Page 20 - 1962-05
P. 20
Nr. 2'RO DRUMUL SOCIALISMULUI pst* 8
bbbh— ¦¦¦BBWMffigBiBMMPWBBBBWBBBPBGMBBaaBDWBîBHaBaBiiaîtteKggrugggreriwcgmittmBig jrg?as«E!cicaas!«ni;;:ramtraagagaiMBKmigB^^ avintai
Sala festivă a sfatului popu Iar regional a cunoscut zilele '»"«•al-educativă la un nivel
trecute o animaţie deosebită. Peste 350 femei au participat
la lucrările Conferinţei regiona le ca delegate şi invitate. it
Din darea de seamă prezen tată de tovarăşa Elena Bor
za, preşedinta comitetului re giojnal, cit şi din discuţiile Munca de educaţie politică şl nea noastră funcţionează peste
purtate pe marginea acesteia, a reieşit contribuţia pe care fe culturală a femeilor, dezvolta 3.600 asemenea cercuri care sint
meile şi-o aduc la Îndeplinirea sarcinilor de plan, din întreprin rea conştiinţei socialiste a fe frecventate de circa 53.000 fe
deri, la întărirea şi dezvoltarea G.A.C., în activităţile obşteşti meilor, constituie unul din mei. Munca de organizare a
°tc.. Sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid or principalele obiective ale acti acestor cercuri s-a desfăşurat
ganizaţiile de fenipi din regiunea noastră au obţinut succese vităţii comitetelor şi comisiilor sub lozinca: „Nici o circum
deosebite în toate domeniile de activitate. ăe femei. De aceea, Comitetul scripţie fără cerc de citit“, in
regional al femeilor, sub îndru cadrul cercurilor au fost citite
fabrici şi marea directă a Comitetului re cărţi politice şi beletristice, de
gional ăe partid a orientat acti cultură generală.
vitatea comitetelor şi comisiilor Rezultatele bune obţinute in
ăe femei înspre îmbunătăţirea organizarea şi conducerea cercu
In multe din întreprinderile niat elanul de care dau dova continuă a muncii cultural-edu rilor de citit se datoresc răspun
dă femeile în sporirea produc
regiunii noastre, alături de ţiei, îmbunătăţirea calităţii şi cative In rindul femeilor. Ca derii cu care au m uncit corni-¦
muncitori, tehnicieni şi ingi reducerea preţului ăe cost.
neri lucrează un mare număr urmare, femeile au fost atrase şi siile şi comitetele ăe femei. Cu
de femei. Cele peste 23.000 fe La baza acestor succese au
mei muncitoare, tehniciene şl stat insă o serie de măsuri lua mobilizate la activităţile desfă toate acestea rezultatele puteau
inginere, îşi aduc un aport deo te de comisiile de femei lm -
sebit la realizarea planului la preună cu organele sindicale. şurate în cadrul cluburilor, că fi şi mai bune dacă în toate
toţi indicii. O scrie de între Aşa de pildă, la fabrica ,.Sebe
prinderi, in care lucrează In şul“ s-a organizat un curs de minelor culturale, colţurilor ro circumscripţiile se form au
majoritate femei, şi-au îndepli ridicarea calificării care a fost
nit şi depăşit sarcinile de plan. frecventat ăe peste 1.000 m un şii etc. Aici femeile au fost in cercuri ăe citit. De asemenea,
'Aşa, de pildă, au fost depăşite citoare ; de asemenea, m uncitoa
în fiecare lună sarcinile de plan rele au fost îndrumate să ur formate despre cele mai dife nu întotdeauna au fost prezen
la întreprinderi ca „Sebeşul“ şi meze cursurile şcolilor medii se
„Simion Bărnuţiu“ din Sebeş, rale. In unele întreprinderi s-au rite probleme şt evenimente ale tate materiale în forme vii,
Filatura Lupeni, „Ardeleana“ organizat conferinţe tehnice
'Alba Iulia şi multe altele. Peste specifice locului de muncă res politicii interne şi internaţio atractive.
13.000 femei slnt antrenate In pectiv.
