Page 2 - 1962-05
P. 2
pag. ? DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 228 I
'jsnwaofxsKRSKiararoaaasEgrac«c
flgacssssgggBaa
LEGEA •
cu privire !a înfiinţarea Consiliului Superior al Agriculturii
şi a consiliilor agricole regionale şi raionale
Prin Încheierea colectivizării rlnţele dezvoltării producţiei a- ţa suprafeţei arabile, 'de sporirea turii şl secţiile sale analizează culturii ou privire la activitatea nului şi pentru problemele eco cercarea şi Omologarea Soiuri-
şi folosirea el raţională, de con problemele dezvoltării agricul gospodăriilor agricole de stat.
agriculturii, sarcina trasată, de grlcole. servarea şi ridicarea continuă turii, In ansamblu, pe ramuri şi nomice. — Staţia de încercare şi Omo
a fertilităţii solului; sectoare de producţie, pe o re Trustul Central conduce trus Comisia pentru coordonarea logare a Maşinilor Agricole;
Congresul al IH-lea al partidu Datorită sistemului de orga giune sau un raion. turile regionale ale gospodării
lui a fost Îndeplinită, cu succes, nizare a conducerii agriculturii 6. Stabileşte zonarea produc lor agricole de stat. planului şi pentru problemele — Laboratorul Central Fito-
cu aproape 4 ani Înainte de ter nu s-au asigurat însă îndruma ţiei agricole în funcţie de con SECŢIUNEA A II-A economice este alcătuită din re Sanitar şl Veterinar;
men. rea şi orientarea suficientă a diţiile pedoclimatice, social-eco- Conducătorul Secţiei Gospo prezentanţii secţiilor de specia
cercetărilor ştiinţifice, intro nomlce şl de nevoile economiei Comitetul Executiv dăriilor Agricole de Stat este de litate şi este condusă de un — Inspecţiile de stat de spe
Partidul şl guvernul au acor naţionale, indrumează, pe aceas drept conducătorul Trustului vicepreşedinte sau de un mem cialitate pentru :
tă bază, profilarea unităţilor ai Consiliului Superior Central al Gospodăriilor Agri- bru al Comitetului Executiv al
dat permanent o atenţie deose ducerea consecventă a cuceriri-' agricole de producţie : cole de Stat. Membrii perma Consiliului Superior al Agricul — protecţia plantelor ;
bită creşterii producţiei agrico lor ştiinţei şi tehnicii Înaintatei al Agriculturii nenţi ai secţiei exercită funcţii — sanitar-veterinare;
le, obţinîndu-se an de an rezul In producţia agricolă, elimina Stabileşte raionarea soiurilor de răspundere in cadrul trus turii. — folosirea fondului funciar.
tate tot mai bune. rea fenomenelor de parale de plante şl organizează produ- 'Art. 7. — Comitetul Executiv tului.
lism şi de risipire a forţelor cerea de seminţe şi de material al Consiliului Superior al Agri Art. 24. — Comisia asigură SECŢIUNEA A VIII-A
Ministerul Agriculturii, sfatu In cercetare ştiinţifică. Une săditor ; culturii este alcătuit din pre Trustul îşi organizează un coordonarea studiilor şi a pro
rile populare şi organele agri ori, forţele de cercetare şti şedinte, vicepreşedinţi şl mem aparat restrîns de economişti punerilor întocmite de către Institutul Central de Cercetări
cole, institutele 'de cercetări şl inţifică In agricultură au fost Stabileşte raionarea raselor bri, în total 15—25 persoane. şi funcţionari. Agricole
de animale şi ia măsuri pentru
staţiunile experimentale agri orientate spre probleme mi asigurarea de reproducători Preşedintele Consiliului Supe 'Art. 16. — Trusturile regio secţii, elaborarea unitară a pla Art. 26. — Pentru a asigura
cole au adus o contribuţie în nore, fără legătură directă cu din rasele de animale valoroase; rior al Agriculturii este şi pre nale ale gospodăriilor agricole nurilor curente şi a planurilor o mai bună conducere şi coov
semnată Ia obţinerea acestor activitatea gospodăriilor agri şedinte al comitetului executiv ; de stat răspund de realizarea de dezvoltare în perspectivă a donare a activităţii ştiinţifice de
rezultate. cole de stat şi a gospodăriilor 7. Elaborează formele de or el este numit prin decret al Con sarcinilor de producţie şi de li agriculturii, precum şi studie cercetarc^pe întreaga ţară şi
