Page 19 - 1962-05

TBf. r tm um ri wejumLismrim f r . 2289

ST.T3CfHSSMKiiWQn’tCW'WSíW^^

— - i PENTRU CEA MM BUNA INFORMAŢIE, @0re.iţt6 m im fi M ii ItaerărIIe !sesiu n ii e x t r a o r d i n a r e
vw d & vfiu * }; ' eiq ______________ _______ — ......... —
rs/9/???^fprJU s PENTRU CEI M M BUN REPORTAJ"
(m utaţi a Marii A d n n a r i Ma ţ io n a ie

Acesta este Cuvîntaî tovarăşului Sebastian Iordan
tot secretul
O r ta c ii lui T o th lu liu preşedintele G. A. C. din comuna Romos, regiunea Hunedoara

întreaga curte a uzinei pare lege. Uzina l-a crescut pe J După ce ultimele calcule au Reprezint, la această sesiune s-a constituit cu cîţiva ani în lităţile noastre, la aproviziona­
un imens şantier. Tonele de Ghiusi cu dragoste, ca şi pe fost terminate, calculatorul în­ extraordinară a Marii Adunări urmă, numărul de bovine pro­ rea tot mai bună a populaţiei
armături TH, aşteaptă să ia m ulţi alţii ca el. Aici Toth cercui cu creion roşu ultima Naţionale, una din cele mai ti­ prietate obştească a ajuns să de la oraşe. Am prevăzut ca în
drumul adincurilor minelor. luliu a fost prim it de orga­ cifră : 663,8 tone combustibil nere gospodării din regiunea fie de 51 la suta de hectare. viitorii trei ani să avem in pro­
Cele două cuptoare care nu nizaţia de bază mai întii can­ convenţional economisit. La noastră. Colectiva noastră a Mal mult de jumătate din co­ prietate obştească 520 de bovine,
cunosc odihna cu lunile, îşi didat şi apoi membru de unele locomotive au fost eco­ luat fiinţă anul acesta, in luna lectivişti şi-au construit case 1.300 de oi, 310 porci.
deapănă murmurul lor înţe­ partid. La cei 25 de ani ai ţ nomii de 20 şl chiar de 30 de februarie, clnd cele 350 de fa­
les numai de acei care au săi a devenit imul dintre cei tone. In fişa locomotivei 150.1095 milii din sat, urmînd cuvîntul noi, din cărămidă şi acoperite O dată cu dezvoltarea numă­
îm prum utat în priviri ceva mai buni muncitori ai sec­ cifra era cea mai mare : 47,5 înţelept al partidului, şi-au unit cu ţiglă. Colectiviştii de la Pri- rului de animale ne strauunn
din licărul straniu al jerbe­ ţiei. tone. pămintul şi forţele lor de mun­
lor de foc. că. Am păşit cu încredere pe caz trăiesc şi se îmbracă mal să asigurăm o bază furajeră de
Cu cită dragoste ştie să se — Să fie oare o greşeală de această cale fiind convinşi că calitate şi în cantităţi corespun­
Sub remiza secţiei con apropie de oam eni! li înţe­ calcul ? Prin refacerea calcu­ ogoarele unite ne dau putinţă bine ca înainte.
