Page 13 - 1962-05

frag. >
Năzuinfe înfăptuite
Primăvara venise la timpul el,
ca toate celelalte de pînă atun­
ci, dar oamenilor li se părea
că n-are să mai vină niciodată. Cei
mici o aşteptau, dornici să zbenguiască
sub razele calde ale soarelui de mai,
să părăsească odată bordeiele pline put să vadă că cele două odăiţe sînt 1.700—1.800 kg. Mult au crescut şi
de umezeală şi hăinuţele peticite. Cei prea strimte pentru familia sa, că celelalte producţii. In anii huni s-au i
mari o aşteptau pentru că bucatele acoperişul din şindrilă s-a învechit şi obţinut peste 3.200—3.500 kg. porumb,
se terminaseră demult, iar boierul, in că ar fi mai bun unul din ţiglă, că 1.500—1.600 kg. ftoarea-soarelui şi ;
catastifele căruia împrumuturile erau hainele cele vechi ar trebui schim­ 2.200—2.300 kg. orz, în medie la hec- C
pecetluite, nici nu se gîndea să plece
urechea la cei flămînzi. De acum, a-
proape tuturor locuitorilor din Lăpuş-
nic, doar urzicile şi sălătuca aveau să
le mai potolească foamea.
Toţi ar fi dorit din inimă o schim­
bare. Precis nu ştia pimcnî cum. Din
cînd în cînd, mâi pătrundeau şi pînă
la ei veşti că muncitorii de la oraşe
luptă pentru drepturile lor, că sînt în-
iîmpînaţi de forţă, dar că nu se d iu
bătuţi.
Veştile acestea le aflase şi Octa­
vian Moise şi Ananie Ghiară şi An­
tonie Popa şi mulţi alţii. In mintea
fiecăruia, prinse a se înfiripa un
gând : să facă şi ei la fel ; să lupte,
să se descotorosească de boierul La­
zar Ladislao pe moşia căruia tre­
buiau să muncească zile în şir pen­
tru o măsură de mălai.
In inimile tuturor clocotea focul.
Năzuinţa lor în zile mai bune, tre­
buHJiCal sOCăl sove. î«nfăptuiască...
Si a vienit o primăvară, în care
locuitorii din Lăpuşnic l-au
alungat pe boier. Androide
¦o rt-
Luncan, Victor Suiagă, Lazăr Popa,
Petru Moise, aproape toţi sătenii au
primit atunci pămînt. Şi cînd a venit
ziua de 1 Mai, ţăranii din Lăpuşnic
au simţit cu adevărat ce înseamnă
unitatea celor ce muncesc, au, simţit
şi au sărbătorit cu uri entuziasm de
nedescris libertatea, victoria clasei
muncitoare.
A fost o sărbătoare ca nici o alta
pînă atunci. Oameni liberi, stăpîni pe
soarta lor, au înfipt mai adine plu­
gurile în brazdă, pentru a smulge pă-
Răspund prin fapte chemării
Chemarea Comitetului U.T.M.
al C. S. Hunedoara privind co­
lectarea şi expedierea de către
utemişti a unor cantităţi spo­
rite de fier vechi oţelăriilor Hu­
nedoarei, a fost primită cu în-
sufietie de tinerii sectorului de
Pretutindeni unde a dat spectacole, echipa de dansuri populare a Clubului m uncito­
resc al sindicatelor din Deva a răspinăit voia bună şi entuziasm ul tineresc. Acesta este
de-altjel însuşi caracterul dansurilor noastre populare, pe care tinerii din fotografia noa­
stră le interpretează cu măiestrie.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. a Telefon: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale R. T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poli gratiei „1 Mai“ — Deva.
v • La clubul „ îl iunie“ diu Gălan
Confortul şi
eleganţa carac­
terizează noile
blocuri de lo­
cuinţe date a-
nul acesta in
folosinţa oame­
nilor muncit din
Deva.
In fotografie:
Vedere parţială
a cvartalului „23
'August“.