agricole colective, sau au fost ganizare a muncii în unităţile siliului de Stat. vrare, stabilite prin plan pen rea problemelor economico-fi-
Pe măsura progreselor reali orientate spre probleme care agricole socialiste şi sistemele tru gospodăriile agricole de nanciare generale ale agricultu pentru a degreva institutele de
zate în colectivizarea agricul erau deja rezolvate în alte ţări. de cointeresare materială a lu Vicepreşedinţii şl membrii co. stat, asigură condiţiile necesare rii (metodele de organizare a cercetări agricole de problemei
turii, au apărut tot mal evident _,Pe de altă parte, unele organe crătorilor din agricultură, In mitetului executiv sînt numiţi aplicării în practică a metode muncii, formele de retribuţie şl administrativ-financiare, se în
lipsuri de structură, In sistemul agricole au manifestat atitudi vederea ridicării continue a pro prin Hotărîre a Consiliului de lor noi şi a formelor înaintate de cointeresare materială, pro
de organizare a conducerii agri ni de practicism şl de ignorare ducţiei şl productivităţii muncii Miniştri. de organizare a muncii, pe baza blemele preţului de cost şi ale fiinţează Institutul Central de
culturii. Forma organizatorică a importanţei cuceririlor ştiin şi a reducerii preţului de c o st; normativelor Consiliului Supe productivităţii, problemele lega Cercetări Agricole care va avea
a conducerii agriculturii, înce- ţei, nu s-au condus In activi Art. 8. — Comitetul executiv rior al Agriculturii. te de mijloacele fixe şi circu un plan unic de cercetare şi de
pînd fele la minister şi pînă la tatea lor după principiul că 8. Stabilişte sistema de ma exercită atribuţiile Consiliului producţie.
organele de jos, mal păstrează progresul în producţia agricolă şini pentru mecanizarea agricul Superior al Agriculturii intre 'A’rt. 17. — Conducerea trus lante ale unităţilor de produc
anumite trăsături proprii con este de neconceput fără răs- turii şl urmăreşte permanent şedinţele acestuia şl pregăteşte tului regional este alcătuită din ţie şi alte aspecte generale ale Institutul Central de Cerce
plndirea largă şi aplicarea în Îmbunătăţirea e l : materialele care vor fi supuse directorii gospodăriilor agricole problemelor de economie a- tări Agricole este alcătuit din :
diţiilor cînd în agricultură practică a cuceririlor ştiinţei dezbaterii Consiliului şi secţiilor, de stat constituiţi în Consiliul grară).
predomina proprietatea indivi şi a experienţei înaintate. 9. Răspunde 'de pregătirea ca organizează lucrările acestora Directorilor, avînd în frunte un — Institutul de Cercetări pen
duală: drelor necesare agriculturii atît şi asigură aducerea la îndepli conducător, împuternicit al Con tru Cereale şi Plai.-e Tehnice;
Toate aceste neajunsuri ma din punct de vedere a! număru nire a hotărîrilor luate. siliului Superior al Agriculturii
Sistemul de organizare a con nifestate de mai multă vreme lui, cit şi al specialităţii şi al pentru problemele gospodăriilor — Institutul de Cercetări
ducerii agriculturii a făcut ca în activitatea Ministerului Agri gradului de pregătire. In acest Art. 9. — Comitetul executiv agricole de stat din regiune,
un număr Însemnat din cadre culturii, a sfaturilor populare scop. organizează şi indrumează işi organizează un corp de con care este şi vicepreşedinte al SECŢIUNEA A VII-A Horti-viticole ;
le de specialişti să lucreze In şi a organelor agricole, dove pregătirea cadrelor medii teh trol prin care urmăreşte adu consiliului agricol regional. — Institutul de Cercetări Zo
diferite trepte ale aparatului nice şi de mecanizatori si cola cerea la Îndeplinire a legilor,
administrativ, lipsind producţia desc că actuala formă de orga borează cu Ministerul învăţă- precum şi a hotărîrilor şi dis Trustul regional îşi organi Unităţile Consiliului Superior otehnice ;
