Page 15 - 1962-05
P. 15
A pffg. 2 DHUM ü l SOCIALISMULUI Nr. 2 788
f&sxxK&22ki&&x)im.ttiB^jXMiiSsat3Xizsi9K^
LTRU5OTr??CTOT^
In r a i o n u l H a f e g
Perspective frumoase pentru ÎNTREPRINDEREA p e n t r u c o l e c t a r e a
Şl INDUSTRIALIZAREA LAPTELUI
dezvoltarea pomiculturii CI.C.I.LD S I M E R I A
Planul de dezvoltare a pomi- planurile lor plantări masive île .......... ............... ~iiiiiinimiiiiiiiiiHihmmmiimaiiiiitsmmiwta
culturii din ţara noastră preve pomi. Cu ajutorul inginerilor ANUNJA
de sporirea considerabilă a su s-au stabilit terenurile cele mai
prafeţelor ocupate cu pomi. In potrivite pentru plantarea pomi p^st&al d e
raportul cu privire la încheierea lor şl s-a făcut pichetarea aces
colectivizării şi reorganizarea Campionatul regional ue fotbal Ipenfru înti»eţ8 n erc a MtBIajel®®®
tora. In planurile de producţie tnanxsncrmiuiaiiiMBaisiiMUiiawTtf ¦ iJ mummuiwuiimiii— mm \\\ a ¦ ţ
agriculturii prezentat de tovară
şul Gheorghe Gheorghiu-Dej la s-a prevăzut ca În anii 1961 — , /V W S A , /W W S , pe teren), Marin şi Bartha de
1962 să se planteze cu pomi ’de la gazde.
Sesiunea extraordinară a Marii către gospodăriile agricole 'din C A T E G O R IA l-A Duminică, 29 aprilie a.c., ÎNCEPÎND CU DATA DE 1 MAI 1902 ^
Adunări Naţionale se spune : raion o suprafaţă de 316 ha. s-a desfăşurat o nouă eta A arbitrat corect FI. Serglu
„In ceea ce priveşte pomicultura, Pînă acum, s-au plantat 450 ha. Metalurgistul Gugir — pă in cadrul campionatu (Călan). C O N C U R SU L pentru ocuparea acestui posî se]
sarcina este de a realiza o su cu 81.000 pomi, mai ales meri Dinam o Barza 2 -1 i 7 lui regional de fotbal. [va fine la sediul întreprinderii din Simeria, sjr. Traian
prafaţă de 300.000 hectare de li şi peri. Sînt deci condiţii ca Iată pe scurt relatările co- NIGOLAE IONICA [nr. 9 0 , telefon 2 9 , PE DATA DE 25 MAS 1962, în
vezi, extinzîndu-se speciile cele cifra prevăzută în planul de per Deşi au dominat cu autorita respondenţilor noştri asu- ^baza H.C.M. în vigoare.
mai valoroase. 'Planul general spectivă să fie cil mult ’depăşită. te, metalurgiştii din Cugir au !> pra intllmrllor din cadrul corespondent
de dezvoltare a i>omieultuni tre învins la limită. Aceasta, dato categoriei a l-a. Actele ce trebuiesc depuse pentru ocuparea acestui pest pre- /
buie să ţină seamă de reparti Iri primăvara acestui an’ s-au rită faptului că Focşa şi Boi- C. F. R. Teius —
zarea fiecărei specii in cele mai plantat de către G.A.C. zeci de ¦ cum şi celelalte condiţiunice se cer concurenţilor, se găsesc afi-ţ
potrivite zone, creîndu-se barnie ha. de pomi. Astfel, G.A.C. Sil- şate la sediul întreprinderii.