întrecerea socialistă, iar din nale. In faţa femeilor mame stau
rindul lor peste 1.700 slnt fru n Conferinţa regională a fem ei
te se in producţie. lor a apreciat că şi In viitor In cuvîntul lor tov. Marla sarcini mari, pe linia educării
va trebui desfăşurată o muncă
O contribuţie importantă şl-o tot mai susţinută pentru ca fe Opincaru, din Sebeş, Tatiana tinerei generaţii. Tocmai de
aduc femeile din întreprinderi meile să-şi aducă o contribuţie
şl la îmbunătăţirea calităţii pro tot mai mare la realizarea sar Dascăr, din Deva, Lucia Facaş aceea, comisiile şi comitetele de
duselor. cinilor de plan. In mod deose
bit va trebui să se întărească din Zlatna, Ileana Bălănoiu, femei au căutat să desfăşoare
In cuvîntul său, tov. rAna To- colaborarea cu organele sindica
borschi, filatoare la I.I.S. Vis- le pentru a se organiza acţiuni Aspect din timpul desfăşurării lucrărilor conferinţei regionale a femeilor. Domnlca Ţuţu, de la I.C.S.H., o muncă susţinută In această
coza din Lupeni, a subliniat en comune. au oglindit formele şi metodele direcţie. Astfel au fost organi
tuziasmul cu care participă fe --------------- -----——----- 1—'---== rfe-x; ....... -- --- ¦ --------------- de muncă folosite in munca de zate inttlnîri intre mame şi ca
meile din întreprindere la rea Din lucrările conferinţei a re
lizarea sarcinilor de plan. A st ieşit că în această perioadă şi educare a femeilor. Astfel, în drele didactice pentru a crea o
fel, din angajamentul anual de femeile care lucrează in comer
a produce 8.000 kg. fire peste ţul de stat şi cooperatist au ob ultim ul tim p la activitatea cul legătură mai sîrînsă Intre fa
plan, s-au realizat deja 6.063 kg. ţinut succese. Dar atit in cu-
Valoroasă este şi iniţiativa por vlntul unor participante printre turală de amatori au fost atra milie şi şcoală.
nită aici de a îmbunătăţi cali care şi tov. Ana Lakatos din
tatea firelor, astfel ca la 1.000 Petroşani, cit şi în darea de Un loc important în dezba Ö Faptul că nu în toate sectoa se m ult mai m ulte femei. In Atenţie deosebită s-a acordat
de bobine să nu se dea nici una seamă s-a subliniat necesitatea terile conferinţei regionale a fe rele de producţie au fost pro formaţiile de teatru, cor, dan şt educării tinerelor fete, pen
rebut. Multe muncitoare au de desfăşurării unei munci tot mai meilor l-a ocupat activitatea acestea, conferinţa a apreciat movate cu curaj femei, se expli suri, participă peste 5.000 femei. tru ca ele să devină bune soţii
păşit cu mult acest angajament. susţinute pentru educarea lu desfăşurată de femeile colecti că numărul femeilor care lu că şi prin aceea că ele au puţine In această muncă au fost folo şi mame.
crătoarelor din comerţ în spi viste. Sub îndrumarea perma crează în sectorul zootehnic este cunoştinţe agrotehnice. Lipsa site însă şi alte form e de cul
Despre rezultate asemănătoa ritul unei atitudini noi faţă de nentă a organelor şi organiza mic. Cauza este slaba preocu provine şi de acolo că la cursu turalizare a femeilor. La cămi Dar în munca de educare a
re pe care femeile din întreprin muncă, pentru o deservire civi ţiilor de partid, comisiile şi co pare pentru îmbogăţirea cunoş rile agrozootehnice au fost atra nele culturale au fost organi femeilor puteau fi făcute m ult
deri le-au obţinut In întrecerea lizată a oamenilor muncii. Sar mitetele de femei au desfăşurat tinţelor femeilor în acest do se prea puţine femei. zate cicluri de conferinţe pe mai multe lucruri. încă nu
socialistă au vorbit, şi tov. Ma- cini asemănătoare revin şi lu o muncă susţinută pentru atra meniu, lipsa de preocupare pen diferite teme, special pentru fe peste tot slnt organizate sufi
ria David de la C.S. Hunedoa crătoarelor din cooperaţia meş gerea ţărănimii pe drumul gos tru promovarea cu curaj a lor. Pentru ca femeile să-şl aducă mei. Conferinţele au trezit un ciente acţiuni cu femeile. De
ra. Maria 'Adorian de la fabrica teşugărească. podăriei agricole colective, pen o contribuţie tot mai importan- viu interes, fiind organizate la asemenea, există încă o colabo
Sebeşul şi altele. Ele au subli tru întărirea economică şi or Şi in ce priveşte creşterea pă tă la dezvoltarea multilaterală rare slabă în această direcţie
ganizatorică a acestora, in acest sărilor in G.A.C. sint multe a G.A.C. este necesar ca ele să 390 cămine culturale. De ase cu organizaţiile de masă şi in
scop, numeroase femei de la exemple de femei fruntaşe. Pen menea, s-au organizat în regiu special cu U.T.M. şi sindicat.
