Page 16 - 1962-05
P. 16
ftftv vrvmve m v r z m m m ‘paf. 8
»K ei< m am ^ţaK em z^^m ia^iM u,^vu>rfxmmisKmM>mssxeaBa ^ irM m m m iiseis a sm u m m t.o s t sxssm sa xt^ w a an ^ iiu rm i/iigi^^^gm rM -^--- j^wwg
40 de ani de muncă si luotă P i n Iaicrăa*I@ © s e s i u n i i
* JL
a M arsî A d p ită rl N aţio n ale
sub steagul glorios aî partidului
Cuvtntul deputatului Petru Furdui
Raportul prezentat de tovarăşul Virgil
(regiunea Hunedoara)
Tîn&ra generaţie a patriei de activitate, succese la care ti cinste de a participa la execu nuare că tipercliil înconjoară cu încheierea colectivizării agriculturii, cesul de transformare socialistă a Comitetul regional de partid şi sfa
noastre sărbătoreşte astăzi ani neretul a adus o contribuţie im tarea la timp şl în bune condi deosebită dragoste armata noas cu mult înainte de termenul stabilit de agriculturii dar n-a putut să opreas tul popular regional acordă în pre
versarea unui însemnat eveni portantă. ţii a lucrărilor .de pe şantiere tră populară, făurită şi condusă Congresul al IU-lea al P.M.R., con că marşul impetuos al construcţiei zent o mare atenţie ridicării gospodă
ment : 40 de ani de la crearea le de construcţii industriale, so- de partid. Datoria cea mai înal firmă pe deplin justeţea politicii parti socialiste la sate. Conducerea parti riilor colective tinere la nivelul celor
de către Partidul Comunist din Tineretul din patria noastră cial-culturale şi îndeosebi ale tă a utemiştilor din armată, a dului nostru de întărire a alianţei cla dului, în frunte cu tovarăşul Gheor fruntaşe. Ne-am propus ca pînă la
Romînia a organizaţiei comu a urmărit cu deosebită satisfac Combinatului siderurgic de Ia tinerilor militari este de a sei muncitoare cu ţărănimea munci ghe Gheorghiu-Dej, a sesizat la timp sfârşitul anului 1965 să realizăm în
niste de tineret, care de-a lun ţie, cu inimile pline de bucurie Galaţi, Complexului de lucrări munci cu entuziasm pentru per toare şi de făurire a relaţiilor socia- acţiunile duşmănoase ale grupului gospodăriile colective o încărcătură de
gul celor patru decenii, a dus lucrările sesiunii extraordinare de la Hunedoara, Complexului fecţionarea neîncetată a pregă iste la sate, caracterul ştiinţific al fracţionist şi a luat măsuri hotărîte 50 bovine (din care 26 vaci), 132
o luptă consecventă, neînfrica a Marii Adunări Naţionale, con de lucrări de la Reşiţa, Ter tirii lor de luptă şi politice politicii partidului, care a ştiut să pentru curmarea lor. Aplicarea fermă, ovine şi 37 porcine la suta de ha.
tă sub steagul glorios al parti sacrată strălucitei victorii a so mocentralei de la Luduş, Combi pentru apărarea cuceririlor re aplice în mod creator învăţătura le consecventă, a liniei politice juste tra Concomitent cu aceasta, au fost sta
dului, împotriva asupririi şi ex cialismului la sate, sesiune ce natului de industrializare a lem voluţionare ale poporului. ninistă cu privire la transformarea sate de istorica plenară din 3-5 mar bilite măsuri care vor asigura creş
ploatării, pentru triumful cau nului de la Suceava, Comple socialistă a agriculturii în condiţiile tie 1949 a condus partidul şi poporul terea simţitoare a producţiei de lapte,
zei socialismului. va rămîne pentru totdeauna In- xului industrial pentru chimi Educat de partid în spiritul ţării noastre. Prin această măreaţă în nostru la măreaţa victorie a înche de lină fină şi semifină şi cea de car
scrisă în analele istoriei noastre. zarea gazului metan Craiova, patriotismului socialist şi al in făptuire, socialismul a înregistrat un ierii procesului de făurire a relaţiilor ne. De asemenea, au fost iuate măsuri
Mulţumim din toată ini Raportul prezentat de către to Hidrocentralei „16 Februarie“ ternaţionalismului proletar, ti succes de însemnătate istorică, s-au socialiste la sate. Acum, cînd viaţa pentru profilarea unui număr de 30-40
ma C.C. al P.M.R., tovarăşului varăşul Gheorghe Gheorghiu- Argeş, minei Căpuş din regiu neretul nostru îşi aduce contri creat premize pentru un avînt şi mai a demonstrat din plin justeţea aces gospodării colective în îngrăşarea de
Gheorghe Gheorghiu-Dej, a spus Dej, care a făcut bilanţul uria nea Cluj, Institutului politeh buţia la lupta pentru victoria puternic ai dezvoltării forţelor de pro tei linii, apare şi mai evident cit de animale.