vaş a plantat 7.000 pomi pe 39 C.F.R. Simeria 0-0
specializate în cultura mărului, ha., G.A.C. Berthelot ’4.850 pe toş au ratat multe ocazii clare S /V W N A AAAAA# Aşteptată cu mult Interes, Iri-
părului, piersicului, cireşului şi 27 ha., G.A.C. Haţeg 3.600 pe 20 de gol. In min. 11 gazdele exe tîlnirea dintre cele două echipe
cută un corner şi Petschovvskl miri. 68 şi 71. S-au remarcat nu a satisfăcut publicul. In min. CO O PERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCA
vişinului. O atenţie sporită tre ha., Silvaşui Superior 5.000 pe II reia cu capul în plasă. Cristea, Petcu şi Moldovan de 17, Staicu centrează In careu, „ U N IR E A " B M SEBEŞ
buie acordată piersicului, cul Oaspeţii nu se descurajează, au la gazde, Barbu şi Gavrilă de însă Trifan ratează. In min. 55
tură foarte valoroasă, care intră 27 ha., G.A.C. Sarmisegetu- EXECUTĂ
repede pe rod şi dă o producţie za, 2.500, Tuştea, 2.000, Demsuş
prin secţia sa de nichelaj orice
1.710 etc. Numai la G.A.C. din reparaţii la motociclete, motoa
eşalonată pe o perioadă lungă, Tuştea se vor planta pînă în 1965 o scurtă perioadă de dominare Ia oaspeţi. oaspeţii beneficiază de o lovitu re şi biciclete, nichelînd totodată
din iunie pînă în octombrie. şi piesele solicitate de clienţi.
Plantarea noilor livezi trebuie 200 ha. cu pomi fructiferi. In dar nu reuşesc să înscrie. In PETRU STOIGAN ră de la 11 m„ Insă portarul
min. 50 Boitoş este faultat în Verdeş reţine spectaculos. Gaz tMtdafeMtfern
făcută pe terenuri în pantă. In toamna acestui an se vor plan careu şi Niculescu transformă corespondent dele au multe ocazii de a în
tervalele dintre rîndurile de ta încă 127 ha. cu 22.860 pomi. lovitura de la Îl1 metri. Condu- scrie dar ratează de puţin. Ast
pomi trebuie folosite pentru cul cînd cu 2—0, gazdele nu mai Vie f a r ia C a l an — fel, întilnirea Ia sfîrşit cu un
Plantările noi se fac în masiv insistă şi dau posibilitatea oas Jiul li P.etrila 4-0 (1-0} scor nedecls : 0—0.
turi furajere şi alimentare. Di pe terenurile în pantă şi Impro
rectivele Congresului al III-lea prii agriculturii. Pomii ce se
plantează sînt din soiurile cele
al P.M.IÎ. prevăd ca pînă în 1965 mai productive şl sînt primiţi, peţilor să înscrie un gol prin întilnirea s-a ridicat la o bună A arbitrat satisfăcător N. FIo-
să se planteze, în masiv, o su
prafaţă de 160.000 ha. din care în cea mai mare parte, de ia Petrache (min. 65) la o învăl valoare tehnică datorită efortu rea (Deva).
80.000 ha. în G.A.C.“. staţiunea experimentală horti măşeală. După primirea acestui rilor depuse de jucătorii ambe
colă Geoagiu.- gol, metalurgiştii se apără or lor echipe. In min. 27, gazdele A. OŢOIU
In "dezvoltarea pomiculturii ganizat. De remarcat că în min. iniţiază un a ta c; Uifalvi des
trebuie să se ţină seama ca ra In următorii ani raionul Ha 88, Niculescu de la gazde ratea chide pe Călin care reia în corespondent
portul între specii să fie schim ţeg va deveni un important ba ză o lovitură de la 11 m. In gene poartă. După pauză, gazdele
bat în aşa fel încît mărul şi pă zin pomicol al regiunii noastre. © Iri meci restanţă, Minerul
Cînd noile livezi vor intra pe Âninoasa — a învins C.F.R. Si
meria cu 3—1 (2—1).
rul să reprezinte în 1965 peste rod, avînd în vedere că mărul ral întilnirea dintre cele două majorează scorul prin Uifalvi © întilnirea dintre Dacia
32 la sută, iar vişinul, piersi va reprezenta peste 35 la sută echipe a fost de un slab nivel (min. 47). In continuare, oaspe Orăştie — Minerul Vulcan nu
cul, cireşul şi caisul 17 la sută din numărul total al pomilor,
din numărul total al pomilor. tehnic. Raport de cornere 6—2 ţii au o scurtă perioadă de do s-a disputat, deoarece arbitrii
"din livezile gospodăriilor colec în favoarea localnicilor. minare, însă apărarea echipei nu s-au prezentat.
