Page 12 - 1962-05

Nr. *> íwnysrro w ü m nn m m m Pag. <7
Ka;gsaMaEKiMaa!SBeESS«iai5i!si8íew»Rga^g^wuav»?asiiBWíBgsggjWggjtjg^WMMajjjMWMBB«¦ — «— ¦a!BanraM«a«wag!uairo»nuiuaaBn»8Uanan»»s»8B8
fts-üKBSSK.'. jr&w*.jjas!mz

>¦
ÍS3

/ Cuvîntul tovarăşului tabilitatea scăderii producţiei Agricultura socialistă, noua Cuvîntul tovarăşului
agricole In perioada construcţiei viaţă a satelor au descătuşat Leontin Sălăjan
Stimaţi tovarăşi deputaţi şi clalistă a agriculturii, subminînd tră Intr-o gamă largă de forme socialismului la sate. talentul şl energia creatoare a
ţărănimii, au pus In valoare ca­
invitaţi, însăşi bazele alianţei dintre cla­ de schimb între oraş şi sat, din­ Tovarăşi deputaţi, pacităţile sale organizatorice, au
ajutat-o să doblndească o vastă
Ne-a fost dat să dezbatem In sa muncitoare şl ţărănimea tre care un loc de seamă l-a Colectivizarea agriculturii s-a experienţă. Acest lucru s-a (Urmare din pag. Z-a) tinţe politice, tehnice şl gospo­
această sesiune istorică a ma­ muncitoare. Trebuie spus că ur­ ocupat sistemul de contractări putut Încheia cu succes şl da­ oglindit cu putere şi la actuala dăreşti îmbogăţite, plin de ho-
relui sfat al ţării — Marea 'Adu­ mările activităţii dăunătoars şi achiziţii. O etapă cu totul torită faptului că partidul nos­ sesiune a Marii Adunări Naţio­ la educarea tinerilor veniţi să-şi tărîre de a lupta cu tot elanul
nare Naţională, un eveniment desfăşurate timp de mai mulţi nouă în dezvoltarea acestor re­ tru a respectat cu cea mal mare nale, ca şi cu alte prilejuri, în satisfacă stagiul militar, la for­ tinereţii, cu Întreaga sa capaci­
care va rămlne Înscris pentru ani de grupul deviatorllor s-au laţii a deschis plenara C. C. stricteţe principiul leninist al competenţa cu care reprezen­ marea lor ca cetăţeni cu o înal­ tate, pentru înfăptuirea polit1'-
totdeauna In Cartea de Aur a resimţit multă vreme, Ingreu- al P.M.R. din 27-29 decembrie liberului consimţămînt. Atrăgînd tanţii colectiviştilor dezbat cele tă conştiinţă politică. Coman­ cil partidului, pentru întărirea
poporului nostru: încheierea co­ nlnd munca partidului la sate. 1956, care a hotărlt Înlocuirea permanent atenţia că încălca­ mal complexe probleme ale or­ danţii şl organele politice, or­ şl înflorirea patriei noastre.