sate au participat la vizitele tru a înfăptui sarcina trasată participe activ la conducerea ne 40 lectorate de cultură ge
organizate de organele de partid de partid de a creşte 500—000 nerală pentru femeile de la ora Conferinţa a apreciat că şi in
în G.A.C. mai vechi. De aseme păsări la 100 de hectare, comi acestora, să facă propuneri con şe. Totodată, comisiile şi comi ce priveşte educaţia sanitară a
nea, însăşi comitetele de femei tetele orăşeneşti şi raionale de tetele de femei au organizat sim femeilor s-au obţinut rezulta
au organizat astfel de vizite femei au organizat împreuna crete. Flecare colectivistă să-şl te bune. in colaborare cu orga
care au contribuit la convin cu secţiile agricole raionale pozioane literare, recenzii, seri
gerea ţărănimii de superiorita cursuri cu colectivistele. Ele au pună toată capacitatea şl pu nele sanitare şi ăe Cruce roşie
tea muncii în G.A.C. Sint multe fost frecventate de 158 colecti literare etc. O deosebită im por
exemple de femei care au des viste. De asemenea, s-a organi terea de muncă la înflorirea au fost organizate activităţi
făşurat o muncă organizato zat o consfătuire cu crescătoa tanţă In educarea femeilor o au
rică susţinută în această direc rele de păsări. Si rezultatele nu G.A.C., la obţinerea unui bel educative care au cuprins un
ţie.. Prin munca depusă, femeile s-au lăsat mult aşteptate. In însă cercurile de citit. In regiu- mare număr de femei.
şi-au adus astfel o contribuţie multe G.A.C. comisiile de femei şug de produse, la făurirea unei
importantă la încheierea colec au propus înfiinţarea de ferme
tivizării in regiunea noastră. de păsări. Cu toate acestea, nu vieţi tot mai îmbelşugate.
mărul de ferme de păsări este
Mai multe participante la con O contribuţie importantă O dată cu Încheierea colecti încă mic şi nu în toate G.A.C. Intr-una din pauze, un grup de delegate la conferinţă discută despre munca şl activitatea lor.
ferinţă, printre care tov. Magda şi-au adus-o femeile şi la rea vizării au arătat tov. Ana Popa au fost create. De aceea este
Musta din Lupeni şi Octavia lizarea unor construcţii de in din Pricaz, Ioana Barbu din Şi. necesar ca organizaţiile de fe
Dădu din Brad, au subliniat că teres obştesc. Astfel, în raioa mei să insiste mai mult ne lingă
în ultimii ani femeile işi aduc o nele Sebeş, Orăştie, Alba, fe bot, Lidia Munteanu din Teiuş, consiliile de conducere ale
contribuţie tot mal importantă meile au muncit efectiv la con Rodica Soncioli din Alba Iulia G.A.C. nentru înfiinţarea fer
la înfrumuseţarea oraşelor şi strucţia de noi şcoli, cămine şi altele, în faţa organizaţiilor melor de păsări.