In raionul Haţeg pomicultura tive din raionul-Haţeg se va pu Victoria este la post. In min. 61
are frumoase perspective de tea recolta anual peste T.T46.000> A arbitrat St. Coşeru (Alba). Culenco deschide pe Lăscău *
dezvoltare. Ţăranii colectivişti kg. mere. M. VILCEANU In campionatul regional de
din acest raion sînt buni pomi- In vederea aplicării agroteh corespondent care driblează apărarea şi în fotbal, categoria a Il-a, s-au
cultorl şi au o experienţă înde nicii pomicole sînt necesare ca scrie : 3—0. Gazdele au tot mal înregistrat următoarele rezul
lungată în acest domeniu. O do dre calificate de pomicultori. Es Minerul Âninoasa — multe ocazii de a ridica scorul. tate
vadă că pomicultura este o ra te bine, că în acest an brigadie Minerul Deva 1-0 10-0} ®stfel, In min. 75, Uifalvi tri Metalurgistul II Cugir — Hii-
mura rentabilă o dovedesc rea rii şi şefii de echipă care lucrea Partidă de bună factură teh mite la Niculescu care reia în
lizările obţinute de unele gos ză în sectorul pomicol au fost plasă stabilind scorul final de rul ZIatna 3—5; Aurul Cert'ej
şcolarizaţi timp de 5 zile la Sta — Ardealul Teliuc 0—1 ; Mu
podării colective cum este cea
din Peşteniţa care a obţinut ţiunea experimentală Geoagiu nică, în care ambele echipe au ’4—0 în favoarea Victoriei Călan. reşul Vinţ — Retezatul. Haţeg
anul trecut din livadă un venit iar colectiviştii prin cursurile
de 125.000 lei. oferit faze spectaculoase. S-a ’A arbitrat bine M. Ostaficiu 3—0 ; Voinţa Ilia — Construc ®CuAafUolm jm ó u femet •
agrozootehnice. ’Aceasta însă nu jucat, mai ales în repriza I-a (Deva). torul Hunedoara 1—5. Meciul
La începutul anului 1961 în este suficient. Se cere deci lua de la egal la egal, echipele îm- dintre Ştiinţa Petroşani — Re ®Vficüía/k fm drw copii,fem ei, d i
raionul Haţeg exista o / supra rea de măsuri pentru a se pre părţindu-şi perioadele de domi ALEX. TUZA colta Miercurea a fost amjnat.
faţă de 1.134 ha. livezi pe rod şi găti în continuare un număr • C ta d a fi  r m - e h p m tâ /, ^
corespondent
cap/ii, femei  ^(/aio -
94 ha. livezi tinere. Tot pînă în corespunzător ’de pomicultori în nare şi ocaziile de a deschide CLASAMENTUL
1961 s-au plantat în golurile din şcoli de specialitate. scorul. Minerul Ghelar — 1. Aletalurg. Gugir 19 13 2 4 46:14 28
2. Parîngul Lonea 19 11 3 5 41:25 25
livezile bătrîne 4.427 pomi. In Luind măsuri corespunzătoa In cea de-a doua repriză Mi / I î/ îo >«3?fceî lulia 2»0 (1-Oţ 3. Minerul Anin. 18 11 2 5 38:19 24
planul 'de perspectivă al sfatu re pentru dezvoltarea continuă nerul Âninoasa a dovedit un 4. Sebeşul Sebeş 19 11 2 6 52:36 24
lui popular raional privind dez a sectorului pomicol, organiza plus de combativitate şi a reu Cele două echipe au luptat 5. Dinatno Barza 18 10 3 5 33:21 23
voltarea pomicultura se prevede ţiile de partid şi-de stat din ra şit să înscrie unicul gol al par mult pentru obţinerea unui re 6. Minerul Vulcan 18 10 3 5 42:28 23
ca pînă în 1965 să se planteze cu ionul Haţeg, vor contribui şi în tidei prin Furnea (min. 70). zultat favorabil. Gazdele, mal 7. Minerul Deva 18 9 2 7 28:17 20
pomi încă 980 ha. Gospodăriile mai mare măsură la întărirea bine pregătite, s-au impus încă 8. Victoria Gălan 19 8 3 8 30:26 19
agricole colective, îndrumate_?de Meciul a plăcut mult specta de Ia început şî au cîştigat cu 9. Jiul II Petrila 19 7 5 7 33:33 19
economico-organlzatorică a gos torilor. scorul de 2—0 pe merit. Sco
specialişti, şi-au prevăzut Iri podăriilor agricole colective.
