Page 18 - 1962-05

r -..ú-!á P r o l e t a r i d in t o a t e t a r i l e , u n i ţ i -v ă i
wo«fc<j.TBgiratcm
Amnuil XIV. Nr. 2289
'«^ajgLnggeignTOiTOTmî^i>2gsa53Bia^
Pînă la sfîrşîtul anului în fiecare G.A.C.
40 bovine, 60 porcine şi 100 ovine la suta de hectare
Creşterea animalelor —
v
sector principal de producţie
Gospodăria colectivă din satul Mes­ de tărîţe pe baza contractului de lapte
teacăn este situată la numai cîţiva km. încheiat cu I.G.l.L. In perioada de
de oraşul Brad. Acest lucru i-a deter- vară, animalele vor fi întreţinute
1minat pe colectiviştii de aici să se ori­ în tabere pe cele 189 ha. de păşune,
enteze încă de la înfiinţarea gospodă­ care vor asigura cel puţin 1.890 tone
riei spre de?,voltarea creşterii anima­ de iarbă verde.
lelor ca sector principal de producţie.
Aşa se explică faptul că Ia sfîrşitul
anului trecut, colectiviştii deţineau că
proprietate obştească aproape 200 bo­
vine, din care 73 vaci şi juninci, 91
de porcine si aproape 200 de ovine.
Suprafaţa întinsă de păşune precum
şi posibilitatea de a furniza mari can­ de ridicarea unor adăposturi igienice
tităţi de lapte, carne, lină şi alte pro­ şi încăpătoare, colectiviştii au hotărît
duse animaliere pentru muncitorii ora­
şului Brad, sînt factori care au contri­
buit în mare măsură la dezvoltarea
sectorului zootehnic în cadrul gospodă­
riei.
Mai bine de jumătate din veniturile
tataie realizate de gospodărie în anul
trecut au provenit din creşterea ani­
malelor. f inind seama de sarcinile tra­
sate de partid cu privire la sporirea
efectivelor d-> animale şi a productivi­
tăţii acestora, colectiviştii, cu ocazia
aprobării planului de producţie pe
anul în curs, au hotărît să dezvolte în
continuare fermele de animale existen­
te şi, în plus, să creeze noi ferme pen­
tru care gospodăria are ceie mai bune
condiţii.
In raportul prezentat de tovarăşul
Gheorghe Gheorghiu-Dej la recenta
sesiune a Marii Adunări Naţionale s-au
arătat de asemenea, căile şi mijloa­
cele prin care poate fi sporit efectivul
de animale proprietate obştească, tra-
sîndu-se totodată tuturor gospodăriilor
colective sarcini de mare răspundere
cu privire la dezvoltarea fermelor zoo­
tehnice. In scopul înfăptuirii acestor
sarcini, colectiviştii din Mesteacăn vor
reţine pentru producţie tot efectivul de
tineret provenit din prăsilă proprie,
vor mai procura din fondurile gospo­
dăriei şi din creditele acordate de stat
încă 6 vaci de lapte, 21 de viţele, 6
scroafe din rasa Landrace şi 50 de oi
cu lină semifină.
Experienţa le-a dovedit colectivişti­
lor de aici că asigurarea bazei fura­
jere şi a unor adăposturi corespunză­
toare sînt condiţii hotărîtoare pentru
sporirea efectivului de animale şi a
productivităţii lor.
De aceea, pe lîngă cele 100 ha. cul­
tivate cu plante trifoliene, cu orz, ovăz,
borceag şi sfeclă de zahăr pentru fu­
raj, vor mai fi însămînţate 25 ha. cu
porumb siloz şi în cultură dublă. Tot­
odată, .pe întreaga suprafaţă destina­
tă culturii de porumb se vor însămân­
ţa intercalat dovleci. Necesarul de
concentrate se completează cu 23 tone
No! u n ită ţi a g ric o le a u te r m in a t
sem ănatul porum bului
:j Zilnic, pe adresa redacţiei, sosesc informaţii despre fap- jj
jj tul că noi unităţi agricole au terminat semănatul porumbului, jl
jj Iată şi citeva relatări privind felul in care s-a desfăşurat se- jj
îl mămitul şi rezultatele obţinute.
