Page 21 - 1962-05
P. 21
pag>. q rmvMwc m em u sM V L m ItfrT 2289
-;>w?ţ
gra/grora /dJ3OTrin'<33L^SîCO!C.^^'iL^Cî^ reyf?'^agi^J%K{.iM.ybrtii>xiij?wín23ffi^^^ reg»ri?tJBK(Mahiü!!33[tsa?i!t4i?tW^'-*?^ *J'¦*Kfí'&LL
Cu prilejul eeîei de-a 50-a aniversări
ÜLTIK EL2 S T IR I ULTIMELE Ş T IR I ÜLTlMEXE Ş T IR I ULTIM ELE Ş T ÎR I Z IA R U L P R A V D A A FOST DECORAT
CU „ORDINUL LENIN"
<*
r MOSCOVA 4 (Agerpres). TASS transmite :
Cu prilejul celei de-a 50-a aniversări a ziarului „Prayda“, J
Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. a decorat acest ziar L
cu Ordinul Lemn. Ln decret sînt relevate meritele deosebite a
ale ziarului „Pravda“ în mişcarea revoluţionară, în lupta pen- f> (
tru victoria socialismului şi comunismului, în popularizarea şi
traducerea în viaţă a marii învăţături marxist-leniniste, în edu- L
carea in spirit comunist a oamenilor muncii.
(Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.SJS'. a decernat unui jţ
Luerărlle Comitetului S e s i u n o a O t r a l s i e i E©@ 0i ® m Vizita fui Bherman Tiîov în S.U.A. grup de colaboratori ai acestui ziar titlul de Erou al Muncii fi
selor 18 state fla lL U a p é r i r a Efar>@p@ WASHINGTON 4 (Agerpres). tat un raport la sesiune. El a Socialiste. 4
pentru dezarmare , Cu prilejul celei de-a 59-a aniversări a ziarului „Pravda“, f*
GENEVA 4 (Agerpres). — (JPrezidiul Sovietului Suprem al U.R.S„S. a decorat cu ordine şi L
Comitetul celor 13 state pen
tru dezarmare Întrunit vineri în GENEVA 4. — De la tri înfruntîndu-se puncte ele vede La 3 mai pilotul cosmonaut vorbit despre zborul său cosmic ? medalii ale U.R.S.S. 2.933 de lucrători ai presei, radioului, te- L
cea de-a 31-a şedinţă, plenară misul special Agerpres, N. Pui- re diferite. Numeroşi delegaţi, sovietic Gherman Titov a avut o din G-7 august 1961, a împărtă
continuă discutarea măsurilor printre care delegaţii ţărilor întrevedere cu cosmonautul şit observaţiile şi impresiile ¦leviziunii, editurilor şi tipografiilor, pentru merite deosebite în ^
legate îndeosebi de prima eta cea : socialiste şi alţii, au sprijinit american John Glenn la Aca
pă a dezarmării. La şedinţa din 4 mai a Co dezvoltarea şi întărirea activi demia de Ştiinţe a S.U.A. între prilejuite de acesta, a citat date dezvoltarea presei, a activităţii editoriale, radioului şl ţelevizi- fi
Arătind că autorii planurilor vederea dintre cei doi cosmo amănunţite referitoare la zbor
de dezarmare au de-a face cu o misiei Economice O.N.U. pentru şi la construcţia cosmonavei unii din Uniunea Sovietică. fi
problemă foarte complicată, de
legatul Nigeriei a încercat după Printre cei decoraţi cu Ordinul Lemn sînt Pavol Satiuliov, L
cum a spus el, în cuvintarea sa
Să apropie poziţiile U.R.S.S.. şi ( redactor şef al ziarului „Pravda“, Alexei Adjubei, redactor şef ţ
S.U.A. şi să reducă deosebirile
care există între documentele Europa, care s-a desfăşurat sub tăţii C.E.E., în timp ce o se nauţi a decurs într-o atmosferă ,.Vostok-2“. { a! ziarului „Izvestia“, Dmitri Goriunov, director general al ^
prezentate de aceştia. conducerea preşedintelui celei ric de delegaţi occidentali, prin cordială. Apoi Titov şi Glenn au | agenţiei TAS’S, Feodor Evstafiev, şeful unei brigăzi de tipo- fi
Reprezentantul Indiei a reco de-a 17-a sesiuni a C.E.E., Go- tre care cei ai Franţei, Norve
gu Rădulescu, au continuat dis giei, S.U.A. şi alţii s-au stră vizitat Washingtonul. fi grafi de la ziarul „Pravda“, Leonid Uicev, fost redactor şef al zia. fi
mandat ca cele două părţi să cuţiile pe marginea problemei duit să minimalizeze importan în clădirea Congresului Titov
dea dovadă de „elasticitate" în înscrise pe ordinea de zi — dez d rului „Pravda“, Boris Stvelnikov, corespondentul din S.U.A. al 0
pregătirea măsurilor cu privire voltarea şi întărirea activităţii ţa activităţii C.E.E. a fost întîmpinat de M. Man.