satelor. Femeile, a reieşit din lu culturale, magazine şi grajduri
crările conferinţei, se interesea in G.A.C. de partid stau sarcini şi mai O contribuţie importantă au
ză astăzi nu numai de casa pro m a ri; întărirea economică şi adus-o femeiie şi la creşterea
prie ci şl de blocul, strada, car Dar în aceste activităţi s-nu organizatorică a G.A.C., crea suprafeţelor grădinilor de legu
tierul, oraşul sau satul în care manifestat si unele lipsuri. Con rea unui belşug de produse a- me, la sporirea producţiei la
locuiesc. Acest lucru este oglin ferinţa a arătat că mai ales în groalimentare, ridicarea nive hectar a acestora. O preocupare
dit de participarea femeilor, în privinţa întreţinerii fondului de lului de viaţă al ţărănimii noas în această direcţie au avut-o co
număr tot mai mare la acţiu locuinţe la oraşe se mai mani tre colectiviste. Desigur că în mitetele raionale din Alba, Se
nile întreprinse pentru înfru festă deficienţe. In oraşele din această direcţie şi femeile îşi beş şi Haţeg. Este demnă de evi
museţarea şi gospodărirea ora Valea Jiului, la Hunedoara şi pot aduce o contribuţie de preţ. denţiat brigada legumicolă de
şelor şi satelor. Numai în anul Brad, unde s-ait dat în folosin De altfel rezultatele de pînă la G.A.C. Haţeg care a adus
trecut, femeile au efectuat la ţă un mare număr de aparta acum confirmă acest lucru. Fe gospodăriei un venit din gră
aceste acţiuni peste 1.400.000 mente, comitetele de femei s-au meile colectiviste obţin succese dina de legume de 133.000 lei.
ore de muncă voluntară, execu- importante în sporirea produc
tîndu-se lucrări în valoare de ocupat slab de modul cum sint ţiei de cereale, în dezvoltarea Deşi în raionul Orăştie, ora
2.9 milioane lei. in oraşele Deva, sectorului zootehnic, în creşterea şul Hunedoara şi Deva au existat
Hunedoara şi Petroşani femeile întreţinute acestea, nu au orga păsărilor şi la grădina de le. posibilităţi să se lărgească baza
gume. legumicolă, acest lucru s-a fă
au participat la extinderea zo nizat împreună cu sfaturile cut in prea mică măsură. De
populare acţiuni comune. In sectoarele zootehnice ale
nelor verzi, la amenajarea par G.A.C. din raioanele Alba, Ha aceea este şi de datoria comi
curilor, au contribuit la înfăp Datoria comitetelor orăşe ţeg, şi Hunedoara lucrează mul
te femei care au dovedit dra siilor de femei din aceste G.A.C.
tuirea planurilor Întocmite de neşti şi raionale este ca in vi goste de muncă şi pricepere.
sfaturile populare în această di Astfel, tov. Tecla Şerban de la ca să se intereseze şi preocupe
recţie. itor să atragă un număr tot mai G.A.C. Peştiş-Hunedoara a ob de lărgirea bazei legumicole.
ţinut de la lotul de 15 vaci pe
mare de femei la acţiunile gos care-l îngrijeşte 2.800 litri lapte Ü.
podăreşti, să studieze şi să ex
tindă experienţa pozitivă. pe cap de vacă furajată. Pro In cadrul conferinţei regionale a fe rat şi intelectualele din regiune, în să sporească producţia dc carne, ouă, cretară a Consiliului Naţional al fe
ducţii sporite au obţinut şi în ridicarea nivelului cultural al maselor. lină etc., producţia de legume şi zar meilor. Apreciind că lucrările confe
FLORICA STRICATV MARIA LÄNCRÄNJAN grijitoarele mulgătoare de la meilor a luat cuvîntul tov. ANDREI Gospodinele îşi aduc un aport im zavaturi. Trebuie ca în acest scop să rinţei s au desfăşurat la un bun nivel,
este muncitoare fruntaşă In colectivistă, şefă de echipă le G.A.C. Pianul de Jos. Cu toate CERVENCOVICi, secretar al Comi portant la educarea tinerei generaţii se acorde atenţie ridicării nivelului vorbitoarea a subliniat sarcinile care
producţie la fabrica „Seiend“ gumicolă la G. A. C. Totoi — tetului regional de partid care a fe in spirit nou socialist, cit şi la acti de cunoştinţe al femeilor colectiviste. stau în faţa comisiilor şi comitetelor
MAGDA MUSTA licitat în numele Comitetului regio vităţile obşteşti. de femei în viitor. Vorbitoarea a ară
Sebeş. rAlba. casnică, deputată în sfatul nal femeile din regiunea noastră pen Un rol imporiant revine femeilor în tat că in întreprinderile economice fe
tru succesele în munca plină de ab Partidul şi guvernul, a arătat vor acţiunile obşteşti şi gospodăreşti din meile sînt chemate să lupte pentru
negaţie desfăşurată pe târîm econo bitorul, au creat toate condiţiile pen oraşele şi satele regiunii. îndeplinirea planului la toţi indicii.