strucţii metalice, un ciocan lege, îi ajută. lelor s-a ajuns la acelaşi rezul­ să folosim pămintul mai bine Kcum, ne pare rău că ne nu- - zătoare, precum şi condiţii din
automat de nituit saltă nă­ tat. şi mal chibzuit, să-l lucrăm cu mărăm printre ultimii ţărani cele mal bune pentru adăposti-
răvaş, strunit cu dibăcie de ...Toth luliu conduce acum maşini, după regulile agroteh­ muncitori care au păşit pe ca­ rea animalelor. Anul acesta vom
un tînăr înalt, bine legat. o brigadă. Brigada lui este Vestea realizărilor obţinute nice şi să strîngem astfel roa­
la înălţime. De multe ori a de mecanicul Petru Rusu ele la de tot mal bogate. lea gospodăriei colective. Ne an­ construi un grajd pentru 100
Toth luliu, nituitorul, pri­ ocupat chiar primul loc In L Depoul C.F.R. Petroşani, se răs-
veşte cu luare aminte la ni­ întrecerea cu celelalte brigăzi. pîndi repede. Toţi vorbeau acum DUMITRU ZUBA, Mulţi dintre noi am muncit gajăm in faţa sesiunii că ne de vaci, iar în anii următori
turile bătute. Sclipirea vioa­ numai de acest lucru. Harni­ lăcătuş de revizie în staţia încă din 1956 în Întovărăşirea
ie a ochilor şi zîmbetul şă­ Tinerii din brigadă care cul mecanic era asaltat cu în­ C.F.R. simeria-călători, este agricolă, unde ne-am obişnuit vom strădui să-i ajungem din vom ridica alte construcţii zoo­
galnic din colţul gurii arată făuresc tone de utilaje, şi-au trebarea : care este „secretul“ unul din harnicii noştri cores­
că e m ulţum it de lucrul său. făcut din meseria lor o ade- 2 succeselor obţinute ? pondenţi voluntari. Participind să lucrăm pămintul în comun, urmă pe vecinii noştri. tehnice.
'Aceasta o spune de altfel şi vărată pasiune. Pasiunea de a $ la concursul corespondenţilor, cu mijloace mecanizate, ceea ce
controlorul de calitate al munci este trăsătura lor ca- > — Nu-i nici un secret, răs­ el a trimis ziarului informaţii ne-a adus roade mai bogate de- Apreciem ca justă măsura lua­ In scopill realizării unor ve­
secţiei... racteristică. E important cum punse Rusu. Totul se datoreşte cît atunci cînd lucram fiecare tă de partidul nostru de a tri­ nituri băneşti cît mai mari ş;
'm unceşti! In acest an ei şi- bunei organizări a muncii, bu­ variate şi bune. pe parcela lui. Acum îmi dau
...Cină Toth luliu a intrat au propus să rezolve o pro­ nei întreţineri a maşinii, exe­ seama şi mai mult cit de jus­ mite în gospodăriile colective pentru a contribui şi noi la alJ
pentru prima oară pe poar­ blemă importantă. Aceea a cutării la timp a micilor re­ 'NICOLAE ROVENŢA, tă este aprecierea făcută de to­
ta uzinei avea 15 ani. Se u i­ calităţii. paraţii, folosirii cu pricepere a tehnician la uzina electrică din varăşul Gheorghe Gheorghiu- specialişti care să ajute la ob­ cătuirea fondului central de
ta cu teamă nelămurită la puterii de tracţiune a locomoti­ Vulcan, este un corespondent Dej că întovărăşirile agricole
macaraua care se plimba Cele trei iniţiale. C.T.C., vei şi a forţei vii a trenului. activ. El trimite cu regularitate au constituit pentru ţărănimea ţinerea de producţii mari Ia produse agricole, am contrac­
greoaie de-a lungul secţiei, minuscule, le poţi distinge pe Toate acestea însă trebuie fă­ ziarului numeroase scrisori, fiind muncitoare o adevărată şcoală
ridicînd în braţele ei vinjoa- fiecare piesă ieşită din m itui­ cute cu acelaşi simţ de răspun­ un participant activ la con­ de organizare socialistă a mun­ hectar şi de Ia fiecare animal. tat anul acesta cu statul 115
se, tone de fier. 'Aici nu era te brigăzii lui Toth. Capace­ dere din partea celor care lu­ cursul corespondenţilor organi­ cii.