la dezarmare. La şedinţa de dimineaţă au sfield, liderul majorităţii din se Olanda trimite noi v ziarului „Pravda“ şi alţii. în total cu Ordinul Benin au fost 6
nat, şi de John Mc-Cormack, întăriri militare
Referindu-se la propunerea preşedintele Camerei reprezen în Irianul de vest ţ decorate 76 de persoane.
pute.rilor occidentale ca în pri
mele etape ale dezarmării să fie Comisiei Economice O.N.U. pen luat cuvîntul reprezentanţii R.S. tanţilor. LONDRA 4 (Agerpres). — € î &e$ H a l i d e m a s c ă e x i s t e n ţ a .
reduse mijloacele de transpor
tare la ţintă a armei nucleare tru Europa. Cehoslovace, Austriei, Norve In încheierea vizitei sale în Corespondentul din Hock (Olanda) Lsa S.U.A* a ms!©>bb l a g a r e
.numai cu un anumit procent şi al agenţiei Reuter anunţă că la 4 mai
nu să fie lichidate cu desăvir- Discuţiile din cadrul şedinţei giei, Angliei, R. P. Romînc, capitala Statelor Unite. Gher noi întăriri militare olandeze alcătu s ie burg (Arizona), Avon-Park (Florida),
şire, delegatul Cehoslovaciei a de dimineaţă au fost foarte vii, Belgiei şi U.R.S.S. man Titov a trecut pe la Insti ite din artilerie antiaeriană, detaşa Allenwood (Pensylvania), El Reno
subliniat că sînt necesare nu ju tutul Smithsonian unde a fost NEW YORK 4 (Agerpres). - TASS (Oklahoma) şi Tuni Lake (California).
mătăţi de măsură, ci măsuri Cuvîntul delegatului romîn, lacob lonaşcu primit de Lennard Carmichael, transmite :
îiotărîte, aşa cum prevede pro directorul Institutului. După vi Concomitent cu difuzarea acestei
iectul de tratat al U.E.S.S., care Gus Hali, secretar general al Parti scrisori, Hali a făcut o declaraţie în
ţine seama de cerinţele de secu Vorbind în numele delegaţiei începuturile făcute prin rezo zitarea oraşului. G. S. Titov S-a mente dc paraşutişti şi „unităţi specia dului Comunist din S.U.A., a dat spre care a cerut desfiinţarea acestor la
ritate ale tuturor ţărilor. R. P. Romîne, lacob lonaşcu luţiile C.E.E. privind elimina îndreptat spre Casa Albă. John le" despre care nu se dau nici un fel publicare în presă o dovadă incon găre şi abrogarea legii McCarran.