lectivizării agriculturii, biruin­ Mă asociez şl eu părerilor ex­ sistemului de cote In constitu­ rea acestui principiu loveşte In ganizării producţiei agricole, In ganizaţiile de partid şl orga­
ţa definitivă a socialismului a- primate în sesiunea noastră, că irea fondului central prin alianţa muncltorească-ţărăneas- soluţiile judicioase pe care le nizaţiile U.T.M. din armată, Succesele pe care poporul nos­
tit la oraşe cit şi la sate. fără daunele pricinuite de de- cumpărarea produselor la preţ că, subminează opera de trans­ preconizează pentru creşterea desfăşoară zi de zi o muncă tru le obţine, sub conducerea
viatorl sărbătoarea pe care 6 de învoială cu producătorii a- formare socialistă a agriculturii, producţiei. educativă perseverentă, spre a partidului, sporesc avîntul mi­
Desigur, drumul spre această trăim astăzi ar fi putut avea gricoll. Aşezarea relaţiilor eco­ dezvolta In rîndurile militarilor litarilor, fac să crească şl mal
victorie nu a fost un drum loc mult mal devreme. nomice dintre stat şi ţărănime conducerea partidului a luat Noul sistem de organizare a înalte trăsături morale şi de mult încrederea In propriile lor
uşor, neted, lipsit de obstacole pe baze comerciale este o ex­ măsuri de prevenire şl de lichi­ conducerii agriculturii expus de luptă, spre a le ridica continuu forţe. încheierea colectivizării
şi greutăţi. Dar prlntr-o muncă Este necesar să reamintim presie a modulul nou creator, in dare a oricăror manifestări de tovarăşul Gheorghlu-Dej va asi­ nivelul politic şi ideologic. agriculturii şl făurirea econo­
încordată şi perseverentă, plină toate aceste lucruri, tovarăşi, care partidul nostru a rezolvat constringere lntr-o formă sau gura fără îndoială folosirea mal miei socialiste unitare, deter-
de răbdare şi încredere deplină pentru a reconstitui Întregul a- problemele economice ale agri­ alta a ţăranilor muncitori. deplină a experienţei In pro­ In sistemul de Invăţămlnt po­ minind o dezvoltare şl mal im­
în justeţea liniei politice stabi­ devăr Istoric, pentru a înţele­ culturii — a lărgit mult cointe­ Aceasta a făcut să crească pre­ ducţie a colectiviştilor, a Ini­ litic din armată, care cuprinde petuoasă a forţelor de produc­
lite de partid, Inaintînd pas cu ge întreaga complexitate p6 resarea materială a gospodării­ ţuirea şi dragostea ţărănimii ţiativei şi competenţei lor. Re­ pe toţi militarii, o parte În­ ţie, a întregii economii naţio­
pas, etapă cu etapă acest obi­ care a lmbrăţlşat-o procesul d€ lor ţărăneşti, mărind iniţiativa Ţaţă de partid, încrederea aces­ distribuirea cadrelor inginereşti semnată a lecţiilor şi seminare­ nale, înseamnă totodată şi spo­
ectiv — cel mai complex dintre transformare socialistă a agri­ teia In politica partidului, a In agricultură, precum şi dez­ rirea capacităţii de apărare a
toate care se pun în opera de culturii In ţara noastră. şi Interesul lor In producţie. Pe atras noi şi noi mase ţărăneşti lor este consacrată cunoaşterii
construire a societăţii socialis­ baza analizei temeinice a situa­ voltarea învăţămlntulul agricol problemelor de construcţie so­ patriei.
te — a fost înfăptuit. Este un mare merit al parti­ ţiei din agricultură, partidul pe drumul agriculturii socialiste. de masă vor permite creşterea cialistă. încă In Raportul pre­
dului nostru, al conducerii sal8 nostru a ajuns la convingerea Unirea In gospodării colective şl mai rapidă a nivelului de cu­ zentat la plenara C.C. al P.M.R. Tovarăşi,
Aşa cum a arătat tovarăşul leniniste că a demascat, zdro­ că continuarea aplicării siste­ noştinţe ştiinţifice ale colectiviş­ din 1949, de tovarăşul Gheorghe
bit politiceşte şi înlăturat din mului cotelor obligatorii ar fi a milioanelor de familii de pro­ tilor, corespunzător marilor sar­ Gheorghlu-Dej, se sublinia c ă : Culmea pe care am ajuns
Gheorghiu-DeJ In Raportul său, conducerea partidului, grupul periclitat atlt Interesele econo­ ducători agricoli individuali a cini de viitor. „...In rîndurile ostaşilor Arma­ prin victoria definitivă a so-*
victoria încheierii colectivizării antipartinic al deviatorllor, a a- mico ale statului cit şl cele ale fost posibilă datorită vastei tei Republicii Populare Rornine cialismuluî In oraşele şi sa­
