Page 24 - 1962-05

Sir. 2 m DRUMUL 'SOCIALISMULUI H*&. I

Cercurile politice pentru mineri Parcul

De cîţiva ani, la exploatările Acest program a fost aprobat noasa, Pavel Pigui de la Lu­ din Săsciori
miniere din Valea Jiului, pe lin­ de biroul Comitetului orăşenesc peni şi alţii.
gă alte forme ale învăţămmtu- *\fV V
Iui de partid, funcţionează de partid. Astfel s-a creat po­ Unele cercuri cum sînt cele
cercurile politice pentru mineri. sibilitatea de a pregăti propa­ Zi de duminică însori- 5
Experienţa de pînă acum a do­ gandiştii Ia fiecare temă, de a-i conduse de propagandiştii Pe­
vedit că în condiţiile de muncă ajuta să concretizeze anumite tru Gălăţan, Ioan Toma de la tă. Pe uliţele satului Săs- S
specifice minerilor, aceste cer­ teme la specificul muncii din E.M. Vulcan, şi altele, desfăşoa­
curi reprezintă cea mai potri­ sectorul respectiv. ciori grupuri, grupuri de >
vită, mai accesibilă formă de ră o activitate bună. In aceste
învăţămînt. Programul întocmit cuprinde cercuri se fac expuneri cu un femei vorbind cu veselie, >
teme cu caracter diferenţiat. conţinut bogat, se pun întrebări
în acest an, în Valea Jiului Aşa, de pildă, sînt prevăzute şi se poartă discuţii, iar frec­ se îndreptau spre sediul ?
funcţionează 36 cercuri politi­ teme legate de specificul mun­ venţa la toate şedinţele este
ce pentru mineri, în care sînt cii minerilor c a : „Sarcinile ce bună, rare fiind cazurile cînd ( sfatului popular. In scurt >
cuprinşi aproape 1.000 membri revin organizaţiilor de partid unii cursanţi lipsesc.
de partid din sectoarele minie­ din exploatările miniere pentru ij timp, aici s-au strins mai
re. La exploatările miniere Lu- îndeplinirea planului pe amil Activitatea bună a cercurilor
peni, Vulcan, Aninoasa, Lonea 1962 la toţi indicii“, „Respecta­ politice pentru mineri face ca bine de 80 de femei. Ve- L
s-au organizat asemenea cercuri rea N.T.S. In industria carboni­ în viitor această formă a învă-
In toate sectoarele subterane. feră“, „Introducerea tehnicii noi ţămintului de partid să fie ex­ niseră, la chemarea co- 7
Marea, majoritate a acestor — factor important în creşte­
cercuri au o activitate bună, rea producţiei şi productivităţii tinsă şi mai mult, pentru a cu­ m itetului comunal de fe- ?
atît în ceea ce priveşte calita­ muncii în industria carbonife­ prinde cît mai mulţi membri de
tea, cît şi în privinţa frecven­ ră“. De asemenea, sînt prezente partid din rîndurile minerilor, mei, care a luat iniţiativa
ţei cursanţilor la învăţămînt. teme menite să contribuie la aceste cercuri aducînd o contri­
îmbogăţirea cunoştinţelor poli­ buţie preţioasă la educarea lor de a organiza în mijlocul
Faptul că în aceste cercuri se tice ale minerilor cum s în t: partinică, la mobilizarea lor în
fac expuneri scurte, de 30—40 „P.M.R., forţa conducătoare a lupta pentru îndeplinirea sar­ sătulul un parc. Rafila
minute, pe anumite teme, expu­ poporului în lupta pentru desă- cinilor de mare răspundere puse
neri urmate de discuţii, face ca vîrşirea construcţiei socialiste în de partid în fata minerilor. Drăghici, o femeie voinică f
minării să vină cu interes, oda­ patria noastră“, „Măreţul pro­
tă pe lună, la şedinţele ce se gram al P.C.U.S.“ şi altele. P. UNGUR şi vioaie, a început să *
ţin. La cercurile politice pentru
mineri frecvenţa este de cele !Pe baza pregătirii făcute, a spună fiecăreia ce are de L
mai multe ori peste 90 la sută, materialului bibliografic reco­ >
aiingînd Ia unele chiar 100 Ia mandat, unele expuneri an fost făcut.
sută. întocmite de către propagan­
dişti. Anumite materiale pentru Din felul cum o ascul­ t
în vederea îmbunătăţirii acti­ expuneri au fost însă întocmite tau, se vedea că Rafila >
vităţii cercurilor politice pentru de cabinetul de partid şi date
mineri, în acest an şcolar, Co­ propagandiştilor. ÍDrăghici este bine cunos­
mitetul orăşenesc de partid Pe­
troşani a dat o mai mare aten­ Pentru a se putea asigura ex­ cută şi respectată de lo­
ţie întocmirii programului lor. puneri cît mai bune, mai atrac­
tive în cercurile politice pentru calnice. Ea este doar pre- ?,-
Anii trecuţi, fiecare cerc avea mineri, Ia începutul anului şco­
un program întocmit de comi­ lar s-a avut în vedere ca propa­ înainte de termen Noi construcţii, noi giganţi de metal se ridică în Hunedoara. şedinţa comitetului comu- V,
tetul de partid de Ia exploata­ IN FOTOGRAFIE: Aspect de pe şantierul furnalului nr. 7 din Hunedoara.
rea minieră respectivă, cu teme gandiştii de Ia aceste cercuri să Colectivul Cooperativei meş­ nai al femeilor, iniţia- r
care difereau de la un cerc Ia fie tovarăşi cu o bună pregăti­
altul, lucru care nu permitea re politică şi profesională, ca­ toarea acţiunii.
pregătirea propagandiştilor Ia pabili să dea răspunsuri com­
fiecare temă. Din această cau­ petente întrebărilor ce Ie pun teşugăreşti „Retezatul“ din Ha­ N-a trecut m ult şl din ^
ză nu se putea asigura nici un cursanţii, să clarifice probleme­ ţeg a raportat îndeplinirea an­
conţinut Ia nivelul cerinţelor, le ivite în cadrul discuţiilor. zăvoi, de la un Tcilome- 7
expunerilor ce se făceau. A exis­ gajamentelor luate în întrecere P O S T A R ED A CŢIE
tat de asemenea tendinţa ca în Majoritatea propagandiştilor şl a planului de producţie pe tru depărtare, a sosit pri- ?
programele cercurilor să fie in­ corespund cerinţelor. Printre
propagandişti se numără teh­ luna trecută cu 3 zile înainte mul camion cu pămlnt. l
cluse numai teme cu caracter nicieni cum sînt tovarăşii Ioan de termen. Cele mai bune rezul­ Carp Lucian (Cugir) : Ulti­ G. Coşbuc („Mamă“) sau Ma- ritatea poeziilor trimise sînt bi­
economic, negiijîndu-se cele cu Şerban de la E.M. Lupeni, Şte­ Pe locul viran din cen- ţ
caracter de educaţie, de cultură fan Ciorik de la E. M. Petrila, tate au fost obţinute de secţiile: mele versuri sosite la redacţie cedonski („Nu-s oprelişti“). ne orientate, axate p8 teme ac­
generală. boiangerie nr. 1, care a reali­ vădesc un progres vizibil în ceea tuale. in ceea ce priveşte însă tm l satului a început \
Traian Gherman de la E. M. zat planul de producţie pe tot ce priveşte ritmul, folosirea fi­ N. Tudor (O răştie): Schiţa realizarea artistică, nici una nu atunci o muncă insufle- }
Aceste lipsuri au fost înlătu­ Vulcan, ingineri ca tov. Vasile trimestrul H al anului, boian­ gurilor de stil, a rimelor etc. „Lumina roşie“ ne dezvăluie se ridică Ia un nivel adecvat,
gerie nr. 2, cu o depăşire a Tematica este bine aleasă, insă reale calităţi de prozator. Prin- fiind doar simple însuşiri de *ţită.
rate prin întocmirea unui pro­ Baciu de la E.M. Lupeni, Ioan sarcinilor de plan pe luna apri­ mai este tratată pe alocuri în- tr-o creionare mai puternică a generalităţi. Or, una din tră­ Grămezile de păm lnt
lie de 82,5 la sută, încălţăminte tr-o manieră oaie aminteşte caracterelor principale, o mai săturile esenţiale ale poeziei
gram care cuprinde aceleaşi Stănilă — E.M. Vulcan, mineri comandă, reparaţii cismărie prea mult uneori de Fmines- atentă selecţionare a dialogu­ este originalitatea, noutatea pe deşertate din camionul ce
fruntaşi în producţie cum sînt Baru Mare şi altele. cu („Convingeri“), alteori de rilor şi prin eliminarea unor care trebuie să o aducă versul,
teme pentru toate cercurile. cuvinte uzitate prea des în des­ prezentînd-o într-o formă cit nu mai prididea cu tran­
tov. Emanoil Stingă de la Ani­ NICU SBUCHEA crierea scenelor în care apar mal frumoasă, care să convin­
personajele Jak şi Gabriel, schi­ sportul, se transformau
planificator
repede In rondourt. Rafi- ^