a spus între altele: Comisia Kennedy l-a primit pe pilotul dc amănunte, au fost trimise în Iria testabilă a existentei în S.U.A. a unor
Discursul reprezentantului Economică O.N.U. pentru Eu rea obstacolelor economice, ad- cosmonaut sovietic în prezenţa nul dc vest. Corespondentul arată că lagăre de concentrare pentru victi „Existenţa acestor lagăre, a spus
S.U.A. a fost consacrat, după ministrative şi dc politică r.o- j iui A. F. Dobrînin, ambasadorul mele legii reacţionare McCarran. Hali, a constituit un „corolar" logic
cum s-a exprimat el, explicării ropa a devenit singurul orga mercială trebuie să fie dezvol U.R.S.S. în S.U.A., şi a cosmo efectivul acestor întăriri este de cel pu şi firesc al caracterului fascist al aces
în continuare a măsurilor pre nautului american John Glenn. Gus Hali a difuzat fotocopii după o tei legi". El a subliniat de asemenea
văzute de planul american. nism economic european unde tate şi transformate în mod con ţin 850 de soldaţi. scrisoare a lui James Bennett, direc că este de datoria ministrului justi
sînt reprezentate ţări cu siste cret într-o serie de acţiuni în faţa reşedinţei preşedinte torul Biroului pentru închisori din ţiei nu numai să închidă toate aceste
Reprezentantul Uniunii Sovie me economice şi sociale diferi eficace. lui, sute de americani au salu Demonstrafii Ministerul Justiţiei. In această scrisoa lagăre, ci şi să înceteze toate urmări
tice, V. A. Zorin, a acordat prin te. De aceea, atît prin capaci tat cu căldură pe cosmonauţii anîiamericarce re Bennett recunoaşte că în virtutea rile pe baza acestei legi.
cipala atenţie problemei redu tatea ci dc lucru cît şi prin Există, de asemenea, largi sovietic şi american. în Republica Dominicană legii McCarran e! a înfiinţat lagăre
cerii forţelor armate şi arma modalitatea ci de acţiune, ac de concentrare fa Elorence, Wickcn-
mentelor clasice, precum şi a posibilităţi de a se intensifica -k SANTO DOMINGO 4 (Agerpres).
problemelor privind controlul tivitatea Comisiei trebuie să fie activitatea Comisiei în ce pri Agenţiile de presă anunţă că în ul
in prima etapă a dezarmării. în măsură să facă faţă în mod veşte schimburile de experien WASHINGTON 4 (Agerpres).
constant solicitărilor din ce în ţă în domeniul tehnic şi ştiin La 3 mai pilotul cosmonaut
sovietic. G. S. Titov, care a so
sit la Washington pentru a
ce mai importante care tind la ţific. participa la sesiunea Comitetu timele zile în Republica Dominicană P o rtu g h e zii !sfidează pe !§alazas°
colaborarea economică interna Animată de convingerea că lui internaţional pentru cerce au avut loc puternice demonstraţii
ţională în conjunctura politică există largi posibilităţi de dez tarea spaţiului cosmic, a luat populare antiamericane, precum şi îm ROMA 4 (Agerpres). — militare — toate acestea nu au făcut
actuală. voltare şi întărire a activităţii cuvîntul, împreună cu cosmona potriva regimului lui Ydigoras Fuen- Portughezii sfidează pe Salazar, scrie pe demonstranţii portughezi să dea
C.E.E., delegaţia romînă va utul american John Glenn, la tes, preşedintele Guateinalei. ziarul „Unila“. In oraşele Lisabona, înapoi.
După ce a subliniat existen acorda tot ajutorul necesar mă o conferinţă de presă organiza Oporto, Almnda, Cova de Pietade. Tor-
ţa a numeroase posibilităţi care surilor îndreptate spre acest tă la Academia Naţională de După cum anunţă agenţia Reuter, tozendo şi Tondela ziua de 1 Mai a La Lisabona, demonstraţiile s-au des
pot da un mai mare conţinut scop. Ştiinţe a S.U.A. la Santo Domingo, trei zile consecutiv fost Sărbătorită prin demonstraţii de făşurat într-o atmosferă de stare de
activităţii Comisiei, delegatul grupuri de demonstranţi, în special stu asediu, continuă „Unita". Sute de po
romîn a subliniat: Delegaţia La 4 mai G. S. Titov a nrezen- stradă. Ca răspuns la chemarea Parti liţişti şi jandarmi au f5st postaţi în
noastră consideră că una din denţi, au manifestat in faţa Ambasa punctele centrale ale oraşului. Circula
sarcinile cele mai urgente ale se dului Comunist şi a altor partide ale ţia în centru a fost întreruptă. Pe aco
dei Guatemalei cerind ruperea relaţi frontului antifascist, mii de cetăţeni au perişurile unor clădiri guvernamentale
Declaraţia Biroului Pofitic A P.(Z. Frances au fost instalate mitraliere. Cu toate
ilor cu această ţară şi expulzarea am participat la demonstraţiile care au aceste măsuri atit dimineaţa cît şi
basadorului guatemalez. Studenţii pro seara au avut loc puternice demon
fost cele mai puternice din ultimii ani straţii.
testează, între altele, împotriva respin din Portugalia.