părat cu fermitate alianţa mun- ţărănimii muncitoare. Acest munci organizatorice şi politi­ Acest lucru se cuvine să-l în­ trebuie dusă o muncă de lă­ tele patriei ne-a apropiat
ridică pe o treaptă mal Înaltă cltorească-ţărănească şi a apli­ sistem devenise o frînă în ca­ ce desfăşurate zi de zi de partid ţeleagă just marea armată de murire asupra drumului de ri­ şl mai mult de desăvîrşirea con­
alianţa muncltorească-ţărăneas- cat cu consecvenţă linia poli­ lea creşterii producţiei, a asi­ In rîndurile ţărănimii. In cen­ peste 11.000 de specialişti de la dicare a gospodăriei ţărăneşti strucţiei socialiste şi trecerea
că şi unitatea moral-polltlcă a tică Justă stabilită 'de plenara gurării necesităţilor industriei trul acestei munci partidul a sate, pentru a-şl putea înde­ şi de pregătire, dintre ostaşii treptată la construirea comunis­
Întregului popor, Întărind şi din martie 1949. Rolul hotărî- cu materii prime şl a nevoilor pus faptele, exemplele concrete plini eu succes atribuţiile Im­ de frunte, de buni agitatori şi mului. Sesiunea Marii Adunări
mai mult forţa de granit a orîn- tor în îndeplinirea acestei sar­ populaţiei In continuă creştere oferite de viaţă, de procesul co­ portante pe care le au In lupta propagandişti, pentru populari­ Naţionale, care s-a transformat
duirii noastre socialiste. cini grele şi de mare răspun­ cu produse agroalimentare. Tra­ lectivizării însuşi. Un rol Im­ pentru dezvoltarea economică a zarea gospodăriei colective“. lntr-un adevărat Congres al lu­
dere l-a avut primul secretar aî ducerea In viaţă a hotărtrilor portant pentru colectivizarea gospodăriilor agricole colective. crătorilor din agricultură, sta­
Problema Închegării şl con­ Comitetului Central al Partidu­ plenarei din decembrie 1956 a agriculturii l-au avut şi gos­ Ei îşi vor putea valorifica cu­ îndeplinind această sarcină, bileşte noi şl lnsufleţltoare sar­
solidării necontenite a alianţei lui nostru, tovarăşul Gheorghe dat un puternic avlnt agricul­ podăriile colective fruntaşe, care noştinţele !n modul cel mal armata şl-a adus contribuţia cini pe acest drum însorit. Ele
Gheorghiu-DeJ. turii noastre, a determinat o prin rezultatele obţinute în pro­ la lămurirea fiilor de ţărani Îm­ vor fi cu siguranţă îndeplinite
muncltoreşti-ţărăneştl, sub con­ creştere rapidă atlt a produc­ ducţie au demonstrat practic eficace, dacă vor folosi din plin brăcaţi In haine militare asu­ de eroica noastră clasă munci­
ducerea clase! muncitoare, a fost ţiei de cereale marfă cit şl a superioritatea socialismului. Vi­ şi bogata experienţă a ţărănimii pra superiorităţii gospodăriei toare, de harnica ţărănime co­
una dintre preocupările funda­ şeptelului, ceea ce a avut ca zitele a sute de mii de .ţărani colectiviste, aauâ vor ţine seama colective. lectivistă, de intelectualitatea
mentale şl constante ale Între­ urmare îmbunătăţirea aprovizi­ individuali şi întovărăşiţi în de ca în stabilirea soluţiilor devotată fără margini poporu­
onării industriei şi pleţii cu pro­ gospodăriile colective fruntaşe, practice care se impun, dacă se Şl In viitor, In armată, prin lui. Chezăşie este politica înţe­
gii politici a partidului, care Ne dăm cu toţii astăzi şi mal duse agricole şl ridicarea nive­ numeroasele consfătuiri agricole vor consulta permanent şl vor munca politică desfăşurată, vom leaptă a partidului, conducerea
lului de trai al ţărănimii. conlucra strîns In toate pro­ face ca fiecare tînăr, după ter­ sa leninistă în frunte cu tova­
s-a călăuzit neabătut de învă­ bine seama cit de mult a hotă- regionale şi raionale, expoziţiile blemele producţiei cu consiliile minarea stagiului militar, să răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Partidul a combătut de ase­ agricole, cărţile, broşurile, fil­ de conducere ale gospodăriilor fie, nu numai stăpîn pe mese­
ţătura marelui Lenin, care spu­ rit asupra succesului In opera menea şi a luat măsuri hotă- agricole colective, cu brigadierii, ria armelor, dar să se reîntoar­ (Cuvîntarea a fost subliniată
rîte pentru lichidarea unor ten­ mele şi alte forme variate ale cu toţi colectiviştii. că la locul de muncă cu cunoş­ prin puternice aplauze).