Tehnica nouă în sprijinul iniţiativei A arbitrat competent şi auto rul putea fi şi mai mare dacă 10. G.F.R. Simeria 19 4 5 10 26:45 13
ritar St. Staron (Hunedoara). înaintaşii nu ratau multe oca 11. G.F.R. Teiuş 19 3 5 11 20:60 11
(Urmare din pag. l-a) mie peste plan la preţiil de cost zii clare. Oaspeţii au jucat bine 12. Auto Alba 19 3 4 12 23:39 10
de 598.000 lei, ceea ce înseamnă C. DANI LA în apărare şi au organizat şi 13. Minerul Ghelar 17 4 2 11 23:47 10
14. Dacia Orăştie 17 4 I 12 14:39 9
corespondent
pozitive pentru sporirea produc un pas important pe drumul Pa ringul Lo nea —: cîteva contraatacuri periculoase etapa v iit o a r e
tivităţii muncii şi reducerea con realizării angajamentului ce ni rămase însă fără rezultat. Golu
sumului de metal la diferite ma l-am luat. Făcînd şi pe mai de Sebeşul Sebeş 5-7 (3-1} rile au fost înscrise de Plrvu G.F.R. Simeria—Victoria Gălan; Jiul
şini unelte ş.a.m.d. parte drum larg procesului teh (min. 21 şi 55). S-au remarcat 11 Petrila — Minerul Ghelar; Auto Alba
Hotărîţi să se reabiliteze în Pleşa şi Gogorici de la Alba lulia — Parîngul Lonea; Sebeşul Sebeş
Toate acestea au făcut ca în nic în procesul de producţie, faţa suporterilor din Lonea, fot lulia şi Tamaş (cel mai bun de — Metalurgistul Gugir; Dinamo Bar
primul trimestru al anului co avem toată convingerea că pînă baliştii echipei gazde au învins za — Dacia Orăştie; Minerul Vulcan—
lectivul de muncă al fabricii la finele anului, angajamentul în acest meci cu un scor cate Minerul Âninoasa; Minerul Deva —
va fi nu numai realizat, ci goric. Primul gol este înscris G.F-R. Teiuş.
noastre să înregistreze o econo- chiar depăşit.
= m :. Y M L a |;I c e Lgs© s»edea»©
-------- .¦__L= E B g g ;
M A G A Z IN E L E
Cărţi pentru biblioteci de Cristea în min. 10, dintr-o L. C a r a g ia le "
lovitură de la 11 metri. In con Âl IH-lea Festival bienal de te at ru 0, L PRODUSE INDUSTRIALE DIN MEDOARâ
in întreaga, regiune funcţio primul trimestru al acestui an, tinuare, Jocul se desfăşoară in Şl muncitorii Petru Hărăguş (Fio- care vă ofer tam bogat sortiment de :
nează 881 biblioteci. Dintre a- s-au distribuit cărţi pentru bi careul oaspeţilor. In min. 36, dor), Nicolaie Groza (Ţrofimo-
ceştea, 585 sînt incluse In sis blioteci in valoare de 263.584 Huzum primeşte o pasă preci Zilele trecute, pe scena că vici), ţăranca Rădică Benea © ŢESĂTURI
temul aşezămintelor culturale lei. Dintre acestea s-au vindut să de la Barbu, profită de ezi minului cultural din Bălţa, ra (Oksana) ş.a., pe cave i-au în m CONFECŢII
pentru bibliotecile din invăţa- tarea apărării gazde şi înscrie ionul Brad, s-au întrecut în drumat să transmită cit mai © TRICOTAJE
de la sate, 75 funcţionează Pe cu un şut plasat. Gazdele re concurs formaţiile ăe teatru ale bine mesajul, piesei.