ca la el în Maramureş. In le de elevator, cărucioarele, crează pe maşina respectivă. zat de ziarul nostru. De curînd în gospodăria noas­ tone de grlu şi porumb, 50 to­
sătucul lui, situat printre elementele de bandă execu­ Dar rezultatele pe care le ob­
dealuri, era linişte. Numai tate de ei şi multe alte pie­ Aşa se creează condiţiile opti­ ţineau vecinii noştri, colectiviş­ tră a venit o tovarăşă ingineră, ne de cartofi, 76 tone de legu­
odată, (ţine minte dureros de se, le-au adus numai laude. tii din Şibot, Geoagiu, Prlcaz
binel) s-a prăvălit asupra Nimeni de la controlul teh­ me pentru remorcarea trenuri­ şi Vinerea, erau mult mai bune care ne ajută zi de zi in orga­ me, precum şl recolta de tutun
nic nu a avut vreodată, ceva decit ale noastre. Ne-am con­ nizarea muncii şi în aplicarea de pe 20 ha. Aceasta va permi­
satului lor furtuna. Era răz­ lor cu tonaj sporit. Acesta este vins de acest adevăr cînd l-am agrotehnicii Înaintate. Condu­
de obiectat în privinţa cali­ vizitat. Am văzut că In gospo­ te să sporim fondul de bază
boi. Căsuţele cu pridvorul tot secretul ! dăria colectivă din Geoagiu s-au
tăţii muncii lor... Aceasta se strins în mai toţi anii cite 2.000- cerea gospodăriei colective s-a la aproape o jumătate de milion
strim t trosneau, năruindu- Fiecare din cel care II ascul­ 2.200 kg. grîu şi circa 3.500 kg. îngrijit să-l asigure casă de lo­ şi să repartizăm colectiviştilor
datoreşte şi interesului lor taseră erau hotărîţi de-acum să porumb de pe fiecare ha., în
se sub urgia năprasnică a timp ce noi obţineam producţii cuit şi condiţii bune de viaţă. la ziua-muncă însemnate sume
pentru continua ridicare a pună în practică tot ce auzi­ mult mai mici. Toate gospodă­
focului ’dezlănţuit de fas­ riile colective din jur şi-au creat Specificul gospodăriei noastre de bani.
calificării. Mulţi dintre m un­ seră de la Rusu pentru a obţi­ ferme zootehnice, livezi şi gră­
cişti. Uraganul a trecut, dar dini de legume, obţinind de la ne oferă largi posibilităţi ca, Asigurăm conducerea parti­
citorii care formează brigada ne succese tot. atît de mari sau ele însemnate venituri. La Pri-
Toth luliu a rămas fără ta­ caz, unde gospodăria colectivă pe lingă cultivarea cerealelor, dului nostru şl pe participan­
lui Toth slnt şl elevi la şcoa­ chiar poate mai mari. Şl o vor
tă... rA venit apoi în Valea face 1 -------© ------ să creăm şi alte ramuri de pro­ ţii la sesiunea extraordinară a
la medie serală. Zarculea
Jiului adus de o mătuşă. I. CRIŞAN ducţie care să ne aducă veni­ Marii Adunări Naţionale că vom
Vasile e în clasa a X-a, Sa­
Vroia să muncească, să-şi a- Impiegat R.G.M. turi din ce In ce mai mari. depune toată străduinţa şi pri­
cagiu Ioan în clasa a IX-a, Staţia 6.F.R. Petroşani
jute mama. Aşa a ajuns la Chibzuind gospodăreşte şi ţl- ceperea noastră pentru aplica­
'Albiţa Stelian la cursurile de
U.R.U.M. Petroşani. A învă­ nînd seama de faptul că sin- rea în viaţă a sarcinilor trasa­
pregătire pentru a VUI-a...
ţat meseria de lăcătuş, care tem in apropierea centrelor te de partid şi guvern, astfel
Aceşti muncitori reprezin­
i-a plăcut tare mult. muncitoreşti Cugir şl Orăştie, ca tînăra noastră gospodărie
tă un exemplu minunat pen­
...Ce repede au trecut anii! ne-am propus să dezvoltăm creş­ colectivă să sporească produc­
tru tinerii din întreaga uzină.