(huitului rod tot mai bogat, rod al cate) — 305 familii, care muncesc ’
muncii lor, răsplata muncii lor. laolaltă 84U ha. teren. \ viaţa şi lupta uteciştilor. A urmat
Anii au tirecut. Grija zilei de mîi- Producţiile au crescut şi ele an de
ne n-o tnai aveau. Dar omul an. Dacă la început nu se stringea
în 1dttiiennrcdlufe»rsumirl earenuilorîn, sfpireecarme aai bine. mai mult de 900—1.000 kg. griu, în
înce­
Şi anii trecuţi s-a recoltat in medie}
bate... Dar, munca în gospodărie in­ tar. Gospodăria s-a întărit economi- /
dividuală, agricultura îărîmiţată nu
ceşle, a devenit puternică, înfloritoare, ă
creazâ posibilitatea satisfacerii aces­
tor nevoi. Fermele zootehnice, inexistente la în- ^
An de an, cuvântul partidului, în­ ceput, au fost create şi dezvoltate an ^
văţătura lui despre transformarea so­
cialistă a agriculturii a pătruns toi de an ajungînd să cuprindă azi 217 }
mai mult în miritea şi inimă oameni­
lor care şi-au dat seama că numai capete bovine (din care 120 vaci şi î
gospodăria colectivă este calea care
jnninci), 1.150 oi, 255 capete porcine \
le poate asigura belşugul, bunăstarea.
şi 900 de păsări. i de 1 şi 2 Mai
Şi exemplul gospodăriilor colective
A fost puternic dezvoltată şi cui-*'
din Pricaz, Gistei, Daia, Apoldul de
tura legumelor şi zarzavaturilor care >
Sus, înfiinţate cu cîţîva ani în urmă,
erau mârftiria cea triai bună. . cuprinde acrim 25 de hectare. Ea con-p
Într-o primăvară au hofărît şi ei fribuie efectiv la creşterea veniturilor )
să pornească pe calea arătată
de partid. S-âu Unit în gospo­ colectiviştilor. < Complicat şi lung e drumul pe care îl par­
dăria colectivă căreia în semn de re­
Şi, aşa cum este firesc, întărirea \
cunoştinţă faţă de fripta clasei mun­
gospodărie;, creşierea volumului pro-
citoare, î-au dat nUitiele „Octom­
brie roşu“. diicţiei globale, au dus an de an la
De atunci, fiecare 1 Mai a fost creşierea veniturilor colectiviştilor.
pentru colectiviştii din Lăpuşnic pri­
Nu-i de mirare deci că Unii colecti-)
lej de mare sărbătoare. Fiecare 1 Mai
vişti — să-i luăm ca exemplu pe
a fost sărbătorit cu noi succese, cu
noi realizări. loan Popa, Petru Magda ori Maxim
Bădău, au primit fiecare In dntit tre­
cut, pentru zilete-inuncâ efectuate, citex
aproape 3.000 kg. cereale, 6.500—7.000/
lei, mari cantităţi de cartofi, zarza-(
vatilri, ţuică şi alte produse.
şi fot din aceleaşi motive niî-i sur­
prinzător nici taptul că an de an tot
mai mulţi colectivişti îşi fac case1
noi, îşi cumpără mobilă, aparate d e1
O nouă construcţie în gospodăria radio. Numai în ultimii doi ani peste/
colectivă, o nouă casă, un grup de 30 de cplectivişti şi-au durat case dine
noi ţărani înscrişi în colectivă, un cărămidă, cu multe încăperi şi aco­
nou aparat de radio sau o garnitură perite cu ţiglă, alţii, şi-ău Slrîns tot,
de mobilă, toate sînt mărturii ale materialul necesar. „CUrînd. ne spu­
nea unul dintre ei, vom începe şi noi
prosperităţii gospodăriei colective. Şi construcţia. La toamnă să ne vizitaţi.
asemenea fapte sînt nenumărate. Să 0 să vă primim în case noi“.
tăcem un scurt bilanţ.
Fiecare an le aduce colectiviştilor
La îinfiiriţare, gospodăria număra
27 familii cu 46 ha. teren. Azi, din Lăpuşnic ceva nou, tot mai multe
după patru ani şi mai bine,
bucurii; fiecare 1 Mai este întîmpinat
familiaA ic•rolectiviştilor cuprinde şalele
de ei cu noi succese, cu voie bună spo­
Lăpuşnic şi Brîznic (de curind uniîi-
rită, corespunzătoare progresului pe
care-! fac an de an. ) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 'X > 0 0 0 0 0 0 0 < X x : O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O O C 'O O O O O O O O O C O O O O O O O O O O O C '
Fiecare colectivist simte bucuria <
sărbătorii de 1 Mai. Să fi văzut nu­
mai înSuflelirea cu care au muncit ţ
Andronic Luncan. loan Crişan, ori
preparare al Preparaţiei cartau- \ CoCiş Zorica pentru terminarea însă- 5
mîriţărilor şi era suficient ca să te ’
nelui din Petrila. Sub îndruma-( convingi că însufleţirea aceasta esfe >
rea organizaţiei U.T.M., chiar \ determinată (le dorinţa lor fierbinte
în ziua. apariţiei chemării, eiţ de a întîmnina cu rezultate din cele
au colectat 15.000 kg. fier vechi \ mai bune ziua.de t Mai — marea
şi 4.000 kg. fontă. •* sărbătoare a celor ce muncesc de pre-
C. BÂDUŢÂ \ 1 utiliţicni.
corespondent Ş V. PÎŢA N
mm.