..Fiecare zi bună minat semănatul porumbului pentru
G. A. S . de lucru in cimp —
B T r c e a să fie din plin fo-
_____________ _ losită“, este lozin­
ca sub care s-a desfăşurat întrecerea
dintre mecanizatorii gospodăriei de
stat din Bîrcea pentru terminarea în-
sămînţării porumbului. Şi munca lor,
organizarea judicioasă a lucrului, fo­
losirea tractoarelor şi maşinilor agri­
cole la întreaga lor capacitate, ii-ati
întirziat să-şi arate roadele. Pînă ieri,
4 aprilie, la această unitate s-a ter­
H ;ara-Deva
Sîmbătă 5 mai 1962
Pentru perioada de stabulaţie, pe
lingă jrorutnbui însilozat, în raţiile ani­
malelor se vor mai folosi 276 tone de
fînuri precum şi întreaga cantitate de
coceni şi paie rezultate de la cultura
mare, tocate şi murale.
Preocupiudu-ae cu toată răspunderea
să tnai construiască anul acesta încă
un grajd pentru 100 de bovine, o ma­
ternitate pentru scroafe şi o crescăto­
rie de păsări.
Aceste construcţii vor fi ridicate în­
deosebi pe seama folosirii surselor lo­
cale.
— Pentru a asigura o furajare şi în­
grijire raţională a animalelor, la in­
dicaţia organizaţiei de partid, am atras
şi permanentizat ca îngrijitori, colecti­
vişti harnici, cu multă experienţă iu
creşterea animalelor — ne spunea tov.
foachiin Groza, preşedintele gospodă­
riei colective.
Şi, pe drept cuvînt gospodăria se
poate mîndri cu colectivişti ca Marta
Griştui, Maria Leon, Marta lonuţ şi
alţii, care acordă toată atenţia spori­
rii producţiei de lapte şi creşterii in
greutate a animalelor.
— Faptul că in anul acesta vom creş­
te cîte 40 de bovine, din care 20 de
vaci şi juninci, un număr însemnat
de oi, precum şi peste 121) porci la
suta de ha., ne dă posibilitatea să va­
lorificăm mari cantităţi de produse ani­
maliere, ceea ce atrage după sine şi
sporirea veniturilor provenite din secto­
rul zootehnic cu peste 200.000 lei ţaţă
de anul trecut — a spus în continuare
preşedintele. O parte însemnata din
aceste venituri ni le va aduce ferma
de păsări pe care am înfiinţat-o anul
acesta.
Ţinînd seama de recomandările Con­
sfătuirii pe Iară a colectiviştilor, mem­
brii gospodăriei colective din Mestea­
căn au luat hotărîrea să crească peste
800 de păsări la suta de hectare ce­
realiere. In acest scop ei au şi procu­
rat puii de o zi.
Punînd în centrul atenţiei ca obiec­
tiv de seamă sporirea efectivului de
animale şi a productivităţii acestora,
colectiviştii din Mesteacăn au posibili­
tatea să obţină venituri băneşti mari
şi permanente. Aceasta constituie o
condiţie de bază pentru întărirea pu­
terii economice a gospodăriei colective.
N. TIIÎCOB
boabe pe întreaga suprafaţă planifi­
cată (195 ha.). De asemenea, au fost
semănate cu porumb pentru siloz cir­
ca 40 ha.
j j- Tovarăşul loan
c.' G, A.
Dragau, brigadier
P r ! c a z i al gospodăriei agri-
}_____________ I cofe colective din
Pricaz ne face cunoscut că astăzi s-a
terminat şi la Pricaz semănatul po­
rumbului pentru boabe. Colectiviştii de
aici au însămînţat cu această plantă
maamtBatstsaatKatKussti
Hunedoara, oţelăria Martin nr. 2. încă puţin şi şarja va fi
evacuată.
întrecerea dintre sfaturile populare
De curind, la Sfatul popular
regional a avut loc o şedinţă
de analiză a muncii desfăşura­
te de sfaturile populare raiona-
,le şi ale oraşelor regionale, în
perioada celor patru luni din
acest an, în ce priveşte îndepli­
nirea sarcinilor de plan. Cu
acest prilej tov. Sabin Botici,
vicepreşedinte al Comitetului
executiv al Sfatului popular re­
gional a prezentat un referat in
care a oglindit succesele obţi­
nute de sfaturile populare în
perioada respectivă. A reieşit că
în întreprinderile de industrie
locală planul a fost realizat în
proporţie de 107,5 la sută, iar
în gospodăria comunală cu 113
Bin activitatea unui cerc literar
Cercul literar „M. Sadoveanu" din
Siineria este cel mai tînăr din regiune,
încă nici n-a împlinit un an de acti­
vitate. In rîndul membrilor săi se nu-
120 ha. La succesele dohîndite au con­
tribuit deopotrivă atit tractoriştii de
la S.M.T. din Orăştie, cit şi colecti­
viştii, care, cu atelajele colectivei au
folosit din plin fiecare zi bună de
semănat.