de sprijinul direct şi calificat nizare a conducerii agricultu- mlntulUi şl Culturii la pregăti poziţiilor Consiliului de Miniştri zează un aparat restrîns de eco — Institutul de Cercetări Ve
al specialiştilor. rea ca’drelor cu studii superioa privitoare la agricultură, a di nomişti şi funcţionari, pentru al Agriculturii
turii este depăşită. Ea nu mal re necesare agriculturii. rectivelor, disnoziţiilor şi in-- centralizarea şi defalcarea pla terinare şi de Biopreparate
Această formă organizatorică corespunde etapei noi, deschise strucţiunilor Consiliului Supe nului, precum şi pentru îndru Art. 25. — Consiliul Superior
depăşită a dus adesea la un stil de Încheierea procesului de co împreună cu Comitetul de rior al Agriculturii. De aseme mare şi control. al Agriculturii are în subordi- „Pasteur" ;
'de muncă şl metode 'de condu lectivizare. De aceea se impune Stat al Planificării şi cu Minis nea. îşi organizează un aparat nea sa următoarele unităţi : — Institutul pentru Mecani
schimbarea radicală a actualu terul Invăţămîntului şi Culturii alcătuit din economişti şi func Art. 18. — Consiliul Directo
cere birocratice funcţionăreşti, lui sistem de organizare şl adop stabileşte necesarul de cadre ţionari, nentru rezolvarea pro rilor se întruneşte periodic pen — Trustul Central al Gospo zarea Agriculturii ;
la elaborarea unor măsuri şi dis tarea unei noi concepţii organi pentru agricultură, profilul a- blemelor operative cuirente. tru a analiza modul cum se dăriilor Agricole de S ta t; — Secţia de Economie Agrară;
poziţii fără participarea celor zatorice In conducerea agricul cestora şl reţeaua de şcolarizare; realizează sarcinile de plan şi — Secţia de Pedologie :
mal competente cadre rdin uni turii, care să asigure o condu SECŢIUNEA A III-A măsurile ce se impun a fi luate — Trustul Staţiunilor de Ma Institutul Central de Cerce
tăţile productive. cere ştiinţifică, competentă şi 10. Indrumează şi controlea de fiecare gospodărie agricolă şini şi Tractoare;
ză activitatea organelor de spe Secţiile Consiliului Superior 'de stat, asigură creşterea com tări Agricole are in subordi-
Conducerea ministerului, pro unitară, legată mai strîns de ac cialitate pentru aprovizionarea petenţei şi răspunderii condu
priul său aparat şi organele în tivitatea gospodăriei agricole de unităţilor agricole de producţie ale agriculturii cerilor gospodăriilor agricole de — Trustul Uzinelor de Repa-. nea s a :
stat, gospodăriei agricole colec stat, astfel ca acestea să desfă
subordine se limitau deseori la tive şi a altor unităţi productive, cu seminţe, material săditor, Art. 10. — Consiliul Superior şoare o largă iniţiativă pentru raţii; — Staţiunea Centrală de Api-
întocmirea de directive, instruc în măsură să răspundă pe de animale 'de rasă, utilaje, piese al Agriculturii işi constituie sec sporirea, pe toate căile, a pro — Trustul „Agrosem“ pentru
ţiuni, recomandări, evidenţe sta plin de aplicarea în practică a de schimb şi alte materiale ne ţii, alcătuite din membrii Consi ducţiei agricole. cultură şi de Sericicultură;
tistice, elaborate din birou, fără directivelor partidului şl guver cesare procesului de producţie liului, pentru principalele ra Aprovizionarea cu Seminţe şi — staţiunile experimentale de
participarea specialiştilor din nului privitoare la dezvoltarea In agricultură ; muri şi probleme ale agricul SECŢIUNEA A V-A
producţie chemaţi să le aplice tuturor ramurilor agriculturii. turii Material Săditor ; cercetări agricole regionale;
in practică. 11. Organizează şi Indrumează Secţia de Mecanizare — staţiunile experimentale
Noua formă organizatorică a propaganda agricolă şi se În — Secţia fondului funciar şi — Oficiul Central de Aprovi
Este cunoscut rolul deosebit conducerii agriculturii trebuie grijeşte de editarea publicaţiilor a organizării teritoriului a Agriculturii, Trustul zionare Tehnico-Materială; specializate.