"lite
*.
rW fím v n 's& cm u tfiitr& n ingresan?«?w^.{avKggEg3o:^a!S^*.»^ gw^'agsira»a^^ Nr. 7786
In cinstea laminate
n Zilei tineretului“
a avut loc de curind întîlnirea tine­
rilor din oraş cu tov. Frankfurt Ti-
beriu, secretar al Comitetului orăşe­
nesc Hunedoara al P.M.R.
Cu acest prilej, unui număr de 42
tineri le-au fost înmînate insigne „A
40-a aniversare a U.T.C.“ Au fost de
asemenea înmînate Diploma de onoare
a Comitetului regional U.T.M. tova­
răşilor Gheorghe Safta şi Marcel Sem-
ciuc. (C. CH1RIAQ şi A. DEAC co­
respondenţi).
• Intr-un cadru festiv, şi la Mier­
curea a avut loc o întîlnlre a pionie­
rilor şi utemiştilor din comună cu tov.
Alexandru Ardeleanu, secretar al co­
mitetului comunal de partid. In faţa
tinerilor au fost expuse momente din
apoi un bogat program artistic şi
sportiv la- care şi-au dat concursul
elevii Şcolii medii din localitate. (T.
PETRE — corespondent).
o Din iniţiativa Comitetului orăşe­
nesc U.T.M. Deva, pe stadionul „Ce­
tate" a avut toc o mare adunare a ele­
vilor din localitate consacrată „Zilei
tineretului“.
Au fost înmînate apoi, elevilor frun­
taşi la învăţătură insigna „A 40-a ani­
versare a U.T.C.“ (GOLCEA MIR-
CEA — elev).
• In sala cinematografului „7 No­
iembrie" din Brad, peste 900 de tineri
au participat la o expunere privind
munca şi lupta U.T.C. în perioada de
ilegalitate. Cu acest prilej, tinerilor
fruntaşi în muncă şi la învăţătură, te-au
fost înmînate diplome de onoare ale
C C. al U.T.M. şi a Comitetului re­
gional U.T.M. Hunedoara.
---QOO—
Un.de mergem
• In după-amiaza zilei de 1 Mai,
oamenii muncii din oraşul Deva vor
putea participa la serbarea eîmpeneas-
că ce va avea loc, în caz de timp fa­
vorabil, la Izvorul Decebal. Gu acest
prilej, pe estrade special amenajate,
formaţii de artişti amatori vor prezen­ aduce o nouă îmbunătăţire calitativă. Apoi, cu L
ta bogate programe artistice.
ajutorul funicularului, minereul e trim is la <>
Tot în oraşul Deva, pe stadionul Ce­ curge metalul din abataje şi pînă la laminoa­ Hunedoara. Furnalele Hunedoarei. Minereul <>
tate, vor avea loc în ziua de 2 Mai, re ! Oamenii harnici însă, fie că sînt mineri, ajuns aici e prăjit, iar apoi încărcat cu aju- %
începînd cu orele 15, întreceri spor­ fie că sînt Jurnalişti, oţelari sau laminatori, torul unor benzi în furnale. De felul cum sc g
tive : atletism, box, haltere. fac acest drum din ce în ce mai scurt, mai
uşor de parcurs. face prăjirea, cum se respectă reţetele de do- g
• Oamenii muncii din Hunedoara îşi
vor putea petrece după-amiază zilei de zare, de mersul furnalului, depinde calitatea g
1 Mai la serbarea cîmpenească ce va
avea loc în pădurea Ghizid. Aici, vor
evolua formaţiile artistice ale cluburilor
„Sidernrgistul“, „Filiriion Sîrbu“ şi ale
Casei de cultură din localitate.
