Page 22 - 1962-05

I ' Hunctioaia-î
m fă p ia h i^
“ 1 I m în t r e c e r e a so c ia listă
P R O D U S E CMMIINCIE MIÎUIÎ TIE §1! I E F T I N E
r* oîectivul de muncitori, tehnicieni şi ingi-
neri de la fabrica chimică din Orăştie
s-a angajat ca in luna aprilie să îndeplinească
planul producţiei globale în proporţie de 102
la sută, să mărească productivitatea muncii
cu 1 la sută şi să realizeze 200.000 lei economii.
în consfătuirea de producţie pe fabrică, ţi­
nută recent, a reieşit că angajamentele luate
au fost depăşite : planul cu 14,20 Ia sută, iar
productivitatea muncii cu 12,2 Ia sută şi s-au
realizat economii de 398.000 lei.
La districtul C.FJ. Im
p en tru colectivul districtului
C.F.R. Zam, angajamentul
luat în Întrecere este cuvînt de
onoare, care trebuie neapărat
respectat. De aceea, fiecare
echipă munceşte cu avînt pen­
tru depăşirea zi de zi a sarcini­
lor de plan. Aşa, de pildă, echi­
pa condusă de Romos Burjoroe
s.a angajat să repare în luna
trecută 80 m.l. linie ferată : la
sfirşitul lunii, echipa a rapor­
tat realizarea a 90 m.l. linie. De
asemenea, subunitatea condusă
de picherul Ioan Rechestroc s-a
angajat să reducă punctajul
pe cărucior cu 2 la sută ; s-a
realizat o reducere de 5 la sută.
I. NIŞCA corespondent
P rr eeşeeddiinn ţt eellee co llectivei
¦i’: (j^eară cle aprilie. Pe uliţele sa­
tului s-a aşternut liniştea,
La sediul gospodăriei colective mai
gi e iacă lumină. Aşezaţi în jurul unei
mese, ciţiva oameni discută. Fac
plănui „de bătaie“ pentru ziua ur­
mătoare. Şi nii-i lucru uşor, mai
ales acum cind lucrările agricole
au întîrziat din cauza timpului.
— Tu, Dragota, te duci cu oa-
menii tăi să terminaţi plantările de
m pom i; brigada ta, Liviule, să scoa-
-g tâ citeva atelaje ca să grăpeze ară-
® tura şi să marcheze parcela de Ia
Şj Pârău, iar ceilalţi, la semănatul
A porumbului. Pînă diseară puteţi da
â gata şi restul de două ha. Gu asta,
-9. ar însemna că am terminat lucră-
<¦» rile din campania de primăvară.
>î Brigadierii Gheorghe Dragota şi
'L Liviu Alexandru îşi notează în car-
o netele.
§ — Cu furajele cum stăm, Au-
rţi gustineV Ai grijă de vaci. Produc­
ts ţia de lapte să nu dea înapoi cu
X nici un litru. Ştiu că nu mai ai
O concentrate. Tocmai de aceea, mîine,
ÎŞ te duci tovarăşe Giuloi la Haţeg
?!i după cele 1.200 kg. dS tărîţe ce ni
S s-au repartizat 1
ţr Alături de preşedintele gospodă­
ri riei, care cfă aceste indicaţii, de cei voltat mult. Cele două grajduri, re­
^ trei brigadieri şi membrii consi-
V liului, se găsea şi tov. Ioan Huzoni,
Q secretarul organizaţiei' de partid. El rile ridicate în acest timp, conving 9
este prezent aproape întotdeauna fa
asemenea şedinţe.
...In ziua următoare, pe coasta
„Din Sălişte“ colectiviştii din bri­
gada lui Gh. Dragolu plantau ulti­
mii meri şi peri din cei 2.020 care
au împînzit aproape 12 ha., iar cei
din brigada lui Liviu Alexandru aii
terminat, cu ajutorul tractoriştilor,
de semănat porumbul.
In aceeaşi zi, contabilul gospo-
Duminică fi mai 1962
__ Tasaaş:K^ ssroKaiHMamgagaae
Pentru a doua oară consecutiv, drapelul de
sector fruntaş a revenit sectorului metalurgic,
care a obţinut cele mai frumoase succese. în
cadrul sectorului, cele mai mari depăşiri de
plan le-au obţinut brigăzile conduse de comu­
niştii Casian Golea, Ioan Bogdan, Gheorghe
Cătănici şi alţii.