în continuare vorbitorii], pen şei activităţi desfăşurate de nic din Bucureşti. forţelor progresului şi socialis ducţie şi creşterii nivelului de frai importante au fost măsurile luate de
tru salutul plin de căldură, pen partid pentru obţinerea acestei mului în întreaga lume, pentru material şi cultural ai întregului po conducerea partidului pentru demasca Sîntem convinşi că sarcinile ce de
tru înalta apreciere ce se dă victorii şi a înfăţişat progra Sarcinile ce reies din Rapor pace trainică şi colaborare în por. rea şi zdrobirea grupului fracţionist curg din Raportul prezentat de to
muncii noastre. Indicaţiile adre mul însufleţitor al dezvoltării tul tovarăşului Gheorghe tre ponoare. Şi pe viitor, Uni varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej pri
sate U.T.M, vor constitui pen continue a agriculturii noastre Gheorghiu-Dej, adoptat de toţi unea Tineretului Muncitor, în Victoria obţinută în construcţia so Organizaţia regională de partid Hu vind dezvoltarea şeptelului vor fi în
tru întreaga noastră activitate socialiste, a găsit un puternic participanţii la sesiunea extra tregul tineret, vor dezvolta co cialistă la sate este rezultatul activi nedoara, aplicând în viaţă indicaţiile deplinite cu succes. Regiunea noastră
un preţios îndrumar, un im ecou in rîndurile întregului ti ordinară a M.A.N., reprezintă laborarea frăţească cu gloriosul tăţii vaste desfăşurate de partid în Comitetului Central, a acordat de la are toate condiţiile să depăşească sim
portant factor mobilizator pen- neret din ţara noastră. tineret sovietic — fiu vrednic decursul anilor. Cunoaştem cu toţii început o mare atenţie creării de în ţitor încărcătura de animale la suta
tr toate organele şi organiza şi pentru organizaţia noastră, al marelui popor constructor al că problemele transformării socialiste tovărăşiri, în cadrul cărora ţăranii de ha. faţă de media prevăzută pe
ţiile U.T.M., pentru întregul ti In continuare, vorbitorul a pentru toţi tinerii de la sate. comunismului. Organizaţia noas a agriculturii au fost dezbătute sis muncitori s-au deprins mai uşor cu ţară. Solul şi clima regiunii oferă
neret al patriei noastre. spus : un program concret de muncă tră va întări legăturile frăţeşti tematic în congresele partidului şi în lucrul în comun. Cît de mult au con posibilităţi largi pentru dezvoltarea
şl luptă în vederea dezvoltării cu tineretul ţărilor socialiste, plenarele Comitetului Central. Condu tribuit formele simple de cooperare Ia bazei furajere. Numai prin aplicarea
Mulţumim C.C. al P.M.R., Intr-adevăr, nici o generaţie continue a agriculturii noastre solidaritatea cu tineretul pro cerea partidului a atras în permanen convingerea ţăranilor muncitori de a unor măsuri de curăţire, îngrăşare,
Consiliului de Stat, guvernului nu s-a bucurat în trecut de ase socialiste. gresist din ţările capitaliste, cu ţă atenţia organelor şi organizaţiilor păşi pe drumul agriculturii socialiste, supraînsămînţare şi printr-o folosire
B.P.R. pentru înalta distincţie menea condiţii de viaţă, de tineretul din colonii şi ţările re de partid asupra necesităţii de a în la creşterea încrederii lor în juste mai raţională, suprafeţele de păşuni
— Steaua R.P.R. clasa I — a- muncă şi învăţătură ca genera Este necesar ca însuşirea cent eliberate, care luptă împo tări activitatea politică la sate, de ţea politicii partidului, rezultă şi din de care dispune regiunea pot asigura
cordaţă organizaţiei noastre şi ţia noastră. agrotehnicii să devină pentru triva colonialismului. a munci cu răbdare şi perseverenţă faptul că peste 80 la sută din gos masa verde necesară unui efectiv de
ne angajăm în faţa partidului, tineretul satelor — colectivişti, pentru atragerea maselor de ţărani podăriile create în ultimii ani în re bovine dublu faţă de cel existent in
a Comitetului său, Central în Capitalismul osîndea tineretul mecanizatori din S.M.T., munci Pentru a-şi putea construi un muncitori pe calea gospodăriei socia giunea Hunedoara sînt rezultatul tran prezent. Încă din acest an s-au îuat