Comitetul sindicatului de la l.C.S.H. Anul acesta, colectivele de mineri şi side- fontei. Oamenii însă, intre care comuniştii L
organizează în ziua de 1 şi 2 Mai pen­ rurgisti s-au întrecut in a munci mai bine
tru muncitori şi familiile lor excursii pentru ca produsele lor să fie de calitate cit Mihai Costea, Teodor Capră şi loan Iacob, g
prin O.bJ.T. la cabanele Piefrile, Ba- mai bună. Şi roadele activităţii lor stnt bo­ şi-au făcut totdeauna datoria. O.S.M. nr. 2 — 9
leia, Gura ZIata din Munţii Retezat gate. Minerii, din Teliuc au dat peste plan, pe C.S. Hunedoara. Se toarnă o şarjă. In cup- <>
şi la cabanele Parîng şi Rusu din seama îmbunătăţirii calităţii, mai m ult de
munţii Parîng. Stoare, fonta, împreună cu fierul vechi, se
1.300 tone metal ; otelarii de la O.S.M. nr. 2
• La Călan-băî furnaliştii din Gălan transformă în oţel. Anul acesta oţelul elaborat Ş
vor putea lua parte la o serbare cîm­ a C.S. Hunedoara au reuşit ca pe acelaşi cale
penească. Seara ei vor avea prilejul aici a fost de bună calitate, datorită grijii cu %
să economisească metal in valoare de 1.300.000 care a m uncit întregul colectiv de oţelari. L
să participe la excursia organizată Ia
printre care echipele conduse de comuniştii %
Luncani, unde formaţiile artistice ale
clubului „11 Iunie" vor prezenta un
bogat program artistic.
o Serbări cîmpeneşti, cu care priiei
lei: laminatoril de la laminorul de 650 mm. Teodor Karamalis, Avram Opriş, Dumitru L
vor fi organizate interesante manifes­ al C.S.II. pe baza laminării tuturor profiîelor Grigoroaie, cit şi unor m ăsuri luate de condu- 0o
tări cultural-educatîve, vor avea loc în la tolerante negative, au economisit atit metal cerea secţiei. Laminorul de 650 mm. Aici me- ^
după-amiaza zilei de 1 Mai şi la Te- cit este necesar pentru construirea a cea. 200 talul ia deja o formă d efin ită : diferite pro- g
tractoare. file, ţagle, rotund etc. Colectivul care ăeser- L
liuc (pe Dealul Gărpiniş) şi Ghelar
(Pădii’i). La manifestările cultural-edu-
cative din 1 şi 2 Mai la Ghelar vor In fotografiile noastre: Mina Teliuc. Cu aju­ veşte acest laminor este de 9 luni fruntaş în<>
participa şi colectiviştii din satele în­ torul unui excavator de mare capacitate se întrecerea cu celelalte secţii ale combinatului. L
încarcă cu minereu autocamioanele. De aici In ultima fotografie : trenul, încărcat cu la- o
conjurătoare.
minereul e dus la staţia de sortare unde i se minate, porneşte spre destinaţie. ţ
— şi se simte încă în putere, par­
că n-ar fi lucrat 30 de ani In
cÂzi mim ea e eim ie subteran.
5 km . de la Petrila pînă la Pe­ Munca era o batjocură şi un
troşani unde locuia. Drumul chin In trecut ! Nimeni n-o pre­
acesta, bătut de două ori pe zi, ţuia ! afirmă cu amărăciune
la ducere şi la întoarcere, era Doţu Avram din Lupeni, ca ţi
D oscuţa, trocul, ventilatorul auzea şi-n vis la vîrsta de 13 pentru el cel mal mare chin. Farcaş Mihai din Uricani sau
şi pompa, manuale, vagone- ani. La anii aceştia el îşi ciş- Trebuia să se scoale la 4 d i­ Haidu Iuliu din Petrila.
tiga in mina Vulcan cu sudoa­ mineaţa să poată fi la 6 in mină
tele de lemn... re şi lacrimi o pline amară, in- şi ajungea acasă după-amiază zi munca este insă o cins­
Sînt citeva noţiuni intllnite vîrîind o manivelă. pe la orele 6-7. te, lucrul cel mai de preţ
al omului. Dovadă e steaua dc
azi numai în cutremurările a- Dar chip de odihnă nu era. Goale... goale... Erou al Muncii Socialiste, care
mintirilor minerilor virstnici din Glasul supraveghetorului răsuna Strigătele răsunau ca niş­ străluceşte pe pieptul mineru­
Valea Jiului. Minerii tineri nu necruţător: te blesteme, pe galerii. Căruţa­ lui Haidu luliu, stau mărturie
le pricep sensurile de cit vag, şii biciuiau caii orbi să alerge decoraţiile de pe piepturile ce­
nu le vor putea niciodată pă­ — De ce leneveşti, derbedeu­ mat repede pe galeriile princi­ lorlalţi mineri amintiţi, precum
trunde întreaga grozăvie... le 1 Minerii au nevoie de aer pale, vagonetarii împingeau a- şi faptul că cei pensionaţi se
proaspăt... nevoie rlznele grele, de lemn, bucură de odihnă binemeritată.'