nea: „O condiţie necesară pen­ de colectivizare a agriculturii dinţe dăunătoare manifestate
la un moment dat de organele muncii politice au răsplndit larg Tovarăşi deputaţi şi invitaţi,
tru victoria revoluţiei socialis­ noastre înfăptuirea politicii de planificare. Pe baza indica­ In masa ţăranilor muncitori
ţiilor lui Miron Constant,inescu, Eliberîndu-se pe sine, clasa
te... este alianţa deplină Intre formelor simple de cooperare. căruia grupul devlator din care exemplul vieţii şi muncii colec­ muncitoare condusă de partidul
făcea parte 11 crease faima de tiviştilor, sădind zi de zi In con­ ei marxist-leninlst, a eliberat şi
ţărănimea muncitoare... şi cla­ Cei mai mulţi dintre noii co­ mare „specialist In materie de ştiinţa lor convingerea fermă milioane de oameni al muncii
planificare“, acestea nesocoteau că gospodăria colectivă repre­ de la sate de robie şl exploa­
sa muncitoare... Această alian­ lectivişti au provenit în ulti­ legile obiective ale mici! pro­ tare, de înapoiere şi sărăcie,
ducţii de mărfuri, Interesele zintă calea cea mal sigură spre ajutlndu-i să-şi reorganizeze
ţă... aste singura care va asigu­ mii ani, după cum ştiţi, dintre economice ale micului producă­ bunăstare şl un trai fericit. Un munca şi viaţa pe baze noi, so­
tor şl condiţiile concrete din rol deosebit de important In cla­ cialiste. Aceasta este expresia
ra victoria socialismului In lu­ Întovărăşiţi, marea majoritate a diferite zone agricole ale ţării, marelui ajutor de clasă acordat
„pianlficlnd“ producţia fiecărui rificarea ţărănimii asupra avan­ de muncitorime ţărănimii noa­
mea întreagă“. gospodăriilor colective creindu- petic de pămlnt. tajelor gospodăriilor colective
l-au avut expunerile tovarăşu­ stre, factorul principal al ci­
Partidul nostru a vegheat la se pe baza întovărăşirilor agri­ lui Gheorghlu-Dej la consfă­ mentării alianţei muncitoreşti-
păstrarea, ca lumina ochilor, a cole, conform dorinţei ţăranilor tuirile cu colectiviştii şi In spe­ ţă răneşti.