Ziarul subliniază ca aceste demon
C.E.E. este aceea de a întări asupra situaţiei din A lOse na gerii de către Ydigoras Fuentes a unui După cum subliniază ziarul, arestă straţii dovedesc creşterea mişcării an
activitatea Comitetului pentru protest adresat de Federaţia studenţi tifasciste în Portugalia.
problemele industriei şi produ lor dominicani împotriva reprimării ac rile preventive operate de autorităţi
pentru „intimidarea" demonstranţilor,
sele de bază. PARIS 4 (Agerpres). — damnat la moarte, dar el nu a fost ţiunilor studenţilor guatemalezi. amplasarea în oraşe de mari unităţi
!..i ;i îmi Biroul Politic al Partidu executat, Safan este arestat, dar jude
lui Comunist France/, s-a întrunit sub carea iui întirzie, în timp ce el îşi
lenara C X . PX . dio Aosfraiii preşedinţia lui Maurice Tltorez. secre bate joc de justiţie. Principalul este Pentru c©ndsfis da muncă şi wîafă mai buna
tar general al P. C. Francez, şi a exa că in Atger'a nu au fost luate măsuri
CANBERRA 4 (Agerpres). — ticii periculoase a Statelor minat situaţia creata în Algeria după radicale pentru reprimarea necruţătoa Ia ampl®aa»e isapta o am en ilo r
încetarea tocului. In declaraţia Birou re a Criminalilor fascişti.
TASS transmite : Unite. Sharkey a subliniat ne lui Politic al P.C. Francez, dată pu
Biroul Politic scoate în evidenţă
La Sydney a avut loc plena cesitatea intensificării luptei îm blicităţii după şedinţă, se spune că po necesitatea urgentă de a se întări uni
ra C.C. al Partidului Comunist potriva transformării Austra sibilitatea păcii, cucerită cu un preţ tatea şi lupta tuturor antifasciştilor,- a m uncii din ţă rile «capitaliste
din Australia. Raportul consa liei intr-o bază nucleară a Sta atit de ridicat, este serios periclitată. tuturor partizanilor păcii dm Algeria
crat situaţiei internaţionale şi telor Unite şi Angliei, pentru Acordurile de la Evian sînt sabotate. pentru a cere autorităţilor reprimarea i?. F. Germană conjurat şi au blocat complet orăşelul tul nu va accepta să Ie satisfacă re
problemelor mişcării muncito ieşirea Australiei din S.E.A.T.O., In anumite cercuri ale burgheziei fran grupurilor O.A.S.-iste din marile oraşe de corturi ale greviştilor. vendicările cu privire la o majorare
reşti din Australia a fost pre pentru independenţă şi demo ceze se vorbeşte din nou despre o îm algeriene, sancţionarea exemplară ime BONN 4 (Agerpres). — considerabilă a salariilor şi îmbunătă
zentat de L. Sharkey, secretarul craţie. Raportorul a declarat în părţire a Algeriei. diată a tuturor căpeteniilor fasciste şi. Lupta oamenilor muncii vest-germani Turcia ţirea condiţiilor de muncă.