frunte ou tovarăşul Gheorghe la şomaj sau muncă istovitoa tori din G.A.S. — o preocupare viitor fericit si a se bucura din liste. In munca desfăşurată pentru sformării întovărăşirilor în gospodării măsurile necesare pentru întreţinerea
Gheorghiu-Dej, că ne vom face re, la mizerie şi umilinţă. Socia căreia să i se dedice cu toată plin de binefacerile civilizaţiei, transformarea socialistă a agriculturii agricole colective. şi fertilizarea păşunilor naturale în ve
întotdeauna datoria de tineri lismul a dat tinerei generaţii >agostea şi răspunderea. Pen ale ştiinţei şi culturii, tineretul au fost deosebit de valoroase pentru derea obţinerii în următorii 2-3 ani a
comunişti, fiind gata să înde dreptul la muncă, deschizîndu-i tru toţi tinerii colectivişti este este vital interesat în menţine noi indicaţiile date de Comitetul Cen Dezvoltarea continuă a sectorului unei producţii de cel puţin 10.000-
plinim cu cinste orice sarcină larg porţile uzinelor noastre, o datorie de cinste să participe rea şi consolidarea păcii, în trai privind respectarea cu stricteţe socialist a deschis larg calea spre 12.000 kg. masă verde la ha. Totoda
încredinţată de partid. nenumăratele şantiere care îm- în mod activ la cursurile agro frînarea acţiunilor imperialişti a liberului conşimţămînt şi atenţia ce creşterea producţiei agricole vegetale tă sc va pune un accent mai mare
pînzesc ţara de la un capăt la zootehnice de masă cu durata lor, care uneltesc dezlănţuirea trebuia dată formelor simple de coope şi animale, a dus (a sporirea avu pe folosirea nutreţurilor însitozate.
Tov. Virgil Trofin s-a referit altul, i-a dăruit bucuria de a de 3 ani ce vor fi create. unui război atomic. Sprijinind rare a ţăranilor muncitori în lucra ţiei obşteşti şi a veniturilor colecti
apoi la condiţiile în care a luat făuri cu puterile mîinii şi ale întrutotui politica externă a rea pămîntuluî. Indicaţiile preţioase viştilor. Vreau să subliniez că prin îmi exprim convingerea deplină că
fiinţă U.T.C. şi la activitatea minţii sale bunuri materiale şi Organizaţiile U.T.M. din şcoli partidului şi guvernului, tine ale conducerii partidului au orientat colectivizarea agricultorii, în regiunea măsurile stabilite de conducerea
desfăşurată în anii ilegalităţii. spirituale în folosul său şi al şi facultăţi, asociaţiile studen retul nostru militează pentru organizaţiile de partid în activita noastră au crescut mult posibilităţile partidului privind îmbunătăţirea ac
întregii societăţi. Socialismul a ţilor trebuie să explice Întregu înfăptuirea dezarmării generale tea lor, le-au ferit de greşeli. le-au pentru dezvoltarea sectorului zooteh tivităţii de organizare şi conducere a
Călâuzindu-se In mod consec creat pentru tineri o largă re lui tinereţ studios că a învăţa şi totale — principala proble aiutat să obţină succese tot mai mari nic. Datorită măsurilor luate pentru agriculturii vor ridica pe o treaptă su
vent după atotbiruitoare a învă ţea de şcoli profesionale, de ea- temeinic şi a merge după ab mă a vieţii internaţionale, — în întărirea alianţei clasei muncitoare creşterea numărului de animale, dez perioară întreaga muncă în acest do
ţătură marxist-leninistă şi apli îificare şi ridicare a calificării, solvire acolo unde eşte nevoie pentru coexistenţă paşnică şi cu ţărănîţrtea muncitoare. voltarea bazei furajere şi a sprijinu meniu. Ca deputat in Marea Aduna
când-o în condiţiile ţării noas şcoli serale, spre care 150.QQ0 de de munca şi priceperea sa este relaţii de colaborare între state lui acordat de stat. în majoritatea re Naţională, susţin cu căldură aceste
tre, Partidul Comunist din Ro- tineri muncitori se îndreaptă o îndatorire esenţială faţă de le cu sisteme social-politice di Lupta pentru transformarea socia gospodăriilor colective au fost create măsuri şi votez cu toată încrederea
mînia a acordat încă de la în după orele de muncă, case de societate, expresia dragostei fa ferite, pentru lichidarea defini listă a agriculturii n-a fost uşoară, puternice ferme de an*maie. In anii Proiectul de lege propus.