260 ha. cu po­
rumb semănat pînă
astăzi la gospodă­ IV B al minei Lupeni s-a spus
ria din Deva. la­
tă pe scurt rezultatul muncii depuse
detractoriştii de la S.M.I. dm Orăş­
tie care deservesc această unitate şi
de membrii gospodăriei care au mun­
cit zilnic cu atelajele la semănat.
Un bilanţ rodnic, care va asigura
colectiviştilor din Deva rod bogat.
Principala ra­
mură de pro­
ducţie a G.A.S.
din Mintia este
creşterea păsă­
rilor. în acest
an, gospodăria
c r e ş t e peste
9.000 de găini
ouătoare.
In clişeu: Una
din îngrijitoare
împarte un nou
tain păsărilor.
¦>y
4 pagini 20 bani
la sută. Succese importante
s-au obţinut şi în gospodărirea
şi înfrumuseţarea localităţilor.
Pînă acum s-au efectuat 2.780.000
ore de muncă patriotică cu care
prilej s-au executat lucrări în
valoare de peste 7 milioane lei.
Cele mai bune rezultate în în­
deplinirea sarcinilor de plan
le-a obţiniit Sfatul popular al
oraşului regional Hunedoara că­
ruia i-a fost luminat steagul
de „Sfat popular fruntaş pe re­
giune în realizarea sarcinilor de
plan pe 1952“. Rezultate bune
au obţinut şi sfaturile populare
ale raionului Orăştie şi oraşului
regional Deva, care s-au situat
pe locurile li şi III.
mără muncitori, elevi, intelectuali.
In aces! an. membrii cercuiui au con­
tribuit la întocmirea unor texte de es­
tradă şi a unui program pentru briga­
da artistică de agitaţie a clubului sin­
dicalelor din localitate.
In colaborare cu şcoala medie din
localitate, membrii cercului au prezen­
tat trei serate Iiierare. un montaj mu­
zica l-literar şi doiii emisiuni la sta-
1 fia locală de radioficare. Totodafă,
membri ai cercului se preocupă de cu­
legerea de folclor nou etc.
AUREI, IFRIM
corespondent
Om nou
Luni in şir, despre sectorul
că mt-şi îndeplineşte decit
arareori sarcinile de plan. Şi
aceasta din cauza abatajului
frontal care are cea mai mare
pondere in producţia sectoru­
lui, dar şi cele mai slabe re­
zultate. Spre deosebire de ce­
lelalte abataje frontale ale m i­
nei, vestite prin realizările lor,
in frontalul, sectorului IV B,
tehnica nouă introdusă, nu era
folosită pe măsura aşteptări­
lor. In timp ce brigăzile fra­
ţilor Ghioancă, ale lui Andrei
Nagy, loan Aslău şi ale alto­
ra, caro lucrează în frontale,
realizează cîte două fişii la
trei zile, brigada din frontalul
cu pricina obţinea doar... 8-10
fişii pe lună. Diferenţă izbi­
toare, la condiţii de muncă
iclativ asemănătoare.
De la aceste diferenţe au
pornit toate. „De ce oare ? se
întrebau minerii. Avem sus­
ţinere metalică, liaveză, cra­
ter blindat, iar de muncit,
muncim şi noi...“.
Era o situaţie îngrijorătoa­
re, in faţa căreia organizaţia
de partid din sector n-a ră­
mas indiferentă. Andrei Lucaci,,
secretarul, un miner destoi­
nic, priceput, cu o bogată ex­
perienţă in muncă, a început
să petreacă In brigadă multe
Astăzi se împlinesc 50 dc ani de la apariţia
primului număr al ziarului ,,Pravda'1**,VI organ
al Comitetului Central al Partidului Comunist
al Uniunii Sovietice. „Pravda“ a avut un rol
important în organizarea luptei revoluţionare,
a maselor muncitoare, în întărirea şi cimen­
tarea Tîndurilor partidului, m arxist-leninist al îru înfăptuirea noului Program al P.C.U.S. i
proletariatului din Rusia'. Ca agitator, propa­
gandist şi organizator colectiv al maselor,
„Pravda“ a jucat un rol uriaş în lupta pentru
răsturnarea ţarismului şi capitalismului, pen­
tru triumful. Marii. Revoluţii Socialiste din
Octombrie, pentru făurirea şi consolidarea pri­
mului stat socialist din lume. pentru tradu­
cerea în viată a planului leninist de construire
a socialismului.
..Pravda“ a fost si. rămîne — se spune în
hotărîrea C.C. al P C.IJ.S. cu privire la a 50 a
aniversare a ziarului ..Pravda.“ — un exem ­
plu elocvent de înaltă partinitate şi principia-
Combinatul „Pravda"... Nici pentru
un nunul nu încetează ritmul activi­
tăţii clocotitoare ce se desfăşoară in­
tre zidurile impunătoarei clădiri. Ziua,
în jurul ei fn-fotesc maşinile, la in­
trări domneşte întotdeauna o mare ani­
maţie : redacţia organului central al
Partidului Comunist al Uniunii Sovie­
tice este vizitată zilnic de mii de oa­
meni. Vin aici muncitori, scriitori, oa­
meni de ştiinţă din Moscova, specia­
lişti, colhoznici, activişti de partid so­
siţi din diferite regiuni ale ţării.
Ziarul „Pravda“ primeşte cea mai
voluminoasă corespondenţă. Nici un
ziar din lume nu are asemenea legă­
turi cu cititorii săi ca organul cen­
tral al partidului leninist. Pentru „Prav­
ila“ a devenit un lucru obişnuit să pri­
mească circa 1.590 dc scrisori zilnic.
In imensa Iară sovietică nu există aşe­
zare de unde să nu se scrie ziarului
„Pravda". In liecare oraş, aşezare mun­
citorească sau sat „Pravda" îşi are
corespondenţi permanenţi. Toţi aceştia
îi scriu în limbile rusă. ucraineană,
moldovenească, !acută...
In întreaga Uniune Sovietică s-au
desfăşurat larg pregătirile în vederea
aniversării a 50 de ani de la data de
5 mai 1912. cînd a apărut primul nu­
măr al ziarului marxist legal „Prav-
Ltiu n a
» d in
zv a n siiio ir
s a la
Vineri la amiază, In sala de
marmură a Casei Scânteii a avut
loc adunarea ziariştilor din Ca­
pitală consacrată celei de-a 50-a
aniversări a ziarului „Pravda“.
Au participat ziarişti sovie­
tici aflaţi in ţara noastră pre­
cum şi corespondenţi ai presei
străine.
rA'dunarea a fost deschisă de
tov. Valeriu Pop, redactor şef
adjunct al ziarului „Scinteia“.
Despre lupta dusă timp de
5 decenii de ziarul „Pravda“,
sub conducerea C.C. al P.C.U.S.,
pentru socialism şi comunism,
pentru pace şi fericirea popoa­
relor a vorbit tov. Ştefan Voi-
cu. membru al C.C. al P.M.R.,
redactor şef al revistei „Lupta
de clasă“.
A urmat un program artis­
tic.
In holul Casei Scinteii s-au
amenajat cu acest prilej vitri­
ne cu imagini din activitatea
„Pravdei“.
(Agerpres).
=l||H!ti
ceasuri la riad. Observa, dis­
cuta cu oamenii. Fină cînd,
intr-o zi, s-a dus la comitetul
de partid al minei.
— Am venit pentru fronta­
lul nostru.
— Să ne spui că merge
slab ?
— Să vă spun că merge prost
şi. că vreau să-l iau eu.
Lui Andrei Lucaci i-a fost
încredinţată conducerea fron­
n&riáíL(:!r.L?,
talului. Era pe la începutul
lunii aprilie...