general al Partidului Comunist continuare că şomajul continuă în primul rind, executarea lui Salan şi pentru sporirea salariilor şi îmbunătă
din Australia. să rămînă pînă în prezent prin De (a 13 martie încoace. în timp ce .louhaud, arestarea şi condamnarea ţirea condiţiilor de trai ia o amploare ANKARA 4 (Agerpres). — TASS In diferite regiuni ale Angliei au
cipalul bici împotriva clasei patrioţii algerieni dau dovadă de o necruţătoare a tuturor comnlicilor tot mai mare. De Ia începutul anului transmite : foc greve simbolice de scurtă durată
Reluarea de către Statele Uni muncitoare. Chiar potrivit date disciplină exemplară in traducerea în O.A.S. de teapa tui Bidault şi Sotisle- şi pînă în prezent peste 10 milioane în semn dc solidaritate cu surorile me
te a experienţelor nucleare, in lor oficiale, şomajul se află în viaţă a acordurilor de la Evian, fas lle, enurarea în armată, poliţie şi ad- de muncitori şi funcţionari din Germa Sub lozinca „Cerem de lucru“ apro dicale care cer majorarea salariilor,
timp ce la Geneva se duc tra prezent la cel mai înalt nivel ciştii din O.A.S. săvârşesc tot mai mul minisfraţie. nia occidentală, sau mai mult de ju ximativ 7.000 de muncitori construc dar nu pot recurge la greve întrucît
tative în problema dezarmării te crime şi provocări, caută să dezor mătate din numărul salariaţilor, au ce tori au organizat la 3 mai la Ankara, aceasta s-ar răsfrînge negativ asupra
demască încă o dată făţărnicia din perioada postbelică. ganizeze viaţa publică în marile oraşe. Iu încheiere Biroul Politic declară rut sporirea salariilor. 87 la sută din în ciuda interdicţiei autorităţilor o de pacienţilor. Astfel, la 2 mai 130 de
imperialiştilor americani, a de Acţiunile fasciştilor din O.A.S., se sub că Denia' lupta oamenilor muncii. at(- minerii din regiunea Saar au votat pen monstraţie de protest împotriva creşte muncitori constructori de la un şantier
clarat Sharkey. El a subliniat că Sharkey a subliniat necesita liniază în declaraţie, ameninţă pacea anţa poporului cu ostaşii armatei fran rii continue a şomajului în ţară. londonez au încetat lucrul şi au orga-
poporul australian, alături de în Algeria şi accentuează din nou pe ceze din Algeria şi ofiţerii republican1 tru începerea unei greve generale în nizat o demonstraţie de solidaritate cu
popoarele din celelalte ţări, se tea intensificării luptei pentru ricolul fascist în Franţa. ai armatei vor dejuca planurile fasciş Dorim, an declarat muncitorii, ca au surorile medicale în fata primăriei car
pronunţă activ împotriva poli tilor din O A.S.. vor determina tradu sprijinul revendicărilor cu privire Ia torităţile să ştie despre existenţa şo tierului Hammersnrth a! Lotibrei. Au
unitatea mişcării muncitoreşti Declaraţia arată că această situaţie cerea hotărîtă în viată a acordului cu mărirea salariilor. majului în ţară şi să găsească o ieşire organizat grevă simbolică şi şoferii
este cauzafă de insuficienţa izbitoare a privire, ia încetarea focului şi la pa din această situaţie. Tratativele din dc autocamioane şi taxiuri.
din (Australia. măsurilor luate de autorităţi împotriva cea definitivă în Algeria. Muncitorimea vest-germană luptă, de tre delegaţia demonstranţilor şi auto
O.A.S. Ce-i drept, Jouhaud a fost con
Cronica evenimentelor săptămîni © asemenea, împotriva politicii înarmări rităţi nu au fost încununate de succes. — ------- --------------------------
lor dusă de guvernul de la Bonn, îm Li s-a spus direct că în prezent nu
u *1--7?.-’ţ -S. -ît. -fV-lv-rV'-V potriva „legislaţiei excepţionale" pre este posibil să fie satisfăcute cererile Caîasirofă feroviară
gătită de acesta pentru a introduce în demonstranţilor, dar pe viitor „vor fi