acestui bun de nepreţuit pe ca- înşişi de a păşi într-o formă cial expunerea ţinută la Con­
re-1 au oamenii muncii rde la avansată de producţie socia­ sfătuirea pe ţară a ţăranilor co­ Ţărănimea' colectivistă este
oraşe şi sate In lupta lor pen­ listă. conştientă de faptul că dato­
lectivişti din decembrie 1961. ria ei este aceea ca, folosind din
tru înfăptuirea revoluţiei socia­ Tovarăşi deputaţi, Bogata şl rodnica experienţă plin şi chibzuind toate condi­ Cuvîntul tovarăşului
liste şi construirea noii societăţi. ţiile create, să lupte pentru spo­
acumulată în decursul anilor în rirea continuă a producţiei agri­
Aceasta ne apare cu deplină Izvorul succesului partidului această muncă este un bun de cole pentru ca la rlndul ei să Grigore Stanciu,
poată contribui într-o măsură
claritate dacă trecem in revisi­ nostru In politica sa faţă de ţă­ preţ care va fi de mare folos
ta, chiar şl numai sumar, prin­ rănime constă In aplicarea ne­ şl In viitor, în activitatea orga­ tot mai mare la dezvoltarea in­
nizaţiilor de partid, a noilor or­
cipalele direcţii pe care le-a ştirbită, corespunzător condiţii­ dustriei socialiste, la înflorirea preşedinte al G.A.C. din comuna Dobra,
urmat politica partidului faţă lor concrete din ţara noastră, a gane de conducere ale agricul­ regiunea Ploieşti
de ţărănime, desfăşurarea dife­ triplei şi indivizibilei teze leni­ întregii economii naţionale, la
ritelor etape ale procesului de niste: ne sprijinim pe ţărăni­ turii, In acţiunea de consolida­ (Urmare din pag. 6-a)i dierea cu toţi colectiviştii şl
transformare socialistă a agri­ mea săracă, strlngem alianţa cu re a gospodăriilor colective, de ridicarea continuă a nivelului ceilalţi ţărani muncitori din co­
organizată numai cu femeile, la mună, a cuvintării tovarăşului
culturii in ţara noastră. ţărănimea mijlocaşă şi ducem Respectarea fermă de către răspîndlre şl generalizare a ex­ de trai al celor ce muncesc. gospodăria colectivă din Clorăştl, Gheorghe Gheorghiu-Dej, pre­
perienţei Înaintate, care şi de raionul Rînlnicu Sărat, unde au cum şi a chemării Consfătuirii
Aşa cum s-a mai arătat, o o luptă neîntreruptă Împotri­ partid a principiului cointeresă­ acum încolo va juca un rol im­ Aşa cum a arătat tovarăşul văzut condiţiile de muncă şi de a avut ca rezultat faptul că in
portant In dezvoltarea continuă viaţă pe care gospodăria colec­ luna februarie s-a terminat co­
uriaşă însemnătate pentru con­ va chiaburim!!. Acest principiu rii materiale a asigurat întări­ Gheorghlu-Dej In raportul său, tivă le oferă femeilor. lectivizarea agriculturii în co­
a agriculturii socialiste. muna noastră. Acesta este dru­
solidarea alianţei clasei mun­ fundamental al alianţei muncl- rea alianţei muncitoreşti-ţără- Munca politică de masă, am­ caracteristica societăţii noastre întorşi în comună cei care au mul parcurs de către ţăranii
văzut rezultatele frumoase ob­ muncitori din comuna Dobra.