Ghiusi, băiatul blond de al­ terea animalelor şi a păsări­ ţia agricolă şi să se consolide­
tădată, este acum un om in MARIN CĂLIN
lor, să cultivăm legume, ca să ze economic, să se ridice la
lăcătuş- U.R.Lk.M.P.
contribuim şi noi, cu posibi­ nivelul gospodăriilor fruntaşe.

Concursul grupelor sanitare

U rle iie te p e ste p la n D ifuzor ii La Pul dăriile agricole colective. Astfel, la
Miercurea au participat la concurs
Colectivul sectorului de pre­ ţul de cost. La aceste succese de presă La Pui, raionul Ha{eg, au participai echipele sanitare din Miercurea şi D.i-
lucrare a cărbunelui de la Pre- s-a ajuns prin respectarea gra- la concurs grupele sanitare din comu­ bîca, Apoldul de Sus, Apoldul de Jos,
paraţia de cărbuni din Petrila, nulaţiei, a presiunii aburului, Ă 'V 'V 'N /N /N j r.A /S A i nele Pui, Baru Mare, (cu două grupe: Gîrbova şi Roşia de Sccaş.
îndrumat de organizaţia de temperaturii, umidităţii, etc. una de Ia „Geramica“ şi una de la
Fier vechi oţelăriilor partid, desfăşoară o întrecere conform procesului tehnologic. j Fiecare abonat aşteaptă G.A.0.), Băieşti, Sălaşul Superior şi Mai bine pregătite, echipierele din
susţinută pentru creşterea pro­ ? ziarul sau revista să-i so- Nucşoara. Apoldul de Sus şi Miercurea au ocu­
Colectarea i ierului Numai în cursul lunii ne s-au evidenţiat în In obţinerea acestor frumoa­ } sească la timp. Sarcina ţ pat primele locuri în cadrul concursu­
vechi în cantităţi cit aprilie de aici a fost mod deosebit ludor ducţiei şi îmbunătăţirea calităţii se realizări s-au evidenţiat tov. Deşi o grupă sanitară trebuie să fie lui. |
mai mari constituie o expediată oţelăriilor Hu­ Alexandru, Dumitru Ni- Ilie Molnar, Szedlacsek Eugen, distribuirii, presei revine formată din 18 tovarăşe, cele două^
problemă de seamă ce nedoarei cantitatea de colae, Vasile Hanghiuc brichetelor. Acest harnic colec­ Lorenţz Henerich, losif Maior, difuzorului. In cadrul ofi­ grupe sanitare din Sălaşul Superior La Geoagiu,
stă în atenţia colecti­ peste 35.000 kg. de (ier şi alţii. Racokzl Adalbert, Pavel Dami- ciului P.T.T.R. Petroşani, şi Nucşoara s-au prezentat la concurs
vului Reviziei de va­ vechi. In această achu- tiv a produs peste plan 4300 noiu, Vasile Comsa, Gbeorghe m ulţi din difuzorii de pre­ cu cite 35 de tovarăşe în fiecare grupă. La Geoagiu, raionul Orăştie, s-nu
goane Simeria Triaj. D. ZIJBA Man, Dumitru Bodnărel şi mulţi să îşi fac datoria cu m ul­ Ambele au fost bine pregătite şi au prezentat la concurs echipele sanitare
tone brichete, a Îmbunătăţit ca­ alţii. tă dragoste. Iată-l de pil­ reuşit să răspundă cu succes atît la din Gioara, Romos, Balşa, Almaş, Bâ-
lăcătuş de revizie dă pe comunistul Vasile probele teoretice cît şi la cele practice, căinţi, Şibot şi Geoagiu.