Prezenţi de Ia Geneva întîrzie să le traducă unor adevărate lupte de stradă. S-au tali, guvernul vest-german propune Germania occidentală un regim de luate măsurile necesare". Nesatisfăcuţi în Japonia
in viaţă, au protestat mînioşi împotri ridicat baricade, poliţia a tras cu mi aceasiă formulă cu titlu provizoriu, in muncă forţată. de acest răspuns, muncitorii au încer
ia „apelai general“ va experienţelor nucleare cu care Sta tralierele, numărul morţilor şi al răni speranţa că tratativele de la Geneva cat să protesteze, dar au fost împrăş TOKIO 4 (Agerpres). —
tele Unite întunecă această primăvară. ţilor nici măcar nu este cunoscut. vor eşua, şi că după eşecul lor va pu Columbia tia ţi. Corespondenţii agenţiilor de presă
Prima săptămână a lunii mai este o „Pentru zone demidearizate", „Nu — tea cere să i se încredinţeze direct anunţă că în noaptea de 3 spre 4 mai,
săptămînă de „apel general“, o sâp- bombei atomice", „Pentru dezarmare Revanşarzii vest germani nu s-au arme atomice. Republica Federală Ger BOGOTA 4 (Agerpres). — Presa subliniază că în ultimul timp la ciţiva kilometri de Tokio, a avut loc
tămînă in care oamenii muncii din în generală" (Stockhofm), ,,Sâ înceteze mulţumit să atace pe oamenii muncit mană nu a renunţat la intenţia de a De peste 70 de zile continuă greva numărul şomerilor a crescut continuu una din cele mai mari catastrofe fero
treaga lume îşi numără rîndurile, îşi cursa înarmărilor", „Să înceteze explo care demonstrau Ia Hamburg, Essen, intra in „Clubul atomic“. Ea încearcă muncitorilor de Ia fabricile de fibre la Ankara. viare din istoria Japoniei, în cursul
cîntâresc forţa, îşi exprimă glodurile ziile atomice" (Roma, Milano). „Ce Erankfurt şi în alte oraşe şi să ordone doar să intre pe uşa din dos. artificiale „Selanes“ din oraşul Kali. căreia s-au ciocnit trei trenuri. Ea s-a
şi voinţa. 1 Mai, ziua solidarităţii in rem majorarea nu a cheltuielilor mili arestarea a numeroşi manifestanţi. Ei aparţinînd capitaliştilor nord-americani. Anglia produs, după cum a recunoscut şi Sogo,
ternaţionale a celor ce muncesc este tare, ci a salariilor" (Amsterdam). au organizat în Berlinul occidental un textul pe baza căruia se discută Greviştii cer majorarea salariilor şi în directorul căilor ferate de stat din Ja
din ce în ce mai puţin doar o zi în „Jos bazele militare" (Nicosia). „Pen miting în spiritul războiului rece. aceasiă problemă este o redactare ame cetarea concedierilor ilegale. Partici LONDRA. 4 (Agerpres). — ponia, datorită sistemului defectuos de
care muncitorii îşi formulează reven tru pace şi democraţie" (Bruxelles). ricană de inspiraţie vest-germană. Se panţii la grevă s-au instalat în corturi Lupta revendicativă a oamenilor organizare a transporturilor feroviare.
dicările economice şi din ce în ce mai Iată cîfeva din lozincile sub care s-au Preşedintele R. F. Germane, H. Cubice, atirmă încă de pe acum că Franţa nu în jurul fabricii. Guvernul a trimis îm muncii din Marea Britanie şi Irlanda
mult un prilej de manifestare a înaltei desfăşurat manifestaţiile de 1 Alai din care a vem't special de la Bonn, si va subscrie în nici un caz la acest do potriva greviştilor trupe, care au în- se intensifică. Acum cîteva zile la o Potrivit datelor preliminare, pînă
lor conştiinţe politice. acest an. In India, ziua de 1 Alai a ceilalţi vorbitori au găsit un nou prilej cument, considerîndu-1 necorespunzător consfătuire ţinută Ia Londra reprezen
fost proclamată chiar ziua dezarmării. pentru a-şi reafirma poziţia necon- in lumina aspiraţiilor guvernului fran tanţii a 75.000 de muncitori portuari acum s-au înregistrat 14S dc morţi şi
In ţările socialiste, 1 Mai este numai structivă faţă de problema germană. cez la un rol hotărîlnr în conducerea au hotărît să înceapă la (3 mai o circa 400 de răniţi, dintre care 190
foarte grav.