Ungă cluburile sindicatelor, 199 m înt şi cultură cărţi in valoare vin în atac şi fructifică două căminelor culturale din Vălişoa- pentru sezonul de prim vară
in şcoli, 15 sînt tehnice şi do ocazii prin Mirnea (min. 42) şi ra, Luncoiul de Jos şi Băuta. Şi tovarăşii ăe la Băiţa au
ăe 118.2Q0 lei, pentru cele sin Petcu (min. 44). După pauză, Piesele interpretate de aceste realizat un spectacol m ulţum i mmmHmr a o r a GimnmimFiGli de stat qeua ,
cumentare etc. valoarea jocului scade. Petcu colective au tratat aspecte din tor. insă, faţă de posibilităţile
Sarcina aprovizionării aces dicale in valoare de 67.100 lei, fructifică încă două ocazii în viaţa nouă a satului („Soţul
tora cu cărţi necesare specifi iar pentru cele tehnice şi docu
cului fiecăreia, revine regiona
lei C.L.D.C. Prin C.L.D.C., în mentare in valoare de 16.400
lei.
Leontei“ ăe Viorela ArgHireşcu interpreţilor, se putea face mai
— Băiţa), din munca şi activi mult. Spectacolul celor din Băi A N G A JEA ZĂ
# DOI C O N TABILI REVIZORI
Pe scurt d e la c o r e s p o n d e n ţii voluntari tatea tineretului sovietic („Re ţa nu a satisfăcut deplin. Aceas
petiţia c o n t i n u ă de sinelnilcov ta s-a datorat în primul rină
® Sub îndrumarea organiza « De curînd, în sala cultura Maria Stricăfier. La cele două — Luncoiul de numărului mic
ţiei de partid, comitetul sindi lă a Oficiului farmaceutic regio cercuri participă cîte 15-20 fe
cal al secţiei turnătoria veche de nal — Deva a avut loc o mani mei. (MARIA I. DUMlTlţEŞCU). Jos) şi din tre ele spectacole € <î0 ib d i ţ a I
la Uzina „Victoria“ din Călan, festare cultural-artistică cu te
sprijinit de Comitetul U.T.M. a ma „George Enescu“. Ea a cu ° Lucrătorii magazinului Ali cutul de inpţă Faza raională prezentate îna # studii medii >
inaugurat de curînd o pouă sa prins expunerea unei conferinţe mentara nr. 2 din Petroşani se
lă de cultură, in cadrul ei s-a despre (opera şi viaţa lui Geor străduiesc să servească cit mai al comuniştilor d e C Q n cu rs dQ !a inte de faza ra s
organizat o brigadă artistică de ge! Enescu, ilustrată cu proiecţii, atent şi conştiincios pe fiecare
agitaţie, care a şi prezentat în gj o audiţie muzicală la discuri. cumpărător în parte. De aseme din ţara noas ională, observa @ trei ani in funcţii contabile şan financiare)
faţa muncitorilor din secţie pri Cu acest prilej, au fost audiate nea, ei dau o atenţie deosebită
mul spectacol. La reuşita lui au Rapsodia romînă nr. 1 şi Rap şi aprovizionării cu un bogat tră („Soarele a ţie care de alt
contribuit tovarăşii Gavril Bu- sortiment de mărfuri. Ca urma
diu, Elena Negoie, Viorel Păcu sodia romină nr, 2 de George re, magazinul a reuşit ca în tri răsărit la miezul nopţii“ de V. fel se potriveşte şi celorlalte
rarii si alţii. (DIONiSlE MUN, Enescu şi Sonata nr. 1 pentru mestrul I a.c. să-şi depăşească
TEANU, I0SIF CRAŞCA). vioară de I. Ş. Bach interpreta planul cu 8 la sută. (IOAN Birlădeanu — Vălişoara). colective.
tă de marele nostru muzician. CIUR).