..
Respectă cnvîntul
„Vidra“ I ; productivitatea
din Orăştie a muncii a crescut fa­
îndeplinit planul ţă de angajament
producţiei globale cu 3 la s u tă ; s-a
pe cele patru luni îmbunătăţit de ase­
ale anului în curs
cu 7 zile înainte de menea mult calita­
termen, ăepăşinău- tea produselor. Ast­
şi astfel angajamen­ fel, la piei prelu­
tul luat la începu­ crate pe dermă s-a
tul anului. De ase­ depăşit indicele ca­
menea, la preţul de
cost s-au realizat litativ cu 3 la su­
55.000 lei economii
numai în trimestrul tă. iar la piei de
ovine prelucrate pe
blană, indicele cali­
tativ a crescut cu
14 la sută. Printre
OSOg
dariei, tov. Iosif Ciuloi, aduse cu ^
căruţa cele 1.200 kg. de tărîţe, iar
brigadierul zootehnic, Augustin Ni-
cula, supraveghea încă din zori fu­
rajarea animalelor şi scosul oilor
la păşune.
Tocmai în ziua aceea l-am cău­
tat pe preşedinte. Am mers la li­
vadă, la brigada de la însămînţări,
peste tot, dar nu l-am găsit. De fie­
care dată nj s-a spus că a fost pe
acolo, a sfătuit oamenii, s-a consul­
tat cu ei şi a plecat mai departe,
pentru rezolvarea ailor treburi.
Gînd ne-am îndreptat în cele din
urmă, spre sediu, un om de vreo ^
37—38 de ani, potrivit la statură şi
cu un mers apăsat, ne ajunse din
urmă. Intrăm în vorbă.
— Sînt Vinzante Băcălete, pre- <7
şedinţele gospodăriei. Am dai o rai- S
tă pe la cîmp, a'poi m-am abătut ci
pe la grajd. Avem aici, ca îtigri- w
jitor mulgător, pe Ion Suciu, un 0
băieţandru harnic şi priceput, iţi 'Ş
face plăcere să le sfăîuieşti cu el. &
Am stat de vorbă cu preşedintele, M
cu colectiviştii. De la ei am aflat ^
că din 1959 şi pînă acum, G.A.G. |
„23 August“ din Tuştea, s-a dez­
miza şi fîntînile, atelierele de fie­
rărie şi rotărie, pătulul şi silozu­
pe oricine. La inaugurare, sectorul ^
zootehnic număra 148 capete de i
animale. Acum, el cuprinde aproa- ^
pe 700 capete (191 bovine, 403 ovi­
ne, porcine etc.).
Colectiviştii vorbesc cu mîndrie
despre rezultatele muncii lor, la
care, un aport însemnat a adus şi ™
Vinzante Băcălete, preşedintele co- -g
lecfiveî. X
PETRE FARCAŞID |
P R O LE TA R I VIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢ I-V A !
4 o a g in i 20 ban '
bbwbhpbswrwctwi
Cercetări privind
a apariţia şi evoluţia
omului pe teritoriul
ţării noastre
Oamenii de ştiinţă de la Centrul
de cercetări antropologice al Academiei
R.P. Romîne fac cercetări în momentul
de faţă în legătură cu una din cele
mai importante descoperiri făcute in
ultimii ani privind apariţia şi evoluţia
omului pe teritoriul ţării noastre. Aces­
te cercetări se fac în raza comunei
Bugiuleşti, regiunea Oltenia, în colabo­
rare cu cercetătorii Institutului de ar­
VLADIM1R DOROFTESE heologie al Academiei R. P. Romîne,
lăcătuş
Muzeul regional al Olteniei, Comitetu­ Reisaj industrial : FUR­ Condiţii ex ista i
lui geologic şi Institutului de geologie- NALELE HUNEDOAREI.
geografie.
muncitorii care au In această zonă s-a descoperit de cu- D in fie r v e c h i- să le folosim din plin
obţinut cele mai rînd un nou punct fosilifer situat pe
faimoase realizări locul numit „Valea lui Grăunceanu". oţeî nou!