Munca şi a început-o in­
tr-un fel nou. Conştient că de
unul singur nu poate realiza
mare lucru, el a strins in
jurul, său pe toţi membrii şi
candidaţii de partid din bri­
gadă. S-a sfătuit cu ei. înde­
lung. Şi împreună cu ei a cum­
pănit şi stabilit un fel nou,
mai judicios de organizare a
muncii. Fe baza cunoaşterii
fiecărui om, a aptitudinilor şi
calificării lui, au repartizat
minerii pe faze ele lucru po­
trivit cu priceperea şi specia­
lizarea lor. S-a ţinut cont
chiar şi de plăcerea cu care
un miner sau altul lucrează la
litote în lupta pentru interesele fundamen- \
tale ale poporului, pentru victoria socialismu- }
lui şi comunismului“. ]
„Pravda.", întreaga presă sovietică, îşi aduce \
astăzi o contribuţie importantă în lupta pen- ţ
adoptat, de Congresul al XXII-lea al partidului, j
Ea militează cu abnegaţie pentru întărirea la- j
gărului socialist, pentru dezvoltarea mişcării j
comuniste şi muncitoreşti internaţionale, ea î
demască ideologia burgheză, se ridică îm po- i
triva revizionismului, sectarismului şi dogma- |
tismului.
..Pravda“ militează cu convingere, consec- i
rentă şi principialitate pentru pace şi pric- i
tenie între popoare, pentru rezolvarea paşnică j
a tuturor litigiilor şi diferendelor internaţio- }
nale, pentru coexistenţa, paşnică a statelor cu j
orinduiri sociale diferite. .... , <
da“. Iu acele timpur ziarul se edita iunie 1917, şi de alunei nu m-am mai
cu ajutorul cotizaţiilor plăţile volun­
tar de muncitori. Muncitorii difuzau despărţit de el".
ziarul iu rîndul tovarăşilor lor, îl con­ laroslaveţ îşi iucheie scrisoarea cu
siderau o călăuză în viaţă.
cuvintele: ’Sînt fericit că am ajuns să
Astăzi „Pravda“ primeşte multe trăiesc cea de-a 50-a aniversare a
scrisori de la vechi comunişti. în care scumpului meu ziar „Pravda".
aceştia îşi împărtăşesc din amintirile
lor. De pildă, recent ziarul a primit In zilele noastre „Pravda“ continuă
o scrisoare din Minsk, de la G. Z. tradiţiile leniniste, zi de zi întăreşte
loantiisiani, membru al P.C.U.S. din tot mai mult legăturile cu întregul po­
1906, în c a 'i el scrie printre altele: por, cu miile de cititori din alte ţâri.
„In îndepărtaţii ani 1912—1914 am fă­ „Pravda“ este ziarul cel mai râspindit
cut parte dintre aceia care difuzau
„Pravda" la Baku, la exploatările pe­ din lume.
troliere B'bi-Eibaf, dintre aceia care ...Deasupra Moscovei se lasă seara.
organizau slrîngerea de fonduri pen­
tru „Pravda“. Existau pe atunci cercuri In instituţiile capitalei s-a terminat ac­
care răspîndeau ziarul, din care fă­ tivitatea. Numai ferestrele largi ale
ceau parte nu numai bolşevici, ci şi Combinatului „Pravda“ continuă să fie
muncitori fără de partid. Nu am cu­
vinte să descriu cum iubeau ei „Prav­ puternic luminate. In tipografii, ca şi
da“, cît de revoltaţi şi de indignaţi în birourile redacţiei, cu fiecare oră ce
erau ei cînd guvernul tarist confisca trece, munca este tot mai intensă.
unele numere sau interzicea apariţia
ziarului. Pe pupitrul biroului de stenografie
se aprind mereu becuri roşii — aceass
In acei ani scriam corespondenţe ta înseamnă că neobosiţii corespon­
în „Pravda“ despre viaţa muncitorilor denţi ai ziarului cer o stenodactilo­
de la exploatările petroliere. „Pravda“ grafă. De pilefă, Aleksandr Smakov
a jucat un rol important ni organi­ transmite o ştire că muncitorii din Mag-,
zarea şi unirea muncitorilor petrolişti nitogorsk au organizat schimburi de
din Baku în timpul celor două mari onoare in cinstea lui 1 Mai şi a celei
greve generate din anii 1913—1914, le-a de-a 50-a aniversări a ziarului „Prav­
arătat calea de luptă pentru cauza cla­ ila". Un corespondent din Kiev al zia-,
sei muncitoare, pentru victoria ei în riilui dictează o corespondenţă despre
această luptă". cultivatorii de porumb din Ucraina,
care au început lupta pentru o recoltă
O scrisoare emoţionantă a trimis re­ bogată în cel de-nl patrulea au al sep-
dacţiei ziarului „Pravda" un vechi
cititor al lui, pensionarul M. laroslav- tenahilui. Ştiri despre noi victorii ale
ţev, fost muncitor în Ural. „Citesc, constructorilor comunismului se prî-
ziarul „Pravda“ din 1912. cînd lucram m.’sc din Taşkent, Habarovsk, Novo-
ca muncitor la uzina Giusov. Noi nm sibirsk, Ţelinograd...