ceputul existenţei sale o atenţie cultură, cluburi, terenuri de ţă de patrie, a dorinţei de a fi tivă a nisiposului sistem colo drumul parcurs n-a fost neted. Parti 1959-1961, în regiunea Hunedoara nu
deosebită făuririi şi conducerii sp ort: în locul umilinţei, cins cit mai folositor poporului. nial. dul a avut de învins multe greutăţi, mărul bovinelor proprietate obştească Asigur sesiunea Marii Adunări Na
organizaţiei comuniste de tine tirea muncii sale — titlul de împotriva colectivizării agriculturii a a crescut de 3.5 ori. iar în cupsui ţionale, conducerea partidului şi sta-
ret — ajutor şi rezervă a parti fruntaş în producţie, brdine şi Să ne ocupăm cu deosebită Tineretul patriei noastre în- acţionat, după cum se ştie, grupul acestui an se va dubla, ajungîndu-se tuiui, pe tovarăşul Gheorghe Gheor
dului. medalii strălucind pe piept — grijă de îndeplinirea sarcinii de tîmpină cu noi succese în mun fracţionist antipartinic. Fracţtoniştii la o încărcătură de peste 27 bovine ghiu-Dej personal, că oamenii muncii
iată ce i se oferă astăzi tină- răspundere ce ne-a fost încre că, învăţătură şi in activitatea au dus o politică aventuristă, provo Ia suta de hectare teren agricol. încă de - pe ogoarele colectivizate ale regiu
In zilele de 19—20 martie, rjjlui muncitor. dinţată de partid de a îndruma obştească cel de-al V lll-lea Fes catoare, menită să zdruncine alianţa din anul trecut 36 G.A.G. din regiune nii Hunedoara vor lupta cu elan pen
1922, ca urmare a muncii po zi de zi activitatea unităţilor tival Mondial al Tineretului şi dintre clasa muncitoare şi ţărănimea au realizat o încărcătură de peste tru înfăptuirea sarcinilor măreţe puse
litice, ideologice şi organizato- Socialismul a deschis larg şi detaşamentelor de pionieri, Studenţilor, ce va avea loc în muncitoare şi au sabotat crearea for 40 bovine Ia 100 hectare. In multe de partid şi guvern, pentru consoli
porţile şcolilor şi facultăţilor în vederea creşterii rolului aces vara aceasta la Helsinki. melor simple de cooperare în produc gospodării colective s-a realizat o pro darea victoriei obţinute în transforma
toriee desfăşurate de partid, a pentru întregul tineret; peste tora în educarea copiilor în spi ţia agricolă. Această politică duşmă ducţie medie de lapte pe fiecare vacă rea socialistă a agriculturii, pentru
avut loc ia Bucureşti Confe 3.100.000 de copii şl tineri ur ritul comunismului, al devota In aceste clipe de sărbătoare, noasă a îngreunat pentru un timp pro furajată de 2.500-3.009 litri. triumful deplin al socialismului în
rinţa generală a Tineretului din mează şcoli de toate gradele; mentului faţă de patrie şi a spus in încheiere Virgil Tro patria noastră.