sînt Ioan Ivânes-
cu, Romulus Bu- Săpăturile făcute aici au scos la iveală >00000000 ooooooooo Printre, cei care au îmbrăţi­ ploatare într-alta. Apoi, că au
nea, Lucia Argint, resturile unei tabere vînătoreşti din o o şat iniţiativa furnaliştilor din
Elena Mafiei, Flo- vremea omului-maimuţă, datînd de cir­ g Chemarea Călan: „Să realizăm în lSb'z existat o serie de greutăţi din
rian Les, Paras- ca 600.000 de ani — cea mai veche Comitetului $ indicii prevăzuţi pentru anul
chiva Carasca, Li- aşezare de acest fel descoperită pe te­ 1965“, se numără şi tovarăşii lipsa unor piese de schimb
d.ia Tomescu, Aure­ ritoriul Europei. S-a găsit un mare o u.T.M. al. Combinatului o de la I. F. Sebeş. In angaja­
lia Pascu, Dumitru număr de oseminte de mamifere din mentele luate, lucrătorii de pentru fierăstraiele mecanice.
Drăgan, V i l m o ş cuaternarul inferior (Vilafranchianul O siderurgic din Hunedoara, o aici, au prevăzut, printre al­
Borbeli şi alţii. tele să realizeze un indice de Tot atit de adevărat însă, este
O adresată tuturor organi- o mecanizare la scos-apropiat de şi faptul că planul de mecani­
E. IOAN zaţiilor U.T.M. din regiu-. O0 55 la sută, să reducă'pierderi­ zare la scos-apropiat n-a fost
g le în exploatare cu 50 la sută realizat din cauza deselor de­
corespondentă şi să realizeze un indice de fecţiuni ale funicularelor în lu­
o ne, a găsit un larg ecou g cru. Acestea, aveau la bază fie
utilizare a masei lemnoase în deficienţe de instalaţie, fie o
o în rindurile tinerilor. In- o scopuri industriale de 70 la întreţinere neraţională.
evoluat), în marea majoritate sparte o drum aţi de organizaţiile % sută. Pentru traducerea anga­
jamentelor în viaţă şi-au pro­ Desigur, o justificare ar fi
pentru extragerea tnăduvei. Printre g U.T.M., ei au desfăşurat X lipsa de experienţă a celor două
echipe de instalatori, constitui­
resturile acestei tabere vînătoreşti se g şi desfăşoară însufleţite g te de curînd. Ea nu poate fi
însă admisă, deoarece, este ştiut
numără şi o serie de unelte de muncă, g acţiuni patriotice de co- g că o asistenţă tehnică susţinu­
tă şi un control minuţios al ca­
precum şi resturile unor maimuţe fo- j O lectare a metalelor vechi.
sile.
(Agerpres). g Dir partea sfrungăriei
g de cilindri
g In acest an colectivul struu- pus să extindă lităţii lucrărilor
g găriei de cilindri de pe lîn- lucrul în 1 bri- „_ „ 1Qr r. executate, pre-
g gă laminorul de 650 mm. al
Ştirile zilei O G. S. Hunedoara a predat ole- găzi complexe 111 lU oZ întîmpină orice
mici şi mari,, cu indici7 prevăzuţi pentru neajuns de o
0 tăriilor peste 400 tone fier plata in acord amil 1965“ asemenea prove-
L a o d ih n ă şi tra ta m e n t a vechi. Din acestea, 200 tone au global, să ex- rsrirîrrîr- '"rTnr~ 1 ...... nienţă. Se vede
g fost colectate, iar alte două su-
In trimestrul I al acestui an au fost trimişi g te au rezultat din şpan. Prin- tindă metoda de exploatare în treaba că la I.F. Sebeş, tocmai
la odihnă şi tratament, în cele mai frumoase O tre cei care s-au evidenţiat în trunchiuri şi catarge, să fo­ acestea au lipsit. In plus, a mai
staţiuni balneo-climaterice din ţară, 1.545 oa­ losească cit mai judicios masa lipsit şi aprovizionarea în timp
meni ai muncii din regiunea noastră. Din aceş­ O munca de colectare a fierului lemnoasă etc. Util a rampelor de încărcare a
tia 141 sînt pensionari. funicularelor cu material lem­
g vechi sînt Laurean Haiduc, Erimul trimestru al anului nos.