organizat un grup de „privelişti" care
difuzau ziarul, popularizau ideile Iul. E miezul nopţii. Munca la numărul
Cinci a izbucnit războiul din !9l 1, curent al ziarului „Pravda" s-a ter­
„Pravda* a (ost nevoită să-şi înceteze minat. Prin porţile combinatului trec
apariţia. Dar muncitorii plecau pe una după alta şuvoiul de maşini. Ele
front ascunzind la pieptul lor numere gonesc spre aeroporturile Moscovei,
ale ziarului. M-anl reînfiluit cu ziarul pentru a duce matriţele ziarului. Di-
meu la primul congres al ostaşilor, in jniiieala „Pravda“ trebuie să fie în mîi-
nile cililorului, oricîi de departe ar lo­
cui el de capitală. Peste 2-3 ore, după
aceste matriţe „Pravda" va fi tipărită
iu 32 de oraşe ale. U.R.S.S. Ea esle aş­
teptată de cititori, ea este aşteptată cu
emoţie şi dragoste...
M 4 '¦¦
llh lfr ¦
*ú i ş
sâ&ţă&iist?
Maria Karlovna F.der-Ejova, intra lă în rîndiirite P.C.U.S. acum 50 de
ani şi care in anul 1913 aducea cile 50 de exemplare din „Pravda“ de Ia
Petrograd în Estonia.
IN FOTO - Bătrîna bolşevică care îşi scrie acum memoriile consacrate
luptei ei revoluţionare.
îna b a ta ju l fr o n ta l^*6*^ ^ ¦’Xb.
cutare sau cutare operaţie. Accent mare s-a pus şi pe în­
„Pentru că, spune Lucaci, nu tărirea disciplinei de produc­
acelaşi randament il dă un om ţie.
la răpire, operaţie pe care n-o
îndrăgeşte, ca la avansarea Aşa a început să muncească
craterului sau la havare, ope­ noul şef de brigadă şi oame­
raţii care-i stau la inimă...“. nii lui. Dar să nu credeţi
Comuniştii şi-au asumat cele cumva că strădaniile lor au ro­
mai. grele sarcini. „Şi exem­ dit din prima zi. Nu ! Zile la
plul personal contează“ — spun rînd frontalul a rămas sub
ei. Şi tot împreună cu com u­ plan. Cu fiecare zi insă. An­
niştii, secretarul organizaţiei drei Lucaci întrevedea izoin-
da. Oamenii începuseră să iasă
de bază a stabilit obiectivele din carapacea vechiului sis­
spre care trebuia condusă bri­ tem de lucru. Era un succes
gada. „Să încercăm mai iutii mic care pregătea adevăratul
să realizăm intr-un schimb tă ­ succes pe care-l aşteptau toţi.
ierea stratului de cărbune. In
alt schimb avansarea crateru­ ...Vestea a venit din adîncuri
lui. Apoi intr-altul havarea şi cu citeva zile înainte de 1 Mai.
răpirea armăturii. metalic'. Glăsuia laconic: „Lucaci cu
Cină vom reuşi să facem toa­ oamenii Ini au scos intr-o zi
te operaţiile într-o singură zi, o fişie“. O fîşic Adică un
putem spune că nu sîntem de- strat de cărbune gros de un
phrte de îndeplinirea planu­ metru şi. lung de peste o şută.
lui...“. cit are abatajul. 'Apoi, tot la­
conică, vestea venea în fiecare
In abatajul frontal, la fie­ zi din frontalul sectorului. Ve­
care loc de muncă, Andrei nea însoţită de vagonetele in-
Lucaci, şefii de schimb, cei­ cărcnie cu cărbune cocsifica-
lalţi. oameni de bază, le ară­ bil La sfîrşitul lunii, bilan­
tau practic minerilor cum să ţul. Frontalul din sectorul IV
folosească mat bine şi mai B a recuperat rămînerea în
spornic timpul şi agregatele. urmă şi s-a ridicat, peste plan.
Sectorul a încheiat luna cu un
plus de peste 1.100 tone căr­
bune cocsificnbil.
Un om nou a coborlt in
frontalul din „IV B“...
AL. VAS IU