litatea, a redus consumurile B. CONSTANTIN Corbii, sau pe Petru Ste- clasificîndu-sc, în ordine, pe primele
lescu, factori poştali. Des­ două locuri. Echipa sanitară din Gioara, cu o mai
specifice şi a realizat mai mult pre munca lor, abonaţii mare experienţă şi mai bine pregălitâ.
au numai cuvinte bune de Activitatea bogată a grupei sanitare a ocupat locul 1, iar cca din Romos
de 100.000 lei economii la pre­ spus. din Sălaşul Superior, a cărei coman- locul II.
dantă este comunista Kardos Lucreţia,
Aportul inovatorilor este bine cunoscută de către colecti­ Strădania comunistului Petru Roldo-
vistele din sat, unde grupa a dat şan, medic de circumscripţie, de a
Angajament îndeplinit L’a Îndeplinirea cu succes a inflexiune din stratul 5 blocul Tot la fel este caracte­ îndrumări preţioase în legătură cu păs­
sarcinilor de plan ce revin co­ 1“. Prin aplicarea acestei ino­ rizat şi tov. losif Jugaru, trarea curăţeniei, depistarea şi preve­ transmite temeinic cunoştinţe sanitare
Colectivul secţiei re­ care lună îndeplinit. lajul minier cu 15, 10 şi vaţii se reduc posturile nece­ difuzor voluntar de presă nirea unor boli etc.
paraţii m e t a l i c e a Cele mai bune rezul­ respectiv 5 zile. In felul lectivului exploatării miniere sare pentru rearmarea galerii­ de la U.R.U.M. Petroşani. grupei, s-a oglindit în răspunsurile teo­
U.R.U.M. Petroşani, s-a tate au fost înregistra­ acesta au fost obţinute Petrila, un aport însemnat şi-l lor, se elimină complet ram. Pc lingă cursurile Ia care participă retice şi practice date la acest concurs
angajat, în întrecerea te de echipele conduse şi însemnate economii, aduc inovatorii. Pină acum au blearea fişiilor exploatate, se B. S1MION cu regularitate, membrele grupei sani­ de colectivistele din Gioara.
socialistă, să scurteze de Alexandru Preda, a căror valoare se ri­ măreşte viteza de înaintare, etc. corespondent tare fac în fiecare zi de serviciu, cu
durata reparaţiilor pe Stainer losif II şi Ale­ dică, de la începutul fost înregistrate la cabinetul In urma aplicării acestei ino­ schimbul, la dispensarul medical, pli­ De asemenea, bogata activitate a
care le execută. Rezul­ xandru Cristea, care au tehnic un număr de 37 inovaţii. vaţii se realizează economii grupei sanitare din Romos, la care a
tatele obţinute pînă scurtat termenul repara­ anului şi piuă acum, Din acestea au şi fost aplicate postcaleulate de 174.000 lei, ran­ nind în practică cele învăţate la contribuit în mare măsură şi învăţă­
acum, dovedesc că an­ ţiilor încredinţate la uti­ la peste 200.000 de Ici. 22. Valoarea economiilor post- damentul creşte cu 53,5 la sută, cursuri. toarea Valeria Basarab, cornandanta
gajamentul este în fie­ calculate se ridică la 290.462 lei. Iar preţul de cost pe tona de grupei, a fost cunoscută de toate gru­
R. BAL S AN cărbune extras se reduce cu 82 La Miercurea
Cea mai importantă inovaţie, la sută. pele participante la acest concurs.