Elevi Prima praşîlă g Ioan Alaftei, Postolică Bera, a fost încheiat de forestieri cu
0 Florea Mină, Gheorghe Ştefan, următoarele rezultate: depăşi­ Cit priveşte indicele de meca­
în excursie Corespondentul nostru tov. mg. g Ervin Bauer, Petru Bularda, Ion rea planului la producţia glo­ nizare la doborît-secţionat, el a
Todor Eugen ne informează că ieri, g Davinga şi alţii. bală cu 26 la sută, la producţia rămas nerealizat şi din cauza
Luni 7 mai 5 aprilie, la G.A.6. din Cut au în­ marfă cu 29 la sută şi depă­ lipsei unor muncitori calificaţi,
a.c., un număr ceput lucrările de prăşit la floarea- g I. PREDAN şirea indicelui de utilizare a a organizării nejudicioase a re­
de 35 elevi de la soarelui şi sfecla furajeră. Intr-o O strungar masei lemnoase cu 4 la sută.
şcoala elementa­ singură zi au fost prăşite 15 ha. cu Cît priveşte indicele de meca­ paraţiilor.
floarea-soarelui şi 10 ha. cu sfeclă g In îr-o singură zi nizare, el a rămas nerealizat,
ră din Zam, ra­ furajeră. nu numai la scos-apropiat, ci Există însă posibilităţi reale
ionul Ilia fac o g Muncitorii districtului L 6 şi la doborit-secţionat şi la ca în perioada ce urmează să se
excursie la Hu­ Un nou magazin cojit mecanic. obţină rezultate din cele mai
nedoara. Ei vor g Vulcan au hotărît ca una din bune şi la indicii de mecanizare.
vizita acolo noi­ In noul centru al oraşului Aceasta, cu atit mai mult, cu cit
le construcţii din Deva, a fost deschis zilele a- g duminicile trecute s-o consacre timpul permite intensificarea
oraşul siăerur- cesţea, la parterul noilor blo- muncii în exploatări, mai ales
giştilor, combi­ cun, un modern magazin de O colectării fierului vechi pentru la răşinoase. In acest scop însă,
natul şi castelul încălţăminte. Noul magazin este necesară o cit mai bună or­
huniazilor. este înzestrat cu tot mobilie­ oţelăriiie patriei. A participait In general, se vede că a exis­ ganizare a muncii la întreţine­
rul necesar şi aprovizionat tat o preocupare pentru obţi­ rea şi montarea instalaţiilor de
cu un bogat sortiment de în ­ întregul colectiv, care a mun- nerea unor realizări frumoa­ scos-apropiat. In mod deosebit
călţăminte. se, că întrecerea socialistă în­ va trebui să se insiste pe îmbo­
o cit timp de 6 ore. In acest tre brigăzi şi parchete s-a des­ găţirea cunoştinţelor profesio­
O i;____ 1 <10n.n0n0n0 kg. făşurat cu însufleţire, că sub nale ale muncitorilor care exe­
strînse îndrumarea organizaţiilor de cută aceste lucrări, pe calitatea
g timp au fost partid, muncitorii forestieri au muncii lor.
depus eforturi pentru a extra­
O fier vechi, care a şi fost în- ge din exploatări cît mai mult Vorbind despre instruirea oa­
material lemnos şi a,-l valorifi­ menilor, ea este necesară şi la
0 cărcat în vagon şi expediat ca la maximum. muncitorii care lucrează cu fie­
0 apoi oţelăriilor. răstraiele mecanice „Drujba“.
Cu cît se va ajunge mai repede
Avans bănesc colectiviştilor O Şi la Atelierele R.M.R. Sime- o ca fiecare dintre ei să cunoască
6 ria se acordă atenţie cuvenită X bine maşina şi modul ei de func­
La parterul Dezvoltind ramuri­ vans bănesc cîte 5 lei ţionare, cu atit realizările ce se
n o i l o r blocuri le de producţie cele pentru fiecare zi-mun- X strîngerii metalelor vechi. Intr-o g vor obţine la doborît-secţionat
din centrul ora­ mai rentabile, colecti­ că. Colectiviştii Dumi­ mecanic, vor fi mai valoroase.