citoare cu ţărănimea muncitoa­ toreştl-ţărăneştl s-a oglindit în neşti, a contribuit la apropie­ pla acţiune de culturalizare a actuale este existenţa a două ţinute de către gospodăriile co­
ţărănimii, răspindirea în agri­ lective ne-au ajutat să lămurim Pentru ca gospodăria noastră
re a avut-o preocuparea parti­ Întregul complex de măsuri lua­ rea ţărănimii de gospodăria co­ cultură a ştiinţei agrozootehnice clase prietene, clasa muncitoa­ pe toţi întovărăşiţi! asupra pro­ să pornească cu paşi siguri, am
blemelor care Încă nu erau bine luat măsurile necesare pentru
dului de a uşura paşii ţărănimii te de partid şi guvern pentru lectivă, la stimularea trecerii el Înaintate, mecanizarea muncilor re conducătoare a tuturor oa­ cunoscute. buna organizare a muncii şi a
procesului de producţie. Colec­
spre forma superioară a agri­ sprijinirea multilaterală şi co­ pe făgaşul agriculturii socia­ agricole, pregătirea de noi şi noi menilor muncii şi clasa ţărăni­ Dacă ne-ar întreba unii tova­ tiviştii au fost repartizaţi pe
contingente de cadre tehnice şl răşi : ce v-a convins cel mai brigăzi şi echipe, s-au întocmit
culturii socialiste, gospodăria interesarea materială în pro­ liste, ne baza interesului mate­ de conducere în şcolile de pre­ mii colectiviste, care Împreună mult din toate cele văzute să planul de producţie şl bugetul
intraţi în gospodăria colecti­ de venituri şl cheltuieli pe acest
colectivă, de a-I educa pe ţărani ducţie a ţăranilor muncitori pe rial şi a liberului consimţămînt. şedinţi ai G.A.C., brigadieri, so­ cu intelectualii merg umăr la vă, flecare colectivist ar răspun­ an. Colectiviştii au pornit cu
cotitori, tractorişti etc., întrea­ de că argumentul cel mai pu­ însufleţire munca In comun.
în spirit socialist treptat şi con­ de o parte, iar pe de altă par­ înfăptuirea întregului complex umăr, în strinsă alianţă, sub ternic l-au constituit producţii­ Astăzi am primit ştirea Îmbu­
tinuu, In cadrul formelor sim­ te, In politica dusă faţă de ele­ de măsuri Îndreptate spre spri­ ga activitate organizatorică şi le mai bune obţinute de gos­ curătoare că însămlnţările de
ple de asociere şl cooperare, me­ mentele exploatatoare Ia sate. jinirea şl cointeresarea mate­ politică desfăşurată de partid conducerea încercată a partidu­ podăriile colective în compara­ primăvară au fost terminate în
nite să-i deprindă a gospodări rială în producţie a ţărănimii ţie cu întovărăşirea noastră. gospodăria noastră.
în comun. Un factor Important în ridi­ muncitoare, spre Îngrădirea şl la sate tn anii care au trecut lui. a Comitetului său Central, G.A.C. din comuna Băleni Ro-
carea nivelului agriculturii, In lichidarea exploatării, a avut au făcut să crească conştiinţa mlni, de exemplu, în aceleaşi Cu cîteva zile In urmă am
Tocmai ţinind seama de rea­ creşterea producţiei agricole, rezultate deosebit de pozitive In ţărănimii noastre. spre desăvîrşirea construcţiei condiţii de soi, a realizat anul constituit un colectiv format
litatea existentă In satele noa­ l-au eonstituit creditele acor­ dezvoltarea agriculturii noastre. trecui eu 500 de kg. grîu şi cu din specialişti şl cei mai buni
stre, partidul a preconizat for­ date de către stat ţăranilor Aşa cum se arată în Raportul socialismului. întărirea continuă peste 800 de kg. porumb mai colectivişti pentru a ne Întocmi
mele simple de cooperare in muncitori, măsurile luate pen­ tovarăşului Gheorghlu-Dej, creş­ mult la hectar decit întovărăşi­ un plan de perspectivă în care
producţie şi în special Întovără­ tru extinderea mecanizării lu­ terea continuă a producţiei ve­ a acestei alianţe de nebiruit este rea noastră. vom stabili principalele obiec­
şirea, oferind întregii ţărănimî crărilor agricole, pregătirea unul getale şi animale constituie una tive şl măsuri privind: spori­
muncitoare posibilitatea de a număr important de cadre de chezăşia marilor succese pe care Ca rod al muncii desfăşura­ rea proprietăţii obşteşti, mări­
trece prin această şcoală a specialişti agricoli şi alte mă­ din trăsăturile cele mal impor­ te, sub conducerea şi îndruma­ rea numărului de animale la
muncii în comun. suri. Ie va repurta poporul nostru ne­ rea organizaţiei de partid, de 100 de ha., folosirea raţională
tante ale procesului construc­ comunişti şi de alţi ţărani mun­ a pămîntului, producţiile ce se
In această perioadă, aşa cum O mare importanţă a avut de contenit, sub flamura partidu­ citori, al exemplului concret vor obţine ia principalele cul­
au subliniat şi alţi vorbitori, Îşi asemenea aplicarea justă, crea­ ţiei socialiste la sate în ţara oferit de gospodăriile colective turi şi specii de animale etc.
toare, de către partidul nostru lui. (Cuvîntarea a fost subli­ vecine, în toamna anului 1961,
desfăşura activitatea duşmănoa­ a principiului leninist, univer­ noastră, care reprezintă cea mal ţăranii întovărăşiţi au hotărît Harnicii noştri colectivişti sînt
să grupul deviatorllor Pauker- niată prin aplauze puternice). să transforme Întovărăşirea în hotărîţi ca, învăţînd permanent
Luca şi acoliţii acestora. In mod bună verificare practică a Jus­ gospodărie agricolă colectivă. din experienţa gospodăriilor co­
nemeritat, cu o aureolă' falsă de lective mai vechi, să lupte neo­
teţei întregului ansamblu al po­ In munca pe care am desfă­ bosit pentru înfăptuirea măre­
şurat-o pentru a atrage şi pe ţelor sarcini trasate dc către
vechi militanţi In mişcarea mun­ sal valabil, al cointeresării ma­ liticii !a sate a partidului. Acest ceilalţi ţărani din comună care conducerea partidului, pentru a
rămăseseră In afara gospodăriei face din gospodăria noastră o
citorească, ei ajunseseră In pos­ teriale. Viaţa arată că ignora­ rezultat strălucit, care conferă colective, de un real folos ne-au unitate socialistă tot mal înflo­
turi de conducere tn partid. rea acestui principiu In perioa­ o şi mai mare însemnătate în­ fost lucrările Consfătuirii pe ritoare.
Rupţi de realitate, Incapabili de da construcţiei socialiste nu cheierii .colectivizării, spulberă ţară a ţăranilor colectivişti. Stu-

a înţelege problemele satului şi

preocupările ţărănimii, etapa poate decit să prejudicieze in­ categoric toate născocirile ca­

concretă In care se găsea revo­ teresele economiei şi să frine- lomnioase ale apologeţilor ca­

luţia în ţara noastră, el s-au ze mersul înainte spre socia­ pitalismului care de mai multă
opus înfăptuirii politicii parti­ lism. Acest principiu leninist a vreme prooroceau de la postu­
dului de cooperare a ţărănimii, fost concretizat în ţara noas­ rile do radio occidentale inevi­
stabilită la plenara din 3—5

martie 1949, au zădărnicit un

timp înfiinţarea întovărăşirilor R aporta! com isiilor psrmsiTiQiifs a le Claris A dunări H afiosiale pen fru a g ric u lta ră

agricole.,

In tirnp ce Ana Pauker dădea şi s ilv ic u ltu ră , ju rid ic ă şi admirais trais vă r e fe r ito r Sa p ro ie c ta i de lege
peste capul conducerii partidu­

lui indicaţii de încălcare groso­ cu p riv ir e i Brîfîsnfarea Coşişi Sinlui S u p erio r al A g ric u ltu rii
lană a liberului consimţămînt al ş i c o n s iliilo r a g ric o le re g io n a le şi ra io n a le
ţăranilor, forţlnd organele !de

partid să declanşeze „întreceri11 p re z e n ta t d e to v a ră ş u l M ihai D a le a Deschiderea expozijiei
pentru cit mal multe gospodării

colective, Vasile Luca propovă­ Comisiile permanente ale Ma­ plin noul sistem de conducere a al Partiduiui Muncitoresc Ro- lege, va fi un puternic instru­ „V ic to ria socialismu iui m agneu i !«ur h
duia necesitatea „atragerii“ în rii Adunări Naţionale — pentru agriculturii, astfel cum a fost mln şi preşedintele Consiliului ment pentru consolidarea vic­
gospodăriile colective a aşa-zi- agricultură şi silvicultură, juri­ prezentat iii Raportul cu privire de Stat. toriei socialismului la sate, şl Luni dupd-amiază a avut loc membri aî C.C. al P.M.R., ai
şilor „buni gospodari" sub nu­ dică şi administrativă — întru­ la încheierea colectivizării şl ca urmare, şi pentru desăvir- In sala Dalles din Capitală des­ Consiliului de Stat şi ai guver­
mele cărora se ascundeau chia­ nite în şedinţe comune, In zi­ reorganizării conducerii agricul­ Comisiile apreciază că proiec­ şirea construcţiei socialismului chiderea expoziţiei „Victoria so­ nului, conducători ai organiza­
burii, interesaţi să submineze lele de 27, 23 şi 29 aprilie 1962, turii, document de însemnăta­ tul de lege ce vă este supus in patria noastră. cialismului în agricultură“. ţiilor obşteşti şi instituţiilor
pe dinăuntru gospodăriile co­ au examinat cu toată atenţia şi te istorică pentru poporul ro- spre aprobare redă în formă centrale, activişti de partid şl
lective, să zdruncine Încrederea cu cel mai viu interes, proiectul mln. legislativă corespunzătoare con­ De aceea, tovarăşe şl tovarăşi La deschiderea expoziţiei au ele stat.
ţăranilor muncitori In politica de lege, de importanţă excep­ cepţia şi noul sistem de orga­ deputaţi, comisiile pentru agri­ luat parte tovarăşii Gheorghe
Acest nou sistem are la bază nizare a conducerii agriculturii, cultură şi silvicultură, juridică Gheorghiu-Dej, Gheorghe Apos­ Au participat şefi ai m isiuni­
partidului. ţională, depus de Consiliul de o concepţie originală, proprie şi administrativă vă roagă să tol, Emil Boănăraş„ Petre Bo- lor diplomatice, acreditaţi la
Prin întreaga această activita­ Miniştri, eu privire la înfiinţa­ partidului nostru şi a fost ini­ potrivit etapei în care am in­ votaţi proiectul de lege cu pri­ rilă, Nicolae Ceauşesou, Ch'ivu Bucureşti şi alţi membri ai
rea Consiliului Superior al Agri­ ţiat personal de tovarăşul Stoica, Alexandru Drăghici,- ion corpului diplomatic.
te criminală, ca şi prin cunos­ culturii şl a consiliilor agricole Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim- trat ca urmare ,a încheierii pro­ vire la înfiinţarea Consiliului Gheorghe Maurer, Alexandru
cutele procese înscenate ţăra­ regionale şl raionale. secretar al Comitetului Central Moghioroş, Dumitru Coliu, Le- In continuare, expoziţia a fosi
nilor muncitori sub diferite pre­ cesului de colectivizate a agri­ Superior al Agriculturii şl a con­ onte Răutu, Leontin Sălăjan, vizitată ăe numeroşi partici­
texte, grupul deviatorllor făcea Comisiile constată că proiec­ culturii. siliilor agricole regionale şl ştefan Voitec, Mihai Dalea, panţi la sesiunea extraordinară
totul pentru a compromite politica tul de lege exprimă In mod de- raionale, astfel cum a fost de­ a Marii Adunări Naţionale.
De asemenea, comisiile soco­ pus.
partidului de transformare so-
tesc că acest proiect, devenind