a veam doar 12 ani cină mi o us— Jos! Sus! Jos! Minerii sînt trimişi în Umile de
n s-a pus doscuţa in mină — O Doi copii, Petre şi Gyula, pe şinele tot de lemn, pe galerii concediu la casele de odihnă
spune fostul miner Doţu Avram slabi, galbeni la faţă, pompau secundare spre abataje, pentru sau în staţiuni climaterice din
— în ziua cină împins de foa­ apa strinsă pe canalele de a primi cărbunele cărat pe bra­ ţară sau străinătate, pentru a-şi
me intrasem in mină pentru scurgere. ţe cu trocul sau adus cu roaba reface forţele. In mină condi­
de mineri, din faţa frontalului. ţiile de lucru sînt incompara­
prima dată. Doscuţa era o bu­ Nu era rost nici pentru ei de bile. Tehnica nouă (mecaniza­
căţică de scinăură pe care o Ca vagonetar la rizne de lemn, rea şi chiar automatizarea) pc
puneam sub coate sau sub căl- stat. Apa năvălea continuu în irapinglnău-le ani de-a rin du] trund tot mai mult în minele
cîie, cu care trebuia să împing galerii. Şi ei ar fi vrut atit de pînă a fost avansat ajutor-m i­ Văii Jiului. Milioane de lei se
mormane de cărbune din aba­ ner, cînd i s-a dat In primiri cheltuiesc anual pentru protec­
taj, pe un scoc, spre rostogoa- m ult să se odihnească! La vîr­ un tîrnăcop, o sapă şi un troc, a ţia muncii In subteran. Doar la
le. Dar nu eram singur care fă­ sta cînd copiii de azi învaţă sau lucrat acum 40-50 de ani fi Aninoasa, o mină mijlocie, se
ceam acest lucru. Ca mine, In­ se joacă, ochii acestora picau de pensionarul Konya Adalbert din cheltuiesc anual prin grija parti­
tr-un abataj, eram 5-10 copii, Aninoasa, dului şi guvernului nostru între
care transportam astfel cărbu­ somn, capul şl-l simţeau ca de l lU—2 milioane lei pentru îm ­
plumb. Petre, cel de al 7-lea Q i pentru toată această trudi bunătăţirea permanentă a. con­
nele de la unul la altul... Toţi copil al minerului Felea, V de rob, la anii bătrtneţii, diţiilor de muncă şi viaţă ale
formam un fel n'e o:. ..fiu rulan­ avea 15 ani, Gyula, abia ce-l aştepta in trecut pe m i­ minerilor. Doscuţa, trocul, vaao-
de curind împlinise 14. o r ­ ner ?
tă vie, un crater din carne, fan de tată, Gyula trebuia netele de lemn trase de cai orbi,
nervi, singe şi oase plăpinde, un — Certificatul de cerşetor, ca
crater care pe patroni îi costa să-şi ajute mama bolnavă şi pe tatăl meu ! spune fostul m i­ ventilatoarele sau pompele m a­
de zeci de ori mai ieftin de cit fratele mat mic, istovindu-se la ner Konya, care de curind a
unul adevărat... pompa subterană. Cină termi­ im.pliv.it 10 ani de cînd e p en ­ nuale au fost duse de m ult la
na şutul, după 9—10 ore, îşi sionar — cu 1.200 de lei pe lună muzeu...
D e ce stai, derbedeule ? In- Ura corpul frint anevoie pe ga­
virteşte de manivelă, învîr- lerii, aţipea in colivia puţului I. STRĂU.T
teşte... pînă ieşea la suprafaţă. Chinui
Astea erau cuvintele suprave­ cel mai mare insă de-abia acum
ghetorului pe care minerul începea. Luptînd cu oboseala,
Farcaş Mihai din Uricani le pînă acasă, mai avea de bătut