;HB= ţa poate fi publicată. Pentru gă şi să emoţioneze în acelaşi la Drăghici, Elisabeta .
refacerea ei cereţi şi sprijinul timp.
Moga, Ana Bădilă, Maria t

cercului literar ,,L'. Rebreanu“ Petrişor şi celelalte femei, ^
din localitate.
NOI ŞCOLI I. Cismaş (Brad) : Schiţa so­ cu hărnicia ce le caracte- >
l. Simedru (Vinerea), S. sită la redacţie ridică o pro­
Zilele trecute io- construcţie a celor La construcţia clă- Lupşe (Sebeş) : Cu adaptări la blemă de mult depăşită in sa­ vizează, Intr-o jum ătate
specificul local, versurile pot fi tele regiunii noastre, netipică.
cuitorii din Strun- clouă noi şcoli ele- dirilor au lucrat mă­ folosite în programele brigăzii Tipic în zilele noastre la sate, de zi, au schimbat com­
artistice de agitaţie ale cămi­ este chipul ţăranului care lup­
gari şi Purcăreţi din mentare. Astfel, din joritatea locuitorilor nului cultural. tă pentru întărirea economică plet înfăţişarea centrului
şi organizatorică a G.A.C. In satului.
raionul Sebeş, au ziua de 24 aprilie, din PPle d0,,ă ~ate C. Sjetcu (Petrila), I. Cori- afară de aceasta, schiţa e scri­
trăit un eveniment copiii de aici învaţă uasate.
Cină soarele a ajuns
deosebit. Au fost ter- in şcoli spaţioase şi IOAN OANCEA
deasupra capului, femeile,
minate lucrările de luminoase. corespondent

ciuc (Simeria), N. Cătămci (Cu­ să şi neglijent, confuz, cu mul­ cu obrajii îmbujoraţi, pu- ^

gir), I. Tălaru (Colan), M. Ar­ te greşeli nepermisc de orto­ ţin obosite, dar vesele, au ^

Seonom il eom b-intib-'d delean (Deva), I. Iordache grafie şi gramaticale. pornit pe uliţele satului, <

(Haţeg), G.Pirva (Brad). Majo­ f. STRAUT spre case. In urma lor a i

Personalul de loco- reuşit să elimine toa- •ffiTz rămas un minunat parc ?

motivă de la depoul te pierderile de abur, cu alei şi opt ronăouri, pe L

C.F.R. Simeria, în frun- obţinînd o economie de Unde mergem a z i? care a fost însăminţată v
te cu comuniştii, ob- combustibil de 24,500 ) iarbă şi flori, au fost plan- ^

ţine lună de lună im- tone. S-au remarcat 0 Stadionul „Corvinul“ din întîlneşte liderul categoriei I-a > taţi 40 trandafiri de ăt-
portante economii de mecanicii şi fochiştii Hunedoara găzduieşte astăzi în- Metalurgistul Cugir.
combustibil şi lubrefi- Cornel Caraşca, Vasi- tîlnirea de fotbal dintre Corvi­ jj ferite soiuri, panseluţe...
anţi. Printr-o muncă ie Stan, Mihai Hudes- nul şi Ştiinţa Timişoara, con- La Deva, Minerul întîlneşte
mai bine organizată, cu şl Vlad Ermuş. De tînd pentru Cupa R.P.K. echipa ceferiştilor din Teiuş. Nu va trece m ult şi în
personalul care deser- remarcat faptul că la
veste locomotiva 230.317 una din adunările ge- ° Pe terenul dc baschet al • La căminul cultural din noul parc al săsciorenilor
a reuşit ca în luna tre- neraie a organizaţiei de Şcolii pedagogice din Deva au Zldrapţi, raionul Brad, are loc
cută să economisească bază P.M.R., personalul loc azi, cu începere de Ia ore­ astăzi un spectacol dat de cele vor înflori primele pan­
27 tone combustibil. La de locomotivă s-a anga- le 19, finalele la baschet din ca­ mai bune formaţii de teatru din
obţinerea acestui suc- jat ca nici o locomotl- drul fazei de zonă Ia care au raion, clasate pe primele locuri seluţe şi toate celelalte ¦)
la faza raională a celui de-al
participat campioanele de • ju­ III-lea Festival bienal de tea­ flori care vor incinta pri-

virile trecătorilor. Acesta ţ

este rodul muncii insufle- \

ces au contribuit în vă să nu fie cu pierderi niori din 8 regiuni ale ţării. tru „I. L. Caragiale“. îşi vor da ţite al femeilor din Săs- i}
concursul artiştii amatori din ciori. Ele au hotărit să în ­
mod deosebit comuniş- de combustibil, angaja­ 0 Azi se dispută o nouă eta­ Crişcior, Rişculiţa, Vălişoara şi
pă în campionatul regional de Baia de Criş, cu piesele : „în­
ţii losif Blaga, Viorel ment care se Înfăptuieş­ fotbal. Cel mai important meci floresc pomii“, „Deşteaptă pă­ treţină parcul totdeauna
Părău, Ion Tlmişan şi se anunţă a fi Ia Sebeş, unde mântului“ şi „Soarele a răsărit
te. echipa din localitate Sebeşul,
Nicolae Stoia. Ia miezul nopţii“ (STAN MA­ curat, frumos.
RIN — coresp.j.
Şi comuniştii de pe I. PRICOP R. B.

locomotiva 230.027 au fochist

Echipa de forjori de la ate Herul de întreţinere al E. M. o

) Barza condusă de comunistul Gheorghe Ometa, aduce u n x Oameni ai Hunedoarei noi

< aport însemnat la întreţinerea în hune condiţiuni a mecanis- x

< meior şi utilajelor miniere, exe cutînd numai reparaţii de Lună ¦

<calitate. % Hunedoara. Marea cetate a şi furnalistul Nicu Babarţi, tul. Cărţile sînt pentru el nu
metalului. De aici pleacă ambii de la secţia a Ii-a. Lingă numai un mijloc de destinde­
o !N CLIŞEU: Maistrul Petru Ciulai, şeful de echipă Gheor- o ft* zilnic spre diferite uzine şi fa ­ ei, cîţiva care-i asistau aşteaptă re, ci şi un izvor nesecat de pă rîndurile şi literele neuni­ cinci anunţuri scrise cu îngri­
lii brici mii de tone oţel şi lami- cunoştinţe. In biblioteca lui forme se vede că multe însem ­ jire : „O călătorie în v iito r:
c glie om eta şi forjorul Cornel Cristea, consultîndu-se asupra o i({ nate. Freamătul muncii nu sfîrşitul partidei. personală poţi găsi cărţi bele­ nări au fost făcute in timpul Patria noastră in anul 1965 —
j(* conteneşte o clipă. Nu conte­ — Ş a h !... spune apăsat tristice, tehnice şi diverse p u ­ mersului. 7-TV....“, „Cunoştinţe despre
c confecţionării unor piese necesare executării reparaţiilor la o nt neşte o clipă clocotul metalu- blicaţii ştiinţifice în probleme
lui incandescent in pîntecele Babarţi, după cîteva minute de astronomie, astronautică şi — Sînt notiţe din vizita pe
S macaze. $ ¦li furnalelor şi a cuptoarelor de glndire. radio. Citi mu vin în locuinţa care am făcut-o in U.R.S.S. —
o< | Martin. Zi şi noapte, fie săr- lui confortabilă din Răcăştie spune el. Iată la Moscova, am univers — 14.IV...“, „Originea
Ooooooooooor><x>ooooooooooooooooooo<xx>cooooooooo<»oo ţj- bătoare, fie zi de lucru, se in­ — Hm... O cedez. Mai ju ­ să-i ceară lămuriri într-o pro­ făcut turul oraşului, am vizi­ şi evoluţia omului — 26. IV...“,
ii virtesc şi cafele laminoarelor. căm ? blemă sau a lta ! O dată cu tat universitatea Lomonosov.
CONŞTIINŢA ÎNALTA sfaturile, el le dă întotdeauna Are 32 etaje. Aici învaţă 24.000 „Concurs de şah Intre schim­
§ şi, toţi aceşti coloşi de o ţe l: — Las'pe mline. Acum mer­ şi cărţi să se documenteze. de studenţi... Expoziţia Unio­ bul de noapte şt schimbul n r jţi
O zi obişnuită, gadieri, alergară la cau pămlnt pentru a gem la repetiţie. Maistrului Aurel Mihăilescu de nală. Mi-au plăcut m ult cine- 1 — 21. IV....“ „40 de ani de
Oamenii de prin locul cu pricina. potoli flăcările, alţii I jurnale, cuptoare Martin, elec­ pildă, i-a îm prumutat de cu­ panorama şi pavilionul ştiinţi­ la crearea U.T.C. — 18. IV...“.
părţile Cugirulul îşi Peste cîtăva vreme săpau şanţuri să izo­ trice, laminoare, baterii de — Bine, dar mline trebuie rind „Schiţa politică a celor fic... Vizitarea Mausoleului Le- Sub fiecare, este trecută ora şi
vedeau fiecare de sosi şi o echipă de leze focul. S-a lu­ ft cocs, slnt puşi în mişcare de două rÂmerici‘l, tlnărului sudor nin. Kremlinul cu sala arme­
treburile sale. înspre intervenţie formată crat aşa cîteva ore să merg •la cor. Petru Verbuncu „Călăuza sudo­ lor, noua sală a Congreselor... numele conferenţiarului.
pădurea de pe Rîul din muncitori de la în şir. oameni. — Atunci, duminică. rului electric“, lui Mihai Tăr- Ce fru m u seţe! Impresii de
Mic, la kilometrul 6, uzinele din Cugir. Clte nu s-au scris despre — Duminică merg la Tim i­ năuceanu „Sudarea metalelor“... neuitat I — Să veniţi Intr-o după-ma- W
se zări însă deodată, împotriva flăcărilor ...Şi, după o mun­ să pe la noi, cînd se ţine o
o pală de fum. Acolo, care voiau parcă să că încordată, plină I furnaliştii, oţelarii şi lamina- şoara la operă... Hai, tot m li­ In ce-l priveşte, citeşte acum După fiecare frază scoate asemenea conferinţă. Mîine de
în inima pădurii, a iz- de bărbăţie şi curaj, ne. Pînă începem repetiţia la mai m ult literatură tehnică. clte o exclamaţie de uimire. exemplu. O să vedeţi că sala-i
taucnit un Incendiu, cuprindă şi să mls- fti torii de la Hunedoara! Cine cor... Mai are puţin pînă a-şi pune arhiplină — spune cu însufle­
Fumul acoperea din tuie toată pădurea, focul a fost localizat la punct o lucrare proprie: — Da mi-a plăcut m ult la ţire tînărul Ioan Rusan, se-
ce in ce mai mult şi apoi stins. iiift» nu cunoaşte strădania lor de — S-a făcut! „încărcarea prin sudură auto­ Moscova. Am stat două zile. De cretarul organizaţiei U.T.M.
văzduhul. Izbucniseră s-a Încins o adevăra- a stoarce agregatelor cit mai 'Asemenea discuţii poartă mată a cilindrilor de laminoa­ aici, am plecat la Leningrad.
şi flăcările. Bătrîna tă luptă. Oamenii lu- Cei cîţiva zeci de ii multe produse? Cine nu ştie aproape In fiecare zi. Nici re“. Este rezultatul unor cău­ Am vizitat Ermitajul, Aurora, — Si care v-a plăcut mai
pădure de fag înce- oameni veniţi aici, !ti astăzi că pentru ei s-au con- unul nu vrea să se recunoască tări îndelungate, a numeroase Smolnîi, locuri despre care am m ult din cele pe care le-aţi [{[
puse să ardă. erau cu o excepţlo- {j* struit sute de blocuri de locu- învins. Cum le place deopotri­ seri şi după-mese petrecute în citit a tita ! Şi iată, le-am vă­ audiat anul acesta ?
nală dîrzenie şi nl- chemaţi de Înalta vă şi şahul şi teatrul, trebuie tovărăşia cărţilor. zut. Cu avionul TU-104 am ple­
...îndată ce obser- lor conştiinţă, au fă­ inţe spaţioase şi confortabile, să-şi împartă bine timpul. cat la Kiev, oraşul grădină. Ce — Este greu să alegi. Cea
vară acest lucru, oa- meni nu simţea ce-I cut totul pentru ca •|| un club muncitoresc, un tea- Aminăoi fac parte din echipa — După ce termin lucrarea, m inunăţie! Numai verdeaţă şi mai interesantă mi s-a părut
menii din împreju- oboseala. Hotărîrea pagubele să fie mi­ Ţ, tru, un stadion şi atîtea al- de teatru a secţiei. La con­ am să pot citi din nou mai flori. Şi cită curăţenie I Zilele conferinţa „Despre prietenie,
rimi: muncitoriîores- nime, pădurea să fie f tete ? cursul ce a avut loc de curind multă beletristică — spunea de odihnă propriu-zis, le-am
tieri, pădurari şi bri- de a apăra, împotri- salvată. De aceea, ft- Da, siderurgiştii de azi ai au clştîgat fazele pe combi­ zilele trecute. Mi-au plăcut dragoste şi tovărăşie“. Păcat
va focului pădurea, toţi ca unul, merită fa Hunedoarei muncesc şl trăiesc nat şi oraş. Acum se pregă­ m ult „Bărăganul“, „Pămlnt petrecut în staţiunea Kurpat,
—--- ’ bun al întregului po­ cele mai calde feli­ tesc pentru regiune. Repetiţii­ desţelenit“. „Neamul Jurbini- Ungă lalta. Despre felul cum că sala n-a fost de două ori
por, Ii Însufleţea pe citări. din plin o viaţă nouă care pe le se ţin lanţ. Dar, spre deo­ lor“. Dar, in biblioteca mea, am fost trataţi, cum am pe­ mai m a re !...
toţi In muncă. Unii zi ce trece devine tot mat plă­ sebire de Babarţi, Covaci mai mai am şi alte cărţi bune. Şi trecut, e de prisos să mai vor­
dintre oameni arun- GH. C. cută, mai înfloritoare... face parte şi din corul combi­ apoi, am să trec şi pe la li­ besc. s tn t amintiri pe care nu ceasta este viaţa nouă ă
natului. In plus. are şi moto­ brărie... le uiţi toată viaţa !...
...... - ¦ ¦Î3 g«r----- O ăupă-masă ca oricare al­ cicletă. De clte ori se joacă siderurgiştilor din Hune­
ta. La casa de cultură a o piesă bună, sau o operă la r ăpitorul Alexandru Petra- C um urci spre birourile doara. In rîndurile de mai sus
siderurgiştilor este un continuu Cluj. Timişoara, sau In altă vici de la O.S.M. nr. 1 are O.S.M. nr. 2, pe unul din am prins doar cîteva crîmpeie.
ăute-vino. Unit vin pentru re­ parte, nu-i chip s-o scape. Bi­ in faţă un caiet cu notiţe. Du­ pereţi poţi vedea o gazetă in ­ Oameni ca Ioan Covaci, Nicu
petiţii la diverse activităţi cul­ neînţeles, i-o povesteşte şi lui teresantă : „Programul sălii Babarţi, Cornel Pleşa, sau
turale, alţii în calitate de Babarţi... de cultură al O.S.M. 2“. Pe ea,
^ spectatori. La una din mesele f jn a din pasiunile sudoru- in loc de articole, stnt prinse Alexandru Petrovici găseşti
de şah sînt doi dintre cei 7ie- aici cu miile. li vezi în fiecare
lip siţi: maşinistul de la încăr­ lui Cornel Pleşa de la la­
A p a r t a m e n t e p e n s i a t a i l ii e i 8! carea furnalelor Ioan Covaci minorul de 800 mm. este citi­ zi in secţiile combinatului, 1a.
casa de cultură, la teatru, în
In noul cartier din oraşul Brad, constructorii au dat în
folosinţă minerilor un nou lot de locuinţe. S-au mutat în librării, în cluburi, pe străzi.
apartamente noi 112 familii.
Sînt oamenii noi ar Hunedoa­
Un mare număr de apartam ente se găsesc în construcţie.
SILVIU BANCIU rei noi.

corespondent GH. comşUŢA