• Recent, formaţiile artistice In continuare s-au citit pagini CovMnuînd seria unor spec Cîte ceva despre
ale căminului cultural din Ri- din volumul poetului Nicojae ° La spitalul de neuropsihia- tacole lucrate cu atenţie, artiş organizare
biţa au prezentat pe scena că Tăutu întitulat „Itinerar liric — trie din Piclişa, raionul Haţeg tii amatori din Vălişoara, deţi
minului cultural din satul Ui- George Enescu". Manifestarea sint inţernaţi mai mulţi bol
băreşti un pvQgram artistic al cultural-artistică s-a încheiat cu navi. Aici, prin grija per nătorii locului I pe raion în Fazele raionale de concurs
cătuit din cîntece, recitări şi o un concurs „Cine ştie elştigă“ sonalului medico-sanitar, bol Festivalul de teatru „Aniversa trebuie să însemne adevărate
piesă de teatru. Au fost aplau pe teme muzicale. (VALEK navilor li se asigură o bună rea Republicii“ — 1961, şi ăe sărbători in localităţile unde se
daţi cu căldură solista vocală KUSU). asistenţă medicală. La îngriji data aceasta au prezentat un ţin. Or, la Băiţa, numărul spec
Lucia Dan şi interpreţii piesei rea şi tratamentul bolnavilor se spectacol bun. instructorul for tatorilor a fost de 30—50 pe
„Aripa de rîndunică“ de Siito • La oficiul raional p .t .ţ .r . evidenţiază medicul primar Va- maţiei a reuşit să imprime spec spectacol, cifră nereprezentativă
Andras (IOAN BIRAU). Alba, şe desfăşoară Q activitate sile Rea, directorul spitalului, dr. tacolului atmosfera silelor de pentru centrul de comună.
rodnică. Ca urmare, în primul Alex. Seeăreanu, dr. Mircea Bla- luptă din preajma lui 23 Au
0 Zilele trecute, Ja centrul Vi trimestru, mulţi salariaţi de aici ga, dr. Vicenţiu Babeş, dr. Alex. gust 1944. La succesul spectaco •Aceasta arată că comisia de
nerea, raionul Orăştie, s-a des au depăşit cu mult sarcinile ce Keşkemetl şi alţii. (IOAN PO lului au contribuit mat ales în concurs a raionului Brad n-a
făşurat faza raională a celui de le reveneau. Amintim pe comu GAN). văţătoarele Viorica Borza (în acordat toată importanţa aces
al III-lea Festival bienal de tea niştii Nicolae Bera, Filip Man- rolul Ruxanărei), Elena Hîrza tor faze de concurs. Cum a fost
tru „I. L, Caragiale“. Au parti ciulea, Tudor lorga şi alţii. (A- ® In ultimul timp, în oraşul (Angela), agentul veterinar Eu posibil ca numai tov. Ionel Ră
cipat formaţiile teatrale ale că- LEXANDRU T. IORGA). Petrila, s-au luat o serie de gen Murani (Florin) ş.a. ceam, de la secţia de invăţă-
.minelor culturale din Turdaş cu măsuri pentru o mai bună apro m înt şi cultură şi Marin Stan,
piesa „Neamurile“, Romos cu • In comuna Iscronl din ora vizionare cu produse alimen- Punlnd in scenă piesa„Re directorul casei de cultură, să
piesa „Povestea“ şi Vinerea cu şul regional Petroşani s-au or tare a locuitorilor. Astfel, de formeze juriul de apreciere,
piesa „Las’că vine Nuţă“ şi un ganizat in acest an mai multe aurind, au fosă deschise un petiţia continuă“, artiştii ama cină in planul de măsuri al co
montaj literar. De remarcat fap cercuri de citit cu femeile. In centru pentru desfacerea lapte tori din Luncoiul ăe Jos au ur
tul că spectacolele prezentate, lui şi unul pentru pline.
marea lor majoritate, acestea mărit un dublu ţel. Primul, misiei raionale sînt cooptaţi
fără excepţie, s-au ridicat la un Cele două centre satisfac în acela de a ilustra modul in care mai m ult de 5 membri. A,cest
bun nivel de interpretare. (ION desfăşoară o activitate rodnică.
mare măsură cerinţele consu trăiesc colhoznicii şi, al doilea, festival nu trebuie privit cil iM lfitftí
POPA’ STANILEŞTI). Amintim cercurile de citit con matorilor. (PETRU GAINA). de a mobiliza cit mai m ult oa uşurinţă. El constituie o largă
menii virstnici din sat la acti acţiune de masă, de educaţie a |E l E O A N T
duse "de tov. Rozalia Tămaş şi vitatea cultural-artistică. Este spectatorilor, lucru de care răs !P ÎS R LG R U l 0 VS “
lăudabilă munca instructoare pund toţi activiştii culturali.
lor Viorica Toă şi Ana Illeş cu ERNEST USKAR