care a fost aplicată de curînd, Si în raionul Sebeş s-au ţinut între­
este aceea a tov. Dumitru Şi- CONSTANTIN BĂ D IŢA ceri între echipele sanitare din gospo- N. DRÂGAN
motă, şeful sectorului l, inti­ muncitor
tulată : „Nouă metodă de pre­ corespondent
gătire şi exploatare a zonei de

C«! d e p ă ş i i Să co m b atem cărăb uşii de m ai

Noi unităţi de desfacere Minerii din sectorul —210 al colae Bocanu, Petru Irimie, Mi- I
minei Musariu II de la E. M. hai Madoşa şi alţii, şi-au depă­
In oraşul Brad, ca şi în alte mentar cu autoservire, primul Barza obţin lună de lună re­ şit sarcinile de pian cu 10—20 In primăvara anului 1959, pomii cursul vegetaţiei. Pagubele produse în 24 ore. Operaţia se face de călre in­
or.aşe şi centre muncitoreşti din zultate tot mai frumoase in În­ Ia sută. Ca urmare sectorul nos­ fructiferi din regiunea noastră au avut al doilea an sînt cu mult mai mari de­ ginerii sau tehnicienii din gospodărie.
regiune, s-au deschis noi uni­ de acest fel din raion, un ma­ tru se află pe primul loc în în­ mult de suferit de pe urma atacului cit în primul an. Ca urmare a atacu­ Deoarece sulfura de carbon este uu
tăţi comerciale de desfacere. Re- gazin pentru desfacerea pro­ trecerea ce o desfăşoară pentru trecerea cu celelalte sectoare cărăbuşilor de mai. lui produs, plantele se usucă. Astfel de produs inflamabil şi toxic, trebuie lua­
cent au fost deschise unităţile duselor de panificaţie, un bufet din cadrul minei Musariu II. atacuri se înregistrează pe pomi şi te măsuri de protecţia muncii.
expres, o librărie şi o tutunge­ îndeplinirea şi depăşirea sarci­ In acest an se repetă invazia. De viţă, în pepinierele de pomi, în grădina
de la parterul noilor blocuri rie. Toate unităţile sînt bine IOAN BOLDIZAR aceea este necesar să cunoaştem cî- de leguine, în căpşunării şi chiar în Gărăbuşii mai pot fi distruşi şi prin
amenajate şi dotate cu mobi­ nilor de plan. Planul de produc­ maistru miner teva date în legătură cu biologia dău­ plantaţiile tinere de vii şi pomi. In stropiri cu Detox în concentraţie de
ce s-au construit în oraşul nos­ lier modern. ţie pe luna trecută a fost de­ nătorului şi mijloacele eficiente de cursul lunii octombrie se retrag din 1% sau cu ajutorul aerosolilor. In
păşit cu mult. Echipe de mineri Realizări ale combatere. nou în straturile mai adinei ale solu­ acest scop se vor folosi din plin apa­
tim. Printre noile unităţi des­ DUMITRU IGHIAN lui pentru iernare. Primăvara, o dată ratele existente la centrele de
preşedintele cooperativei „Brădcana" ca cele conduse de Loghin Re- ceferiştilor din Teiuş Viaţa cărăbuşilor se desăvîrşeşte în cu pornirea vegetaţiei, încep atacul pe combaterea bolilor şi dăunătorilor, Ia
chise se află un magazin ali­ timp de trei ani, aşa incit ei apar la care-1 continuă pînă în luna iunie cînd, brigăzile de protecţia plantelor din
siga, Gbeorghe Lazăr, Constan­ aceste intervale de timp producînd S.M.T. şi la unităţile forestiere.
adevărate invazii asupra culturilor. SI; specsaissfy?