şului Deva s-a viştii din satul Strei, tru Nelega, Maria Pas­ g singură zi au fost colectate şi g
deschis un ma­ oraşul regional Hune­ cu, ioan Neagu şi alţii Cele arătate se pot realiza fără
gazin de desfa­ doara, au avut posibi­ se numără printre cei g predate I.G.M.-ului 20.000 kg. g Despre toate acestea s-ar pu­ prea multă greutate şi prin sim­
cerea produse­ litatea să sporească care au executat un tea vorbi multe. In materialul ple cursuri de instruire la par­
lor lactate. Ma­ continuu veniturile bă­ număr însemnat de zi­ OO fier vechi. S-au eviden‘ţiat în oO de faţă, însă, ne vom opri pu­ chete, sau sectoare, ţinute de că­
gazinul este bi­ lteşti ale gospodăriei. le-muncă şi au primit ţin asupra planului de meca­ tre maiştri, tehnicieni saii ingi­
ne aprovizionat Acest lucru este ilus­ cele mai mari sume de O această acţiune strungarul La- o nizare. Faptul că n-a fost rea­ neri. Dacă acestea sînt pe înţe­
cu un bogat sor­ trat şi de faptul că de bani. lizat, are la bază şi cauze obiec­ lesul oamenilor şi strict legate
timent de pro­ curînd colectiviştii de 0 dislau Gsttka, şefii de partidă g de necesităţile practice, ele sînt
duse. aici au primit ca a- R. HOMOŞTEANU S Ioan Lunu şi Teodor Munteanu, g tive şl subiective. Mai îritîi, tre­ de un real folos.
OO maistrul ' Romulus O buie arătat că a influenţat ne­
In fotografie : corespondent Bonta ş. a. gativ, întrucîtva, montarea şl Vor mai trebui luate apoi mă­
Aspect interior. a demontarea a trei funiculare, suri ca la rampele de încărcare
care au fost mutate dintr-o ex- a funicularelor să existe întot­
g I. CR1SAN 8 deauna stocuri de material lem­
nos, vor trebui procurate din
g N. C. BARBIJ o timp piesele de schimb necesare
0 mecanismelor.
corespondenţi $
Indicii de mecanizai'e se vor
O 'O Îmbunătăţi şi prin sosirea de la
ooooooooooooooooooo©oo<>< reparaţie capitală a unuia din­
tre tractoare, şi prin faptul că o
PANOU PE ONOARE serie de muncitori folosiţi la
decojit vor putea trece la alte
faze de lucru, urmînd a se uti­
liza cojitoarele mecanice etc.-
îmbunătăţirea indicilor de me­
canizare, vor aduce fără îndoia­
lă, la îmbunătăţirea simţitoa­
re a tuturor celorlalţi indici.
Iată deci că există condiţii
depline ca forestierii din Sebeş
să realizeze cu succes toate an­
gajamentele ce şi le-au luat cu
ocazia îmbrăţişării iniţiativei
furnaliştilor de Ia Călan. Şi nu
ne'îndoim Că o vor face. Entu­
rÂNDREI NAGY, ALEXANDRU JUNIE, MIHAI HANN CAROLINĂ TÎRJOIANU, ziasmul lor, dorinţa de a con­
este şef de brigadă în sec­ lucrează ca laminator şef la este preşedintele G.A.C. din învăţătoare la Şcoala de 8 aiii tribui la înfăptuirea cît mai
torul II al minei Lupeni. laminorul de 650 mm. de la satul Gusu, raionul Sebeş. din Livadia, s e 'numără prin­ grabnică a Directivelor celui
Acum citeva luni el a pre­ C. S. Hunedoara. El şi-a adus Bun gospodar şi priceput or­ tre cadrele didactice frunta­ de-al III-lea Congres al P.M.R.,
luat conducerea unei brigăzi o contribuţie de seamă la eco­ ganizator al producţiei agri­ şe din raionul Haţeg. Ca şi sînt chezăşia sigură a succesu­
rămase sub plan, pe care a nomisirea celor peste 500 to­ cole, el este apreciat de în ­ In activitatea didactică, ea se lui lor.
ridicat-o la nivelul celor ne metal, pînă la 30 aprilie. treaga masă a colectiviştilor. află in fruntea acţiunilor
fruntaşe. cultural-educative.
C. GHEORGHE