al cadrelor de ingineri agronomi şi lucrărilor privitoare la pro
să asigure înfăptuirea sarcinilor blemele producţiei agricole, — Secţia de cereale şi plante Staţiunilor de Maşini — întreprinderea de Stat Art 27. — Planul cercetărilor
şi zootehnicieni, al cadrelor de mare răspundere cu privire ştiinţei şl tehnioii în agricul tehnice
medii şi al mecanizatorilor !n la consolidarea şl dezvoltarea tură ; şi Tractoare şi Trustul pentru Aprovizionarea cu Ani ştiinţifice, elaborat de Institu
creşterea producţiei şi a pro continuă a unităţilor agricole — Secţia de hortl-vitlcultură
socialiste, la creşterea conside 12. Organizează şl asigură în — Secţia de creştere a ani Uzinelor de Reparaţii male de Rasă şl Produse Bio tul Central de Cercetări Agri
ductivităţii In agricultură. Mi rabilă a producţiei vegetale şi deplinirea sarcinilor in ’legătură malelor
nisterul nu a manifestat sufi cu agricultura ce decurg din — Secţia de mecanizare a a- Art. 19. — Secţia de Mecani logice de Uz Veterinar ; cole va fi supus spre exami
cientă grijă pentru pregătirea animale In vederea creării unul griculturii zare a Agriculturii este alcătui
cadrelor necesare producţiei a- belşug de produse agro-allmen- activitatea de colaborare econo — Secţia de învăţămînt şi de tă din conducători şi specia — Institutul Central de Cer nare şi aprobare Consiliului Su
mică şi telînlco-ştiinţifică In ca propagandă lişti ai staţiunilor de maşini şi
gricole, nu a stabilit un plan tare. drul organizaţiilor internaţio — Secţia gospodăriilor agri tractoare şl ai uzinelor de repa cetări Agricole ; perior al Agriculturii.
de pregătire şi de profilare a nale. cole de stat. raţii, oameni de ştiinţă din uni
cadrelor, corespunzător cu dez Art. 11. — Secţiile analizează tăţile de cercetare, ingineri din — Şcolile medii tehnice şl de Art. 28. — Dipecţprul Institu
voltarea intensivă, multilaterală Art. 4 — In exercitarea atri şi dezbat principalele probleme principalele întreprinderi de
buţiilor sale, Consiliul Superior ale ramurii respective, elabo construcţii de tractoare şi ma mecanizatori; tului Central d’e Cercetări Agri
a agriculturii. al Agriculturii emite directive, rează şl propun măsurile teh- şini agricole.
Oamenii de ştiinţă, cercetăto dispoziţii şi Instrucţiuni, pe nico-organizatorlce de realizare — Institutul de Studii şl Pro cole este şi vicepreşedinte al
baza legilor, precum şi a hiotă- a sarcinilor de producţie, în Secţia elaborează măsurile ne
ririlor şi dispoziţiilor Consiliu tocmesc studii şi propuneri pri cesare pentru înfăptuirea poli iectări Agricole ; Consiliului Superior al Agricul
lui de Miniştri. Directivele, dis vind dezvoltarea în perspectivă ticii de mecanizare a agricul
poziţiile şi instrucţiunile Con a ramurii şi participă la elabo- turii. — Comisia de Stat pentru în turii.
siliului Superior al Agriculturii rarea planurilor curente.
rii din agricultură au avut o Avînd In vedere conslderaţl- sînt obligatorii pentru întreaga Art. 12. — Fiecare secţie este Art. 20. — Pentru asigurarea * CAPITOLUL III
activitate meritorie, au obţinut unile de mai sus, Marea Adu agricultură. condusă de un vicepreşedinte conducerii unitare a staţiunilor
succese însemnate, legînd tot nare Naţională a Republicii sau de un membru al Comite de maşini şi tractoare şi a re
mai mult activitatea lor de ce- Populare Romîne hotărăşte : Sfaturile populare sînt obli tului Executiv al Consiliului Su partizării şi folosirii raţionale O r g a n iz a r e a şi funefioraarea
gate să aplice, în domeniul a- perior al Agriculturii. a mijloacelor mecanizate din
CAPITOLUL I griculturli, directivele, dispozi Un număr restrîns dintre agricultură, se înfiinţează Trus C@însiSijafyi a g rico l reg io n al
Dispozifiuni generale ţiile şi instrucţiunile Consiliului membrii secţiei, cu experienţă tul Staţiunilor de Maşini şi
Superior al Agriculturii. în producţie şi buni organiza Tractoare, subordonat Consiliu SECŢIUNEA I rlle date de Consiliul Superior
'Art. f. — Pentru a asigura pe şi din practica înaintată, va tori, lucrează permanent în ca lui Superior al Agriculturii — al Agriculturii;
toate treptele o conducere com permite un larg şi sistematic Consiliul Superior al Agricul drul Consiliului Superior al A- Secţia de Mecanizare a Agri Consiliul agricol regional
petentă şi unitară a agriculturii schimb de experienţă şi va crea turii propune Consiliului de griculturii. culturii. 7) coordonează planurile de
se înfiinţează Consiliul Superior condiţii pentru a se cunoaşte şi Miniştri proiecte de acte nor Art. 29. — Consiliul agricol producţie ale gospodăriilor agri
generaliza cele mai bune rezul mative, în ramura de activitate SECŢIUNEA A IV-A In cadrul consiliilor agricole regional este organ al comite cole de stat şi ale staţiunilor
al Agriculturii, organ central de tate obţinute in producţie şl pe care o conduce. regionale se înfiinţează servi tului executiv al sfatului popu experimentale agricole, cu cele
conducere a agriculturii pe plan pentru a se găsi cele mai efici Secţia Gospodăriilor Agricole ciul staţiunilor de maşini şi lar regional. ale întreprinderilor regionale de
republican, consiliile agricole ente căi de sporire a producţiei Art. 5. — Consiliul Superior tractoare care este subordonat aprovizionare cu seminţe, mate
agricole. al Agriculturii este alcătuit din de Stat şi Trustul Central şi Trustului Staţiunilor de Ma Consiliul agricol regional adu rial săditor şi animale de rasă,
regionale, consiliile agricole ra 800—1000 membri, desemnaţi de şini şi Tractoare. ce la îndeplinire hotărîrlle co pentru asigurarea gospodăriilor
Membrii consiliilor agricole Consiliul de Miniştri, dintre ca al Gospodăriilor Agricole de Stat mitetului executiv al sfatului agricole colective cu necesarul
ionale şi orăşeneşti. vor asigura la locul lor de mun drele cele mai calificate de in i Art. 21. — Pentru satisface popular regional In domeniul de seminţe, de material sădi
Această formă de organizare că realizarea hotărîrilor luate gineri agronomi, ingineri zoo- rea nevoilor de reparaţii capi agriculturii şi răspunde In faţa tor, de reproducători;
tehnicieni, medici veterinari, in Art. 13. — Ţinînd seama de tale a tractoarelor şi a altor acestuia de executarea sarcini
a conducerii agriculturii va asi de organele din care fac parte, gineri mecanizatori, care lu; rolul deosebit şi de ponderea maşini agricole, se înfiinţează lor ce l-au fost trasate. 8) avizează asupra proiectelor
gura o competentă conducere vor răspîndl larg cunoştinţele şi crează nemijlocit în producţie, însemnată pe care le au gospo Trustul Uzinelor de Reparaţii, de plan tematic al staţiunilor
experienţa Înaintată şi vor asi directori ai gospodăriilor agri dăriile agricole de stat în for subordonat Consiliului Superior întreaga activitate a consi experimentale agricole din re
ştiinţifică a întregii agriculturi, gura legătura strînsă a condu marea fondului central de pro al Agriculturii — Secţia de Me liului agricol regional este În giune, pentru a le pune de
cerii superioare a agriculturii cole de stat şl ai staţiunilor de duse agricole — cereale, carne, canizare a Agriculturii. drumată şi controlată de co acord cu nevoile specifice ale
strîns legată de producţie şi de cu baza ei, unitatea agricolă de maşini şi tractoare, preşedinţi lapte, lină şi alte produse agri mitetul executiv al sfatului agriculturii din regiune.
nevoile unităţilor agricole so producţie. Aceasta va duce la de gospodării colective cu studii cole — precum şi de importan Trustul răspunde de activita popular regional, căruia îi su
cialiste, şi va crea condiţii pen creşterea iniţiativei şi a răs superioare agricole, oameni de ţa lor ca model de gospodărie tea uzinelor de reparaţii. pune spre aprobare măsurile ce Art. 31. — Consiliul agricol re
tru participarea la conducerea punderii conducerii unităţilor ştiinţă din institutele de cerce socialistă, de sarcinile ce le re sînt de competenţa acestuia. gional este alcătuit din 200 —
agricole socialiste, la rezolvarea tări şi din învăţămînt, cu o vin in aprovizionarea gospodă Art. 22. — în conducerea 250 membri, desemnaţi de co
agriculturii a celor mai pregă competentă şi din timp a pro înaltă pregătire şl experienţă. riilor agricole colective cu se trustului lucrează membrii per 'Art. 3C. — Consiliul agricol mitetul executiv al sfatului
tite cadre care lucrează nemij blemelor producţiei. minţe de soi, material săditor manenţi ai secţiei de mecani regional are următoarele atri popular regional dintre cadrele
Din Consiliul Superior al A- şi animale de rasă, se organi zare, ajutaţi de un număr res buţiuni : de ingineri agronomi, ingineri
locit în producţie. griculturii fac parte specialişti zează, în cadrul Consiliului Su trîns de economişti şi funcţio zootehnicieni, medici veterinari,
Dezbaterea în consiliile agri ai unităţilor agricole din toate perior al Agriculturii, Secţia nari. 1) analizează principalele pro ingineri mecanizatori din gos
raioanele pentru a se cuprinde Gospodăriilor Agricole de Stat, bleme ale dezvoltării agricultu podăriile agricole de stat şi gos
cole a celor mai avansate me astfel întregul teritoriu al ţării. care constituie organul central SECŢIUNEA A VI-A rii din regiune, face propuneri
tode agrozootehnice, izvorite din de îndrumare a activităţii gos pentru planul agricol regional, podăriile agricole colective, din
rezultatele cercetărilor ştiinţice Pentru a se asigura o strînsă podăriilor agricole de stat. Comisia pentru coordonarea ia măsurile corespunzătoare
legătură cu Comitetul de Stat pentru realizarea lui pe întrea staţiunile de maşini şl tractoa
CAPITOLUL II al Planificării şi cu Direcţia Cen Secţia este alcătuită din con planului şi pentru probleme ga regiune, asigură livrarea pro
trală de Statistică, cunoaş ducătorii trusturilor regionale duselor agricole către fondul re şi din staţiunile experimen
O rg a n iz a re a şi fu n c ţio n a re a C onsiliului terea temeinică a probleme ale gospodăriilor agricole de economice central, în conformitate cu pla tale agricole.
e rîo r al A g ric u ltu rii şi a o rg an elo r sale lor specifice ale agriculturii stat şi specialişti din gospodă nul de stat ;
de către lucrătorii din organele riile agricole de stat şi este con Art. 23. — Pentru coordona SECŢIUNEA A II-A
SECŢIUNEA I rală a gospodăriilor agricole centrale de planificare şi sta dusă de un vicepreşedinte al rea problemelor rezultate din 2) introduce şl generalizează
Consiliul Superior colective, conduce activitatea de tistică, precum şi în vederea Consiliului Superior al Agricul activitatea secţiilor şi pentru în producţia agricolă metodele Comitetul executiv al consiliului
producţie şi economică a gos sprijinirii Consiliului Superior turii. elaborarea unitară a proiecte ştiinţifice şi practica Înaintată, agricol regional
al Agriculturii în perfecţionarea lor de planuri ale dezvoltării pe baza directivelor Consiliului
al Agriculturii podăriilor agricole de stat, a sta Art. 14. — Secţia Gospodării agriculturii, Consiliul Superior Superior al Agriculturii, a re Art. 32. — Consiliul agricol
continuă a metodologiei de pla lor Agricole de Stat elaborează al Agriculturii îşi organizează zultatelor staţiunilor experimen regional are un comitet exe
ţiunilor de maşini şi tractoare, nificare şi de analiză economică propunerile pentru planurile de comisia pentru coordonarea pla tale şi a cercetărilor agricole din cutiv format din preşedinte, vi
Art. 2. — Consiliul Superior a uzinelor de reparaţii şi a in , a problemelor agriculturii, în perspectivă şi cele anuale, exa regiune; cepreşedinţi şi membri, în t-,
al Agriculturii este organul cen stituţiilor şi întreprinderilor componenţa Consiliului Supe minează problemele principale tal 11—15 membri, desemnaţi
tral de conducere a agriculturii, rior al Agriculturii intră şi lu ale activităţii gospodăriilor a- 3) Indrumează munca pentru dintre conducătorii secţiilor sale
avînd ca sarcină realizarea po care îi sint subordonate ; crători de specialitate din Co gricole de stat şi stabileşte mă consolidarea economico-organi- şi alţi membri al consiliului.
2. Analizează principalele pro mitetul de Stat al Planificării surile tehnico-organizatorice ne zatorică şi dezvoltarea multila
liticii guvernului, stabilită po şi din Direcţia Centrală de Sta cesare înfăptuirii sarcinilor gos terală a gospodăriilor agricole Comitetul executiv al sfatului
trivit directivelor Partidului bleme ale dezvoltării diferite tistică. podăriilor agricole de stat. colective ;j popular regional desemnează pe
lor ramuri alo agriculturii, sta unul din vicepreşedinţii săi ca
Muncitoresc Romîn. Art. 6 — Consiliul Superior al Art. 15. — Se înfiinţează Trus 4) conduce activitatea unită preşedinte al Consiliului agri
Consiliul Superior al Agri bileşte căile cele mai eficiente Agriculturii ave un comitet e- tul Central al Gospodăriilor A- ţilor pe care le are în subordine col regional, care este şi pre
ale sporirii producţiei şi măsu xecutiv, secţii de specialitate şi gricole de Stat, subordonat Con directă şi răspunde de realiza şedinte al comitetului executiv
culturii, organ al Consiliului de rile tehnico-organizatorice în o Comisie pentru coordonarea siliului Superior al Agriculturii rea sarcinilor acestora; al consiliului agricol regional.
Miniştri, işi desfăşoară întreaga planului şi pentru problemele — Secţia gospodăriilor agricole
sa activitate pe baza legilor, vederea realizării sarcinilor de economice. de stat — avînd ca sarcină adu 5) controlează aetivitarea gos Vicepreşedinţii consiliului a-
precum şi a hotărîrilor şi dis producţie, urmărind aducerea cerea la îndeplinire a hotărîri podăriilor agricole de stat în
Activitatea Consiliului Supe lor Consiliului Superior al Agrl. ceea ce priveşte aplicarea nor gricol Regional şl membrii comi
poziţiilor Consiliului de Miniş lor la îndeplinire ; mativelor Consiliului Superior
3. Colaborează cu Comitetul rior al Agriculturii se desfă al Agriculturii ; . • • tetului executiv sînt numiţi de
tri. de Stat al Planificării la ela
Consiliul Superior al Agri borarea proiectelor de plan, şoară în şedinţele sale, precum 6) indrumează activitatea sta către comitetul executiv al sfa
culturii răspunde de întreaga anuale şi de perspectivă, pen şi in secţiile de specialitate. ţiunilor rde maşini şl tractoare
din regiune şl controlează mo tului popular regional.
sa activitate faţă de Consiliul tru întreaga agricultură, con Consiliul Superior al Agricul dul cum se îndeplinesc h’otărl-
Art. 33. — Comitetul executiv
de Miniştri. trolează înfăptuirea sarcinilor
exercită atribuţiile consiliului
Preşedintele Consiliului Su trasate prin planul de stat în
perior al Agriculturii are grad agricultură şi prezintă Consi (Continuare In pag. 3-a)
de ministru şi este membru al liului de Miniştri dări de sea
Consiliului de Miniştri.
mă asupra modului cum aces
Art. 3 — Consiliul Superior al tea sint aduse Ia îndeplinire :
Agriculturii are următoarele 4. Organizează şi indrumează
atribuţiuni: cercetarea ştiinţifică in agricul
1. Coordonează întreaga ac tură : introduce şi generalizează
tivitate în domeniul agriculturii, în producţia agricolă metodele
urmărind sporirea continuă a noi stabilite de ştiinţa şi prac
producţiei agricole. In acest tica înaintată: A.
scop, indrumează munca pentru 5. Indrumează şi controlează
întărirea cconomico-organizato- buna gospodărire a fondului
rică şi dezvoltarea multilate funciar şi răspunde de eviden