tin Borşa, Candin Leaha, Ni- Anii 1962, 1965, 1968, sînt cunoscuţi Pentru distrugerea viermilor, o pri­
ca ani de invazii. In ceilalţi ani se în­ agricultură mă măsură care trebuie luată este îm­
t a p t e semnificative La depoul de locomotive me­ registrează zboruri sporadice de cără­ piedicarea depunerii ouălor. In acest
canicii şi îochiştii se întrec pen­ buşi. ajunşi la maturitate, se retrag în stra­ scop se recomandă ca în zonele puter­
— Vi la meci, Cor­ Radu Cornel. Unde tă-l pe Radu Cornel ăe ani. Ceferistul a- tru remorcarea a cit mai multe turile mai adinei ale solului unde se nic infestate să se prăfuiască solul din
nele ? mai pui satisfacţia intrat in rîndul po­ ceior ani se poate trenuri cu supratonaj şi pen­ in regiunea noastră primii cărăbuşi transformă în păpuşe. Pe măsură ce pepiniere şi grădini de legume in pri­
de a putea urmări sesorilor de motoci­ compara cu cel de tru reducerea consumului ne au apărut în ultima decadă a lunii cresc, nevoile de hrană sînt mai mari. ma jumătate a lunii mai. Se va folosi
— Nu ştiu dacă un meci de fotbal ca clete. Şi nu numai astăzi ? Atunci bici­ combustibil convenţional. Şi, aprilie, o dată cu înfloritul caişilor, Aşa se explică faptul că în primăvara în acest scop unul din produsele Ile-
mai prind trenul de cel ce s-a jucat la el. Acum sînt 25 care cleta era un lux pe întrecerea dă rezultate tot mai piersicilor, prunilor, iar acum, în pri­ anului trei, viermii fac adevărate de­ xatox 3 la sută, Hexatox 1,5 la sută ¦
Lupeni. Pină garez Lupeni ! Dacă nu era au „motoare grele1, care puţini şi-l. pu­ bune. Pînă acum s-au remorcat ma decadă a lunii mai, ei apar în zastre în culturi. La un metru pătrat în cantitate de 75-80 kg. la ha. sau Al-
locomotiva... prietenul Urecheatu cu care se pot face teau permite. A su zi 200 de trenuri cu supratonaj masă. de teren sînt suficiente două larve care drîn în cantitate de 40 kg. la ha. Pra­
cu motocicleta... Ilo- drumuri lungi. Pe motocicletele ăe eu- transportîndu-se in plus peste să producă distrugerea totală a plan­ ful se va încorpora imediat în sol prin
— Atunci vino cu tărit lucru că trebuie cei cu ,.motoare u- baj mediu şi mare 11.000 tone de mărfuri. De ase­ In timpul zilei, cît şi în timpul nop­ telor. In luna septembrie a anului 3 praşilc.
mine, cu motocicle­ să-si cumpere şi el şoare“. şi să nu mai au devenit un lucru menea s-au economisit 1.160,2 ţilor răcoroase, cărăbuşii stau amor­ apar gîndadi. Ei rămîn însă în pă­
ta — îl invită pe o motocicletă. Cină vorbim de scutere şi obişnuit. Utilă şi ac­ tone de combustibil convenţio­ ţiţi pe ramurile şi pe frunzele arbori­ mînt pînă în luna aprilie a anului vi­ In cazul cînd nu s-a aplicat acea­
Radu Cornel, losif îi mărturisi priete­ motorete, nu ii mai cesibilă. ea poate fi nal cu care se pot remorca în lor. Pe măsură ce se înserează ei de­ itor. Pentru distrugerea cărăbuşilor, se stă măsură şi se constată pe anumite
Urecheatu, prietenul nului intenţia sa, pomenim pentru că găsită in curtea fo ­ plus 210 trenuri de marfă pe vin activi, zboară pe pomii fructiferi cunosc mai mult procedee. Un mijloc parcele atacuri ale viermilor, se proce­
din copilărie şi to­ acesta îi povestea numărul, motocicliş- chistului sau a ori­ distanţa Teiuş-Sighişoara şi re­ şi pe esenţe forestiere, rod frunzele şi simplu constă în a aşeza sub pomi. dează astfel: se fac sondaje în s<>)
varăşul lui de muncă. despre excursiile fă­ tilor de la complexul cărui alt muncitor. tur. Economiile la preţul de cost lasă neatacate nervurile. dimineaţa între orele 5-9, cearceafuri pentru stabilirea densităţii viermilor.