tru ca femeile să participe la muncă Sarcini deosebite revin comisiilor de
mic. cultural şi social. în toate domeniile de activitate: eco Femeile intelectuale din regiune vor femei în ce priveşte îmbunătăţirea
!n industrie, pe şantierele de con nomic, social, cultural şi politic. A- trebui să-şi sporească contribuţia la continuă a muncii lucrătoarelor din
ceasta însufleţeşte tot mai mult ma educarea maselor de femei, să parti comerţ. Esle necesar să se pună mai
strucţii, în agricultură, învăţămînt şi sele de femei în desfăşurarea unei cipe şi să atragă tot mai multe to mult accentul pe calitatea muncii.
cultură, femeile participă cu entu munci şi mai rodnice. Sîntem convinşi varăşe la activitatea cultural-artistică.
ziasm alături de bărbaţi la înfăptui că şi in viitor tovarăşele noastre vor In viitor femeile vor trebui să-şi
rea sarcinilor trasate de cel de-al muncii din ce în ce mai bine, cu re Sarcini mari revin şi femeilor aducă o contribuţie tot mai mare la
IlI-lea Congres al P.M.R. De remar zultate tot mai bogate. mame şi soţii. De aceea este necesar întărirea economico-organizatorică a
cat este fa piui că în întrecerea so să se desfăşoare o largă activitate G.A.C. prin buna desfăşurare a cam
cialistă din întreprinderile regiunii Pentru viitor, a spus în continuare educativă în rîndul femeilor şi tine paniilor agricole şi în dezvoltarea
participă un mare număr de femei, tov. A. Gervencovicr, Comitetul re relor fete pentru ca să creştem o ge multilaterală a gospodăriilor.
multe din ele fiind fruntaşe. Aseme gional al femeilor va trebui să orien neraţie sănătoasă, cu însuşiri morale
nea femei muncitoare sînt la G.S.H.. teze comitetele şi comisiile de femei caracteristice omului nou, devotat cau In ce priveşte munca de educare,
I.C.S.H., U.V. Căian, U.M. Cugir, fa ca împreună cu organizaţiile sindi zei partidului. trebuie folosite cele mai adecvate
brica „Sebeşul", Filatura Lupeni şi cale să antreneze tot mai multe femei metode. Este necesar să se pună un
în întrecerea socialistă, să acorde a- Organelor şi organizaţiilor de accent uni mare pe cficacitaiea aces
altele. tenţie deosebită ridicării nivelului lor partid, a subliniat vorbitorul le revine tei munci.
Şi în agricultură femeile Iau parte de calificare. O contribuţie mai mare sarcina să acorde şi în viitor tot spri
va trebui să-şi aducă femeile în creş jinul şi să îndrume cu mai multă Rezultatele activităţi viitoare sînt
într-o măsură tot mai mare la munca terea productivităţii muncii, reduce- competenţă munca în rindul femeilor, legate şi de îmbunătăţirea continuă
pentru întărirea economico-organiza- rea preţului de cost şi îmbunătăţirea să le atragă la rezolvarea tuturor a stilului de muncă a convsiilor şi
torică a G.A.C. In munca din gospo calităţii produselor. sarcinilor trasate de partid. comitetelor de femei. De aceea este
dăria colectivă femeile au dovedit necesar să se dea atenţia cuvenită
multă pricepere şi îndemînare. In cul O muncă tot mai rodnică va trebui Comisiile şi comitetele de femei vor acestei probleme.
să desfăşoare comisiile de femei din trebui să dea mai multă atenţie efi
tura legumelor de pildă, femeile din G.A.C. pentru consolidarea G.A.C. ca cacităţii muncii desfăşurate în rîndul aV
G.A.C. Aliccşti, Sebeş, Simeria Veche, ele să devină mari producătoare de femeilor. Conferinln a ales noul Comitet re
Lăpuşnic au obţinut rezultate bune cereale, bune crescătoare dc animale, gional al femeilor. Ca preşedintă a
contribuind la buna aprovizionare a ~k fost realeasă tov. ELENA BORZA.
oraşelor.
In încheierea lucrărilor conferinţei
O muncă nial rodnică au desfăşu a luat cuvîntul tov. MIA GROZA, se
popular al oraşului Lupeni.