R-omînia, unde au fost puse întregul învăţămînt este gratuit. partid, In spiritul dragostei faţă fin, glndurile noastre se în
bazele organizaţiei marxist-le- Partidul şi statul nostru au de muncă şi învăţătură. dreaptă pline de recunoştinţă şi Cuvîntul deputatului Constantin Seat lat
niniste de tineret. La 1 Mai 1924 creat întregului tineret al pa dragoste către Partidul Munci
organizaţia s-a afiliat la Inter triei toate condiţiile de a munci Tineretul nostru şi-a format toresc Romin, aşa cum florile (regiunea Galaţi)
naţionala Comunistă a Tinere- şi învăţa, de a şe pregăti la ni în anii socialismului o minu îşi îndreaptă faţa spre soarele
,ţi!:lui, adoptînd denumirea de velul marilor cerinţe ale epocii nată tradiţie — munca patrio care le dăruieşte lumina. Lui Irţ Raportul prezentat de tovarăşul că a gospodăriilor colective din regiu combaterea eroziunii solului. In regiu
VTunfunea Tineretului Comunist noastre socialiste. tică. Să mobilizăm pe viitor la îi dăruim cele mai frumoase Gheorghe Gheorghiu-L)ej se tace o ne a ajuns la 774 milioane lei, din care nea noastră avem peste 40.000 hectare
din Romînia“. acţiunile de muncă patriotică gîndurl şi visuri ale tinereţii numai fondul de bază 435 milioane, asemenea terenuri, mai ales în raioa
In continuare vorbitorul a utemiştii, masa largă a tinere noastre şi în jurul său ne adu adîncă analiză a schimbărilor care au ceea ce reprezintă 96.500 iei la suta de nele Bujor, Tecuci şi Panciu. In ul
De-a lungul întregii sale exis spus : sub conducerea şi îndru tului nostru, pentru ca şi pa năm cu Inimi fierbinţi, cu bra avut loc în agricultura ţării şi se pre hectare. Avem astăzi 226 G.A.G. mili timii doi ani am terasat şi plantat
tenţe U.T.C. a fost întotdeauna marea permanentă a partidului. această cale să contribuim la ţele şi minţile noastre harnice. conizează o serie de măsuri care vor onare. Mărirea producţiei vegetale şi cu viţă şi pomi o suprafaţă de 3700
alături de partid, sub steagul Uniunea Tineretului Muncitor întărirea economiei naţionale, avea o importantă deosebită în activi animale a dus la creşterea continuă a hectare. Pentru anul în curs vom con
său acoperit de glorie, partici a devenit o puternică organiza la înflorirea scumpei noastre Cauza partidului este şi cau tatea noastră de viitor. veniturilor băneşti care în anul trecut tinua această importantă acţiune te-
ţie revoluţionară, de masă, cu- patrii. za noastră, planurile sale înţe au fost de 606 milioane lei, revenind rasînd 320Q hectare pe care vom plan
p iu l cu abnegaţie la toate bă prinzînd în rîndurile sale peste lepte sînt programul nostru de Colectivizarea agriculturii ţării noas 133.000 jei Ia suta de hectare. Un rol ta 2000 hectare viţă de vie şi 1200
tăliile de clasă purtate de pro 2.100.000 de tineri, care desfă- Organizaţiile U.T.M. trebuie să muncă şi viaţă. împlinirii lor tre a avut toc în ’.ondiţiile creşterii con deosebit în obţinerea de mari venituri hectare pomi fructiferi,
letariat sub conducerea parti şoară o bogată şi multilaterală depună o muncă permanentă, tinue a producţiei agricole, a ridicării băneşti l-a avut vînzarda către stat a
dului. In condiţiile terorii dez activitate în scopul educării ti stăruitoare, pentru a ajuta în vom închina întreaga muncă, nivelului de trai. Aceasta a confirmat unor cantităţi de cereale şi produse ani O altă sarcină care stă în preocu
lănţuite de regimul burghezo- neretului în spiritul comunis tregul tineret să-şi însuşească justeţea politicii înţelepte a partidului maliere. In anul 1961 regiunea Galaţi pările noastre şi pentru care cerem spri
mului, pentru mobilizarea sa la ideologia marxist-leninistă, po toată priceperea, talentul şi en nostru; ea este rezultatul îndrumării a li-rat pentru fondul central al sta jinul institutului de cercetări agricole
moşieresc, uteciştii. alături de lupta întregului popor pentru litica partidului nostru, să-şi concrete, permanente a conducerii parti tului 346.009 tone cereale. este fertilizarea celor 30.000 hectare
comunişti, de luptătorii anti desăvîrşirea construirii socia formeze profunde convingeri tuziasmul nostru, întreaga noas dului care ne-a arătat că în procesul de terenuri sărăturoase care figurează for
fascişti, au înfruntat curajos comuniste de viaţă. Aşa cum transformare socialistă a agriculturii, Aşa cum a subliniat tovarăşul Gheor ma! în circuitul agricol. Acestea pot
şi demn provocările, arestările, lismului. ne învaţă partidul, in centrul tră viaţă. esenţialul îl constituie întărirea econo- ghe Gheorghiu-Dej în Raportul prezen să devină o importantă sursă de mă
regimul de exterminare din Din anul 1956 şi pînă acum muncii educative a organizaţiei mică-organizatorică a unităţilor agri tat aici, sarcina principală care stă riră a producţiei agricole. De asemenea,
temniţe. Glorie veşnică eroilor Făgăduim solemn Partidului cole socialiste, crearea bazei tehnice- în faţa noastră în prezent este conso propunem acestui Institut să ne ajute
organizaţiile U.T.M. au reco noastre trebuie să punem dez materiale şi creşterea cadrelor necesa lidarea gospodăriilor agricole colecti şi în valorificarea nisipurilor care sînt
care şi-au jertfit viaţa pentru Muncitoresc Romîn că vom re agriculturii, nşigurînd pe această ve. in această privinţă are o mare im în suprafeţe mari, mai ales în raioa
fericirea poporului, pentru li mandat pentru a fi' primiţi can voltarea în rîndul tineretului a bază creşterea producţiei vegetale şi portanţă îmbunătăţirea conducerii agri nele Brăila şi Făurei şi din care noi
munci şi vom trăi ca adevăraţi animale şi a nivelului de trai al po culturii. Măsurile menţionate în raport am dat pînă în prezent în circuitul a-
bertatea patriei, pentru socia didaţi de partid un număr de atitudinii socialiste faţă. de tineri comunişti, devotaţi poli porului nostru muncitor. cu privire la îmbunătăţirea conducerii gricol 4.000 hectare, dar fără a avea
lism ! ticii sale, combativi şi curajoşi, agriculturii, ...care sînt supase discuţii cele mai corespunzătoare soluţii teh
muncă. că vom munci cu pasiune pen Succesele obţinute în construirea so lor sesiunii, sînt deosebit de actuale şi nice.
In amintirea lor, propun să peste 212.000 tineri, dintre cei tru a fi oriclnd gata să înde cialismului la sate dovedesc încă odată necesare; ele sînt cerute de viaţa însăşi,
Tineretul manifestă o mare plinim marile sarcini ce ni le-a capacitatea şi talentul harnicei noas de noua etapă de dezvoltare a agri Probleme deosebit de importante se
păstrăm un moment de recule mal buni utemişti, harnici şi încredinţat. tre ţărănimi care sub conducerea parti culturii. ridică în faţa noilor organe de con
gere. (asistenţa păstrează un combativi, devotaţi trup şi su sete de carte, de cunoştinţe, de dului a păşit cu încredere pe calea gos ducere a agriculturii şi în legătură cu
moment de reculegere). flet partidului, luptători înflă Ne angajăm ca, neobosiţi, să podăriei colective. Crearea consiliilor agricole din care
căraţi pentru traducerea în fap frumos. Statul nostru a creat o muncim în uzine, pe şantiere şi vur face parte conducătorii gospodă dezvoltarea creşterii animalelor. Noi
In continuare Virgil Trofin a te a politicii sale. puternică bază materială pentru pe ogoare, să învăţăm în şcoli Este meritul partidului nostru, al riilor, oameni de ştiinţă, specialişti, am înregistrat hune rezultate în ultimii
arătat că încă din primii ani ai activitatea culturală de masă. şi facultăţi, să luptăm sub stea Comitetului său Central şi personal al fruntaşi din agricultură, va da posibi ani privind mărirea şepfeiuiui şi asi
activităţii sale, Uniunea Tine Milioane de tineri din uzine, gul biruitor al partidului, ală tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, litatea apropierii conducerii agriculturii gurarea bazei furajere. Regiunea Ga
retului Comunist a participat Trebuie să organizăm în fieca turi de întregul nostru popor, care au ştiut să demaşte şi să înlăture de producţie, va permite concentrarea laţi are condiţii să mărească încărcă
re club, cămin cultural, casă pentru ca în scumpa noastră la timp grupul fracţionist Pauker-Luca. tuturor forţelor pentru rezolvarea pro tura de porcine la 100 hectare peste
la acţiunile greviste organizate de pe şantiere, de pe ogoare, de cultură o activitate perma patrie -r- Republica Populară care prin poziţia lor duşmănoasă, do blemelor principale, cunoaşterea situa media prevăzută pe ţară- De asemenea
nentă, bogată şi atrăgătoare, vedind neîncredere in capacitatea ţă ţiei concrete din fiecare unitate, orga avem posibilităţi şi pentru creşterea
de P.C.R. din şcoli şi facultăţi, pătrunşi la care să participe întregul ti Romînă — să strălucească lu rănimii au încercat să submineze ali nizarea raţională a muncii şi a pro numărului de ovine îndeosebi în comu
neret. anţa muncitorească-.ţărănească. să îm ducţiei agricole, rezolvarea în mod nele de munte din raioanele Focşani şi
Participarea la luptele din de devotamentul neţărmurit fa mina comunismului. operativ a problemelor ce le ridică Panciu.
1933 constituie o pagină eroică ţă de cauza socialismului, în Vorbitorul a arătat In conţi- piedice transformarea socialistă a agri viaţa satelor.
din istoria organizaţiei noastre sufleţiţi de dragostea fierbinte culturii. Pe haza studiilor vom elabora siste
revoluţionare de tineret. pentru patrie, au participat şi Pentru a asigura orientarea de la mul de ţnăsttri agrotehnice, care să
participă cu entuziasm la înfăp Respectînd indicaţiile conducerii început a activităţii consiliului regio ducă la sporirea substanţială a pro
In anii întunecaţi ai regimu tuirea planurilor de dezvoltare partidului, şi în regiunea noastră co nal al agriculturii şi a celor raionale ducţiei de fure5-' ja hectar, la îmbună
lui. burgbezo-moşieresc U.T.C. a a economiei şi culturii socia lectivizarea agriculturii a fost însoţită pe baze sănătoase, aşa cum se preci tăţirea păşunilor şi fîneţelor, la extin
dus o înflăcărată muncă educa de o creştere continuă a producţiei zează -în raportul şi în proiectul de derea culturii sfeclei de zahăr, a ma-
tivă in rîndurile unor largi agricole vegetale şi animale. Astfel, în lege prezentate sesiunii Marii Adu 'zărei şi a porumbului, a culturilor
anul 1960 producţia globală agricolă a nări Naţionale, vom selecţiona şi re dubie şî intercalata în aşa fel ca fie-:
mase de tineri, cultivînd devo. liste. crescut cil 58 la sută faţă de anul 1956: partiza să lucreze în aceste organe care gospodărie agricolă colectivă să
tamentul faţă de cauza parti în anul 1961 producţia de cereale a cadre bine pregătite, buni organizatori dispună de fura iele necesare.
dului, dragostea de patrie şi in Partlclplnd cu Însufleţire la crescut cu 467.000 tone faţă de anul şi cunoscători ai problemelor agricole.
ternaţionalismul proletar, com- întrecerea socialistă, tineretul 1956. A crescut simţitor numărul de Gu ajutorul consiliilor agricole, al In numele oamenilor muncii din re
bătînd sălbatica ideologie fas din fabrici, uzine, şantiere este animale şi productivitatea acestora. specialiştilor din agriculturi vom stu giunea Galaţi, încredinţăm sesiunea
cistă care tindea să otrăvească chemat să-şi aducă o contribu Numai anul trecut numărul taurinelor dia şi stabili profilul fiecărei gospo extraordinară a Marii Adunări Naţio
proprietate obştească a crescut cu dării colective pentru dezvoltarea ace nale că Vom pune în valoare încă din
. conştiinţa celor tineri. ţie şi mai însemnată la îmbu 31.000. al porcinelor cu 43.00Q şi al ovi lor ramuri care au cele mai bune con acest an rezervele, mari de care dis
nelor cu 52.000. Pentru dezvoltarea diţii de climă şi sol, pentru folosirea punem şi vom reuşi să obţinem rezul
Insurecţia armată victorioasă nătăţirea calităţii produselor, t t t ' ----- ţ-- r-.-rflrtrr sectorului zootehnic, gospodăriile agri raţională a pămîntuluî, a tehnicii şî tate bune în sporirea producţiei agri
din August 1944, organizată şi creşterea productivităţii muncii cole colective an primit de la sfat. nu braţelor de muncă, condiţie principală cole. să aducem astfel o confribuiîe
condusă de partid, a deschis o şi reducerea preţului de cost. mai în ultimii doi ani, credite în va in vederea consolidării într-un timp mai -mare la realizarea înainte de ter
nouă eră în istoria poporului Este o datorie de cinste a fie loare de 90 milioane iei. scurt a acestora. men a sarcjnilor puse de ce! de-at
romîn, a însemnat începutul re cărui utemist să lupte pentru IIMaa Congres al oarlidutei n-slro.
voluţiei populare care a schim titlul de fruntaş în muncă, să Ajutorul acordat de stat prin trac Una din preocupările principale ale
bat din temelii chipul ţării. toare şi maşini agricole, seminţe se noilor organe de conducere a agri Ca deputat voi vota din toată ini
lecţionate, împrumuturi în condiţii cultorii trebuie să fio prevenirea şi mă, cu toată bucuria, proiectele de ho-
Datorită luptei sale dirze, a- devină prin hărnicia şi price avantajoase a constituit o condiţie (în tărîre supuse sesiunii Marii Adunări
tăritoare pentru întărirea gospodăriilor Naţionale.
vîptate, desfăşurată aţît în anii perea sa, prin întreaga sa ati ÂcfiuraB în ch in ate „ Z ile i tin e re tu lu i41 colective, in anul 1961 averea obşteas-
ilegalităţii cit şi după eliberarea tudine, un exemplu demn de Numeroşi oameni ai muncii, side- latează că o manifestare asemănă
ţării, U.T.C. şi-a cîştigat dra urmat pentru toţi ceilalţi tineri. rurgişti şi constiuctori din Gălan au toare a avut loc şi la clubul „N. Băl-
gostea tineretului, preţuirea cla luat parte, la sărbătorirea ..Zilei ţi-, ceseu" din Qheiar. Aici a luat cuvîri-
sei muncitoare, a poporului nos înzestrarea continuă a indus neretului“ în după-amiaza zilei de 2
tru. Uniunea Tineretului Mun triei cu tehnica niodemă Mai în parcul de la Călan-Uăt @U tul în faţa tinerilor prezenţi tov. Ia-
citor — organizaţia revoluţio necesar ca Întregul tineret mun acest prilej a fost organizat un con coh Ladfsiau, secretar ăl Comitetului
curs al brigăzilor artistice, de agita orăşenesc de partid Hunedoara. Gu
nară de masă a tineretului din citoresc să se preocupe cu şi ţie ale secţiilor din uzină, furnale, această ocazie 23 tineri fruntaşi în
semicocs, turnătoria de lingotiere şi producţie şi în munca de organizaţie
paţria noasţră, — creată de mai multă perseverenţă de creş turnătoria veche. Deseori, artiştii ama au fost distinşi cu insigna jubiliara
partid pe baza hotărîrii Ple tori au fos.t aplaudaţi la scenă des „A 4Q-a aniversare a U.Ţ.G.“.
narei C.C. al P.iyi.R. din decem terea continuă a pregătirii şale chisă pentru frumoasele spectacole pre
brie 1948, este continuatoarea profesionale, a nivelului de cul zentate. *
tură generală, să studieze cu
tradiţiilor de muncă şl luptă ale In eonţinuşre, peste 1QQ de tineri au Acţiuni asemănătoare au avut loc,
U.Ţ.C-, ajutorul credincios al . pasiune noutăţile tehnice, să participat la o frumoasă reuniune to după cum ne, informează corespon
vărăşească, denţii I, Anghel şi Gh, Munteanu, şi
partidului în educarea comunis lupte pentru aplicarea lor în Ia I. M, M u c , Şcoala de 8 ani
Vr nr. 1 din Sebeş ric.
tă a tineretului şi mobilizarea producţie. Corespondentul glaga p3VC] ne re-
. acestuia la întreaga construcţie Ţinînd seama de importanţa
economică şi de stat. intrării in producţie a noilor
obiective industriale cuprinse in
Vorbitorul a scos apoi In evi planul de stat, tineretului din
denţă succesele obţinute de po
porul nostru, sub conducerea
partidului, în toate domeniile construcţii îi revine datoria de