grevă pe plan naţional dacă patrona
bucurie şi sărbătoare. Dar, bucurîndu- Anul acesta s-a sărbătorit z'ua so Bonn-ul alege căi N.A.T.O. Pe o poziţie diferită se si
tuează de asemenea delegaţiile Norve
se de succesele obţinute, de tot ce le-a lidarităţii internaţionale a celor ce
dat lor socialismul, oamenii muncii din muncesc în aproape toate ţările elibe ocolite giei. Belgiei şi ailor ţări, care consi sg«!«
aceste ţări oferă totodată prilej de bu rate ale Africii. In Guineea şi Togo, în deră că im este momentul potrivit pen Şq
curie tovarăşilor lor din întreaga lume, Niger şi Mali, în Volta Superioară şi De altfel, sesiunea Consiliului tru a se lua in discuţie prdblema con
care văd în înfăptuirile lagărului so în multe alte ţări tinere au avut lor, N.A.i.O. care a început vineri la Ale stituirii unei forţe nucleare a N.A.T.O. Muncitori con
cialist garanţia sigură a păcii mon mari serbări populare cu o participare na le olerá o platformă ideală pentru „Aproape toate delegaţiile care sosesc structori clin
diale. In timp ce la Aloscova şi în ce uriaşă- a-şi expune revendicările. Guvernul de la Atena, relata joi dimineaţă cores Panama mani
lelalte capitale ale statelor socialiste la Bonn nici riu doreşte mare lucru . pondentul agenţiei Associated Press, festează împo
parada de 1 Alai, demonstraţiile popu In alte locuri însă, ziua de 1 Mai a cl nu cere altceva decit... rachete ato par a dori să evite această problem?“- triva salariilor
lare, oglindeau biruinţele pe frontul fost o zi de luptă dîrză, grea, chiar mice. Pentru că faimoasul „plan Nor- Insistenţa Germaniei occidentala esle de mizerie pe
muncii paşnice şi creşterea puterii de sîngeroasă. Minerii din Rhodesia de slari". care prevedea înarmarea nuclea privită de majoritatea partenerilor ei din care le primesc,
apărare a celor ce ocrotesc pacea lumii nord au paralizat prin greva lor toate ră a ţărilor membre ale N-A.T.O. şi N.A.T.O. ca o manifestare a dorinţei cerind ridicarea
in toate celelalte ţări, răspunzînd ace minele din „Centura de Aramă" a deci in primul rind a R.F.G., a provo ei de a-şi asigura preponderenţa în nivelului lor de
leiaşi necesităţi obiective, manifesta Rhodesiei aparţinînd unor trusturi en cat proteste prea vehemente în întrea codrul pactului Atlantic. Coresponden trai.
ţiile s-au desfăşurat sub semnul luptei gleze şi americane. Oamenii muncii ga Europă occidentală, acum generalii ţii de presă dau amănunte si despre
pentru pace, pentru dezarmarea gene din Grecia au făcut din ziua de 1 Mai vest-germani procedează la „o mane alte divergenţe (de ordin miliier, fi
o zi de grevă generală. Tn ciuda in vră de învăluire.“. Bonn-ul preconizea nanciar etcA între participanţii la se-
rală şi totală. terdicţiei poliţieneşti, ei au manifestat ză o aşa-zisă asociaţie nucleară in siimeo de la Alena.
Tradiţionalul marş de fa Aldermasfon pentru pace, pentru democraţie, pentru
interesele lor vitale. Şi în Statele locul planului Norsiad. In cadrul aces Dună reluarea experienţelor nucleare
împotriva armelor nucleare şi a pregă Unite mitingurile de i Alai au avut americane în almos'cră. convocarea se
tirilor de război a strîns amil acesta în
llyde Park 150.000 de englezi. Succes loc iub supravegherea strictă a poli tei asociaţii, ţările membre ale N.A.I.O siunii N.A.T.O. şi ordinea ei de zi re
fără precedent. Dar, oare numai iu ţiei. Iu Venezuela şi Guatemala po!:- ar căpăta drepturi sporite în ceea ce prezintă noi dovezi ate duplicităţii
Anglia au felosit masele largi ziua cic ţi„ a tras în muncitori, rănind şi asa- priveşte controlul asupra armelor nu participanţilor occidentali la tratativele
f Mai pentru a-şi afirma voinţa de sinind chiar numeroşi demonstranţi. In cleare şi asupra eventualei lor folosiri. eenlru dezarmare de la Geneva.
pace ? Aproape pretutindeni oamenii au
FELICIA ANTIP
dat glas speranţelor pe care conferinţa Poriugalia, ziua de 1 Alai a fast ziua După părerea observatorilor occiden- Comentator Agerpres
Redacţia şi administraţia ziarului: str. li !Martie nr. 9. ldeiun : 183, 189, 75, 671. Taxa plătită in numerar co uiurin aprobăm Direcţiei Generale P. I.f.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva.