Page 23 - 1962-05
P. 23
pagf. ? » M trj mcmmmutm Nr. 2290
r?msi7m iEm & i<LXJMS2S2La c !BBaHafflBBBQgBBaawP g rssisRasEaens^'m '.L»&
Sectorul zootehnic CETĂŢENI 1
şi perspectivele lui în gospodăria 7 MAI 1962 Valorificaţi orice fe l de piei prin D. C. A. j
noastră PROGRAMUL 1 : 5,10 Muzică care vă oferă preţuri avantajoase.
populară romlnească ; 5,30 Mar
Gospodăria noastră colectivă atingă încărcătura de animale In corfele funicufarului, minereul din Teliuc ia drumul spre Hunedoara. şuri patriotice; 6,10 Muzică PIEILE DE MIEL, CAPRĂ Şl VÎNAT
nu e de mult timp lnîiinţată. la suta de hectare stabilită de uşoară; 6,30 Emisiune pentru
Knul acesta este primul cînd Congresul al III-lea al P.M.R. sate : Sfatul agronomului: în oo© oxaoo® ac© c«ooo«Qooaco> 0 9 « eooeooitooeo© 080 080 aa o co o o o o cG o a o o o ae
lucrăm pămîntul Împreună. pentru anul 1965. grijirea culturilor de porumb ;
Dar încă de la Înfiinţare (de 7,10 Jocuri populare romîneşti; vindeţi-Ie unităţilor D. C. A. in primele 3-o
cembrie 1961), noi am hotărît Pentru asigurarea creşterii în 7.30 Sfatul m edicului: Igiena ore de la sacrificare spre a nu se degrada.
să acordăm o atenţie deosebi bune condiţiuni a efectivului alimentaţiei în timpul primă
tă dezvoltării sectorului zooteh de animale ce-1 vom avea în verii ; 7,45 Program de valsuri ASOf
nic. Aş putea spune chiar că acest an, împreună cu tovară romîneşti ; 8,00 Muzică ; 8,30 IMTREPRiNDEREA REGIONALĂ
ne vom profila gospodăria In şul Inginer zootehnist care lu Melodii populare rom îneşti; 9,00
special pe creşterea animalelor. crează în gospodărie, am sta Tinereţea ne e dragă ; 10,08 Cîn DE ELECTRICITATE DEVA
Hotărîrea noastră are la bază bilit ce anume furaje şi con tece pentru cei m ici; 11,30 Al
condiţiile şl posibilităţile pe strucţii zootehnice sînt nece manah ştiinţific ; 12,00 Muzică p rin u n ităţile d e re ţe le din:
care le avem. Suprafaţa ocu sare. Astfel, am semănat cu po uşoară sovietică ; 12,15 Din schi
pată cu fineţe naturale cu rumb pentru furaj 15 ha., 25 ha. ţele scriitorilor noştri ; 12,30 — P e v a ( t e le f o n 2 i7 9 «125)
prinde mal mult de jumătate cu trifoi, 20 ha. cu ovăz, iar Prelucrări de folclor ale compo
din terenul gospodăriei. De a- de pe cele 261 hectare de fine zitorilor idin ţări socialiste-;' — Alba lulia. (telefo n 2f3)
ceea, am hotărît să folosim din ţe vom recolta în medie 1.500 13,05 Concert de muzică Uşoa — P r a ş tie (te le fo n 157)
plin aceste posibilităţi precum kg. fin la hectar. In ceea ce ră; 16,15 Note de lector; 16,25
şi ajutorul pe care ni-1 acor priveşte construcţiile, Încă în Muzică populară romînească şi — Sim e p ia (te lefon 6)
dă statul pentru cumpărarea acest an vom ridica un grajd a minorităţilor naţionale; 17,30
de animale. pentru 100 capete şl două gropi Prietena noastră cartea: „Din E IE M Ii
pentru siloz cu o capacitate de creaţia clasicilor literaturii ro-
Deja, deşi au trecut numai 4 200 tone. Pentru ol avem deja mine“ — George Coşbuc ; 18,00 lucrări noi de «stelaţii electrice in
luni de la constituirea gospo un saivan Ou o capacitate de Cîntă orchestra de estradă a Ra-
dăriei efectivul nostru de ani peste 900 capete. dioteleviziunii, dirijată de Sile ţ terioare precum şi reparaţii la cele
male, proprietate obştească este Dinieu, Constantin Birsan şl existente, c i materialii clientului sau
destul de însemnat. Dacă la în Ca îngrijitori am ales oa Paiil Urmuzescu ; 18,40 Inter
ceput nu • am avut decît 32 de meni pricepuţi, care muncesc preţi la -microfon ; 19,45 Muzică al întreprinderii, In oraşe şi sate. }
boi pentru muncă şi 64 de oi, cu dragoste în acest sector. Uşoară interpretată la p ia n ;
In prezent avem 102 bovine din Printre ei se numără colecti 20,20 Melodii populare romî
care 70 vaci şi viţele şl 372 oi. neşti interpretate la ocarină;
viştii îngrijitori la ferma de vaci 20.30 Noapte bună, cop ii: „Por
Din creditele acordate de ca iile Tomesau, 'Matei Urîtu tiţa nimănui“ de Evghenii Per-
stat am cumpărat 70 vaci şi şi Ilie Plosco.v.- meak ; 20,50 Tribuna radio.
viţele şi peste 300 oi. La oi
am depăşit deja planul stabilit Pe măsură ce va creşte efec }Spectacole ale artiştilor popularizarea cărţilor In rin-
pentru acest an, iar la bovi tivul de animale şi cantităţile amatori dul acestora, colectivul biblio
ne de la 102 cît avem în pre de furaje vor fi sporite, se vor tecii a organizat 18 acţiuni de
zent vom ajunge la 120 pînă la construi noi grajduri şi mater Echipa de teatru a sindica masă. Printre acestea pot fi IHT8EPMMEREA BE GOaSÎRUCŢil Şl
sfîrşitul anului. De asemenea, nităţi. Intenţionăm ca pînă în amintite consfătuirea pe mar
tot în acest an, ne vom procura 1965 să ajungem la cel puţin tului sanitar din Brad a pre ginea cărţii „Zile de primă 7 MAI 1962
30 de porci. 200 bovine din care 150 vaci cu vară“, recenziile cărţilor „Me
lapte, (mal bine de 40 capete la zentat de curînd în localitate talele prezentului“ şi „Car DEVA: Profesiunea Doamnei
După cum am pornit, sîntem suta de hectare) la peste 1.000 tea lăcătuşului“, consfătuirile Waren — cinematograful „F.
convinşi că gospodăria noastră oi şi să creştem anual In me un şir de spectacole cu pie pe temele îmbunătăţirii ca Sirbu“ ; Agentul X-25 — cine MONTAJE METALUR6ICE REŞIŢA
va reuşi încă în anul 1963 să die 100 de porci. lităţii muncii organizate pen matograful „Patria“ ; HUNE
sele „O noapte furtunoasă“ tru mineri, ceferişti şi m un DOARA : Fii fericită, A n i! —
Linie cu zero puncie Paşii pe care i-am făcut în citori din cadrul U.R.U.M.P. cinematograful „ V ic to r i a“ ;
primele luni după constituire, de I. L. Caragiale şi „Steaua SEBEŞ: Vals pentru un milion
Echipa de lucrători de cale precum şi condiţiile şl posibili De asemenea au mai fost — cinematograful „Progresul“ ;
condusă de Aurel Todeasă de tăţile crescînde ce le avem ne fără num e“ de M. Sebastian. întocmite de colectivul biblio Omul care aduce ploaia — ci N G A JE ăZA :
la staţia C.F.R. Miercurea a de dau certitudinea că vom reu tecii 4 liste de recomandare nematograful „M. Sadoveanu“ ;
pus eforturi susţinute pentru a şi să realizăm ce ne-am pro Prima piesă a mai fost pre pentru mineri şi tehnicienii PETROŞANI: Puştiul — cine
întreţine calea ferată în condi- pus. In felul acesta, gospodă mineri, pentru muncitorii ca matograful „A. Sahîa“ ; Drum
ţluni cît mai bune. Aşa se face ria noastră îşi va aduce con zentată de asemenea la Bă- re lucrează la prelucrarea bun, autobuzule! — cinemato - Conducători auto (şoferi)
că la măsurătoarea care s-a tribuţia la îndeplinirea înain metalelor prin aşchiere, pen graful „7 Noiembrie“ ; (ALBA - Rutierişti cu carnet eliberat de miliţie >
făcut zilele trecute, 4 km. de li te de termen a sarcinii trasa iţa, Baia de Crîş şi Gura- tru turnători şi electricieni. IU LIA : Flăcări în taiga — ci - Macaragii auto cu carnet de şofer
nie ferată, pe care lucrează a- te de cel de-al III-lea Con nematograful „Victoria“ ; Aripi - Mecanici pentru utilaje grele
ceastă echipă, au fost găsiţi cu gres al partidului privind dez barza. i R. BĂLŞAN puternice — cinematograful „23
zoro puncte (nici o eroare). A u g u s tO R Ă Ş T I E : Cursa de
voltarea sectorului zootehnic, ir corespondent 100 km. — cinematograful „V. - Mecanici auto *
Printre cei care au muncit Roaită“ ; Strada Seiller nr. 8 —
mai bine sînt Ilie ‘Petrut* sii sarcină despre care tovarăşul De asemenea, ansamblul ar Un nou cinematograf cinematograful „Flacăra“ ; SI- S o lic ita n ţii s e v o r prezenta la b iro u l j
Ioan Fălămaş. tistic al clasei a IX-a de la sătesc MERIA : Salt spre glorie — ci
Gheorghe Ghieorghiu-Dej a Şcoala medie din Brad a pre nematograful „Ilie Pintilie“ ; d e a n g a j ă r i a l I. C . M . M . R e ş iţ a , s tr . >
S. DRAGOM1R zentat cu succes un reuşit De curînd, la Rişculiţa a H AŢEG : O si zgomotoasă —
vorbit pe larg în Raportul pre spectacol in faţa colectivişti fost inaugurat un nou cine cinematograful „ P o p u la r“ ; F în t în ilo r nr. 1 \
corespondent lor din Zdrapţi. matograf sătesc. Primul spec BRAD : Străzile au amintiri —
zentat la recenta sesiune a tacol prezentat a fost cu filmul cinematograful „Steaua Roşie“: W W v/v
La biblioteca IOAN FAUR, sovietic „Cazacii la horă“, la LONEA: Dragoste de septem
din Pui Marii Adunări Naţionale, unde NIG. IGA care au participat peste 250 brie — cinematograful „Mine
de ţărani colectivişti. rul“ ; TEIU Ş: Oameni pe pod
am avut cinstea să particip şi corespondenţi — cinematograful „V. Roaită“:
eu. MIMAI FAUR ZLATN'Â: Volga, Volga — ci
Cartea pentru muncitori nematograful ,,Muncitorul“ ; ÎNTREPRINDEREA be explorări lupeni
ION AVRAM corespondent IL IA : Cerul Balticei (seria I
Zilnic, peste 100 de oameni şi II) — cinematograful „Gh. eu sediul in Lupeni str. Avram laneu nr. h
preşedintele G.A.G. ,,30 Decembrie“ ai muncii împrumută cărţi de Doja“ : APOLDUL DE SUS :
comuna Sibişel, raionul Orăştie la biblioteca orăşenească din Dragostea te aşteaptă — cine ANG AJEAZĂ IM E D IA T :
Petroşani. De la începutul matograful „23 August“. — Ura j u r i s c o n s u l t
anului, aproape 2.000 de oa
meni ai muncii au citit peste « S fr?
21.000 cărţi şi broşuri. Din
aceşti cititori, 1.020 slnt m un
citori şi tehnicieni. Pentru
Solicitanţii se vor prezenta personal la sediul 1
1
{ întreprinderii cu urm ătoarele acte: 1
1
De la Începutul anului, la bi — D ip lo m ă d e stu d ii în original, 'i
blioteca din Pui, raionul Haţeg,
au fost Înregistraţi aproape 400 D o v a d ă sau d e c izie d e în s c rie re în 1
de cititori, iar numărul volume
lor citite în această perioadă se co lec tiv u l d e ju risco n su lţi,
ridică la peste 2.430. Acest lu
cru a fost posibil datorită di C — D o v a d ă d e v e c h im e în p ro fesie . 1
verselor forme de popularizare a — A u to b io g ra fie . **»)
cărţii pe care le-a folosit în ac
tivitatea sa bibliotecara Luiza JuJuJ11 l—ZwVuJuJV
Lenchlş. De curînd ea a pregă
tit expoziţia „Cartea agrozoo In ultimul an, G.A.C. d in Sintanăret a sporit considerabil şi turma de ovine, proprie PENTRU 24 ORE V izitaţi cn m eredere
tehnică“ şl recenzia a două ro tate obştească. Ba numără acum peste 560 capete, majoritatea cu lină semifină.
mane, acţiuni la care au luat Vreme nestabilă cu cerul noros. Vor , MAGAZINELE
parte un mare număr de co IN FOTO: O parte din turm a de oi a gospodăriei. cădea ploi temporare. Temperatură
lectivişti staţionară : ziua între 15 şi 22 grade, ra .. PRODUSE INDUSTRIALE DIN HUNEDOARA
iar noaptea între 4 şi 9 grade. Vînt care vă oferă un bogat sortiment de :
g . SBUGHEA potrivit cu intensificări din sectorul
vestic. © ÎESiTIIEI
corespondent
O € O M F E € Ţ I'I
© TIICiTiJI
încheierea procesului de colectiviza Pentru o m a i s i r î n s ă l e g ă t u r ă a Tocmai pentru aceasta am indicat pentru sezonul de primăvară
re a agriculturii, unirea ţăranilor în şi indicăm colectivelor de creaţie să
mari gospodării agricole, pun în faţa program elor b r i g ă z i l o r a r t i s t i c e f ie alcătuiască texte pe probleme, în care i i n m m noM TG ncii KSMSii se stit m <
colectiviştilor noi şl Importante sar să se vorbească despre sarcinile con
cini legate de mărirea producţiei la agitaţie eu viaţa s a t u l u i c o l e c t i v i z a t crete ale planului de producţie. Un A N G A JE A Z Ă *
heotar, dezvoltarea şeptelului, extinde text se poate referi la creşterea ani
rea suprafeţelor cultivate cu legume, malelor, altul la cultivarea legumelor, f
creşterea avuţiei obşteşti; într-un cu- altul la campania agricolă de primă
vînt sarcini privind dezvoltarea mul lilna din problemele principale ale tilor. Mulţi îngrijitori-mulgâtori s-au Sînt in curs de elaborare încă două vară sau toamnă etc. Gredem că în ® DOI CONTABILI REVIZORI $
tilaterală şi întărirea economică şi or planurilor de producţie din gospodă angajat să obţină 3.000—4.000 litri de texte, care militează pentru întărirea acest fel, programele vor fi mai fo
ganizatorică a gospodăriilor agricole riile colective este mărirea producţiei lapte pe cap de vacă furajată. In pro economico-organlzatorică a G.A.G., lositoare decît textele care "discută ,,în C o n d icii <
colective. de grîu şi porumb. Multe gospodării au gramele brigăzilor de agitaţie din Pri- unul pe tema cultivării legumelor şi general“ despre gospodărie, din care
obţinut în anii trecuţi producţii mari caz, Gîrbova etc., problema creşterii altul pentru creşterea animalelor. spectatorii rămîn cu prea puţine învă IU studii medii \
Activitatea cultural-educativă de masă de grîu. Aplicînd metode agrotehnice animalelor a constituit şi constituie o ţăminte.
poate şi trebuie să-şl aducă în mod avansate, producţia de grîu va creşte preocupare însemnată. Deşi există un material documentar © trei ani în funcţii contabile sau financiare)
concret şi eficient contribuţia la înde şi mai mult în acest an. destul de bogat, se constată că unele Dezvoltarea actuală a mişcării artis
plinirea acestor obiective. Documentele de partid pun în faţa colective ale brigăzilor artistice de agi tice de amatori, exigenţele mereu cres >
„Porumb — 5.0001“ kg. Ia ha. — iată lo gospodăriilor agricole colective din taţie nu-1 folosesc judicios, nu alcă cînde ale publicului, cer din partea co >
In ansamblul muncii cultural-artis- zinca sub care au pornit cu entuziasm apropierea oraşelor şi centrelor munci tuiesc pe scheletul textelor publicate, lectivelor de instructori şi interpreţi
tice, un loc de seamă îl ocupă brigă la muncă şi gospodăriile agricole co toreşti sarcina de a extinde suprafeţele programe care să răspundă cerinţelor eforturi şi mai mari pentru îmbunătăţi SPITALUL UNIFICAT HAŢEG $
zile artistice de agitaţie. Zugrăvind cu lective din regiunea noastră. Brigada cultivate cu legume. Grădina de zar actuale. rea calităţii spectacolelor cu brigăzile ?
convingere procesul de transformare şi artistică de agitaţie a căminului cul zavaturi aduce colectiviştilor venituri artistice de agitaţie. angajează
consolidare socialistă a agriculturii, tural din Geoagiu (Orăştie), a pus în însemnate. Experienţa G.A.G. Miceşti Nu s-ar putea spune că brigăzile ar p a trii s u ro ri m e d ic a le
militînd pentru educarea ţărănimii mun scenă un program special care mili este grăitoare în acest sens. tistice de agitaţie nu pun în discuţie Pe scenele unor cămine culturale se
citoare în spiritul colectivismului, bri tează pentru realizarea acestui obiec probleme legate de consolidarea gos mai prezintă încă programe insufi COOPERATIVA MEŞTEŞUGĂREASCĂ
găzile artistice de agitaţie au dovedit tiv. Prin cîntece, scenete, monoloage, Agricultura socialistă presupune apli podăriilor agricole colective. In ultimii cient pregătite, plate, care nu pătrund
că sînt adevărate tribune pentru pro brigada demonstrează colectiviştilor carea pe o scară largă a regulilor ani, acestea au renunţat la abordarea la inima spectatorului. Asemenea as „UNIREA" DIN SEBEŞ
movarea ideilor socialismului la sate. posibilităţile realizării şi depăşirii pla agrotehnicii înaintate. Goiectiviştii în unor probleme minore, nesemnificati pecte trebuie combătute. Activiştii cul
nului de producţie la porumb, prin apli vaţă să lucreze pămîntul în rnod ştiin ve, ocupîndu-se mai mult de ceea ce turali, şi în primul rînd instructorii, EXECUTĂ
Multe brigăzi artistice de agitaţie carea regulilor agrotehnice şi organi ţific. este esenţial şi caracteristic epocii noa trebuie să găsească cele mai adecvate
săteşti din regiunea noastră s-au do zarea muncii. stre. Mai sînt însă programe de bri formule artistice pentru reliefarea con prin secţia sa de nichelaj orice
vedit a fi un sprijin real acordat or Aceste probleme, şl altele, trebuie gadă care trec foarte repede peste rea ţinutului programului, pentru ca aces
ganelor locale de partid şl de stat, Dar nu numai brigada din Geoa tratate pe larg şi convingător în pro lităţile noi ale satelor, expediază în cî ta să treacă dincolo de scenă, să co reparaţii la motociclete, motoa
contribuind prin mijloace specifice ar giu a pus în scenă programe cu tem a: gramele brigăzilor artistice de agita teva cuvinte chestiuni extrem de im munice cu cel căruia 1 se adresează.
tei, la înfiinţarea unor gospodării co „Porumb — 5.000“, el majoritatea bri ţie. portante. Nu este suficient ca într-un re şi biciclete, tinchotoda
lective şl ta consolidarea economico- găzilor de agitaţie săteşti. Acestea tra program de brigadă să se întîlnească Inibogălindu-şi mereu repertoriul,
organizatorică a acestora. Aşa sînt tează şi alte aspecte din activitatea co La îndemîna colectivelor de creaţie noţiuni ca : dezvoltarea multilaterală fiind în pas cu viaţa satului, tratînd şi piesele solicitate de clienţi.
brigăzile artistice ale căminelor cultu lectiviştilor. stă materialul bogat care poate fi a gospodăriei, creşterea şeptelului, mă cele mai caracteristice aspecte din
rale din Daia Romînă (Sebeş), Gura- adoptat şi folosit cu succes. In ulti rirea fondului de bază etc., înşiruite viaţa şi munca unei colectivităţi, rea-
sada (llia), Vinţul de Jos (Alba), Măr- Colectiviştii din Balo'mlr au adre- ma vreme, Sasa centrală a creaţiei lizînd spectacole de înaltă ţinută ar
tineşti (Orăştie) etc. sat o chemare tuturor gospodăriilor populare a tipărit şi difuzat cîteva doar. Astfel, programul de brigadă tistică, brigăzile artistice de agitaţie
din regiune pentru realizarea unei în nu-şi va atinge scopul. Acesta trebuie
Sarcinile mari, deosebite, pe care cărcături de 40 bovine, 60 porcine şi culegeri de texte de brigadă valoroa îşi vor aduce şi mai mult contribu
partidul le pune în faţa agriculturii se : „Înfloreşte colectiva noastră", să le dezbată pe larg, să-i înveţe pe ţia ia realizarea sarcinilor pe care
în etapa actuală, impun cu necesitate 100 de ol la fiecare sută de hectare. „Azi belşugu-1 pentru noi“, „La tribu ţărani cum să muncească, pentru a partidul le trasează agriculturii noa
Acestei Iniţiative l-au răspuns marea stre socialiste.
ridicarea pe o treaptă superioară a ac majoritate a gospodăriilor colective. nă... porumbul“, „Gintă armonică“. dobtndi rezultate din ce în ce mai bune,
tivităţii brigăzilor artistice de agita Gasa regională a creaţiei populare a să demonstreze avantajele muncii în Prof. CLEMENTE C-TIN
ţie, formaţii care, prin specificul lor, Sporirea producţiei de carne şi lap alcătuit şi trimis căminelor culturale comun, să-i convingă cu exemple con
sînt strîns legate de viaţa şi munca te a ătftt şl stă în atenţia colectiviş textele: „Colectiva să-nflorească“ şi crete. metodist principal,
oamenilor. Sasa regională a creaţiei
„Aurul ogoarelor* (porumb 5;000^.
populare —" Deva