cute cu motocicleta C.F.R. creşte mereu. sau prelate iar apoi se scutură pomii. In raport de numărul şi virsta lor se
Peste puţin timp de către cei peste 20 Poate in curînd. or­ Dacă muncitorul se ridică la 280.000 lei. Mese­ La 10-15 zile după apariţia lor, are Gărăbuşii care se găsesc amorţiţi în stabileşte cantitatea de insecticid. Se
motocicleta alerga pe de motociclişli ai ganizaţi in asociaţia este astăzi bine îm ­ riaşii depoului, venind în spri­ loc împerecherea. Femelele se introduc pomi, cad. De aici se adună şi se pun în dă 75-150 kg. praf din produsele ne
şoseaua ce duce la complexului C. F. R. sportivă, ca secţie brăcat.. dacă îşi poa­ jinul mecanicilor şi fochiştilor, in pămînt la 5-15 cm. adîncime, iac uu saci. Se transportă apoi în camere cu bază de H.C.H. sau Aldrin în cantitaie
Lupeni. Piesajul în­ Petroşani. Unii. au de m otc-turism , ver te cumpăra motoci­ mic culcuş şi depun ouă. O femelă posibilităţi de închidere ermetică, uncie de I0-S0 kg. la ha. Produsele respec­
conjurător era m inu­ făcut înconjurul ţă­ străbate în grupuri cletă, mai este ne­ au executat numai reparaţii de poate să depună pînă !a 100 buc. ouă. se aşează intr-un strat de 10-15 cm. tive se găsesc la secţiile agricole ra­
nat. Localităţile întâl­ voie să vorbim des­ bună calitate şi au redus tim­ După o perioadă de clocire de 3 săp- Dsasupra stratului de cărăbuşi se pun ionale. Prin aplicarea acestor măsuri
nite in cale îşi se­ rii. Ce poale fi mai mii de Kilometri. pre nivelul lui de pul de imobilizare a locomoti­ tămîiii, apar viermişorii. Aceştia sînt vase cu suffură de carbon (I kg. de de combatere a cărăbuşilor şi a vier­
meţeau noile con­ trai ? Cred că nu. velor aflate în reparaţie cu mici, de culoare albă şi se hrănesc sulfură pentru 1.000 kg. de cărăbuşi),
strucţii luate parcă frumos ! Fără să vrei, gin- Fa.ptele sînt sem ni­ 10.17 la sută faţă de plan. Me­ cu rădăcinile plantelor. Perioada de se închid camerele şi se lasă timp de milor albi asigurăm producţii sporite
la întrecere cu pis­ ficative. canicii de locomotivă Alexan hrănire durează pînă în luna octom­ la cuburile agricole.
curile încă înzăpezite. Nu a trecut mult ăul te duce în vre­ dru Stremţan II, luliu Crişan, brie cînd viermii se retrag în pămînt
S. B \S \R \B Aurel Roncea, Ioan Scealată, la adîncîmea de 10-50 cm. unde îşi ing. LEFTER GHEORGHE
Excursia aceasta timp de la întimpla- me înapoi. Nu mai lăcătuşii Ioan Boca, Izidor Mo- construiesc cite un locaş pentru ierua- cercetător
l-a cucerit pe meca­ impiegat de mişcare zeş şi cazangiul Pompei Hîrlea. re. In primăvara viitoare viermii se
nicul de locomotivă rea cu meciul şi ia- mult declt douăzeci sînt doar cîţiva din fruntaşii ridică din nou în zona rădăcinilor plan­ Staţiunea experimentală horticolă
- "W' depoului care, prin munca lor telor unds îşi continuă atacul în tot Geoagiu
fi.cvvv vvv neobosită, au contribuit la ob­
ţinerea succeselor amintite.

'ADRIAN O ŢO IIJ

muncitor