. voi“. Astăzi sn un e: „vreau să
contribui tot mal mult la înfăp cumpărări de animale de pro In această lună de primăvară
tă an de an cu tot mai muite In raportul său tovarăşul ducţie şi îndeosebi tineret, la trăiesc cit mai mult, să alung
tuirea sarcinilor măreţe pe care Gheorghe Gheorghiu-Dej a a- de ha. amenajări pentru vil şl sint 26 de ani, de cînd ziaristul să văd cit mai mult din ce°a ce
tractoare şl maşini agricole mo rătat că una din sarcinile noa sfîrşitul acestui an gospodări 1.753 de ha. pentru pomi, pe c american de origină romînă Pe se face şl să ajut si eu cu re
Congresul al n i-lea al P.M.R. stre principale este continua în suprafaţă de 2.000 de ha. păşuni pot“. Si acestea sînt semne si
derne, cu cantităţi sporite de În degradate s-au efectuat amena tre Neagoe, venind în Romînia gure că vremurile vechi au fost
le-a pus In faţa agriculturii jări complexe, iar pe 200 de ha. şi-a exprimat dorinţa să stea îngropate Ia noi pentru totdea
grăşăminte chimice, cresc in noastre socialiste, s-au făcut împăduriri. întocmi de vorbă, la casele lor cu ţă una.
rea schiţelor de organizare a
ritm susţinut suprafeţele ame teritoriului pe fiecare gospodă rani militanţi ai Frontului Piu- Ştim bine că Împreună cu
garilor. A poposit într-o zi de fraţii noştri din sistemul mon
peşti şi in satul meu Leşnic de
pe valea Mureşului. Se interesa dial socialist sintem peste un
miliard de oameni. Deci nu mai
rie, la care se lucrează In mo de ce are nevoie pîugărimea de sintem o ţărişoară mică si sin
mentul de faţă, creează noi po organizare. I-am arătat atunci gură. Tar în fruntea ţării avem
sibilităţi pentru aplicarea cu pe uliţa satului oameni desculţi,
eficienţă şi mai mare a celor un clrmacî Inteient şl sicur
mal economice metode de com rupţi, cu opinci clrpite de care Partidul Muncitoresc Romîn.
batere a eroziunii solului. abia se mai ţineau peticile, fe Avem ne tovarăşul Gheorghe
mei tmbătrînite înainte de vre
me, copii slăbiţi de foame, bă-
Tovarăşi, trini şi tineri tuberculoşi. Toa Gheorghiu-Dej, conducător lu
Pentru rezolvarea cu succes te acestea le-a văzut gazetarul minat pe care Întreacă tară îl
simte cu inimă mare si dragoste
a sarcinilor mari pe care le ri american Intr-un sat „patriar neţărmurită fată de ponorul ai
dică Încheierea procesului de hal" şi într-o sărbătoare „pa cărui fiu credincios este.
colectivizare, un rol determi triarhală“. „Pentru ca să sca
nant II are modul de organi pe de toate aceste „binefaceri“, In numele cranului de plugari
zare a cor,ducerii agriculturii. are nevoie ţărănimea de organi
In legătură cu această impor zare, domnule Neagoe", — i-am hunedorenl, fondatori al Fron
tantă problemă consider Intru spus ziaristului. tului Plugarilor, prezenţi la a-
totul juste şi întemeiate crltj- ceastă sesiune istorică a Marii
Anii s-au rostogolit unii după Adunări Naţionale, mulţumim
alţii; încă o dată pentru marea cinste
ce ni s-a făclii’.
