Page 25 - 1962-05
P. 25
pH?. *¦ rc2ssnxmir>^in T)RUMUL SOCIALISMULUI Nr; 2290
«r O T K wtaMastMaRsnaaiMKaüsam«j «w .rj-o jx -sra r:-: :Z89SHBSKCK8P;rcersHHSJUOTXtSKL P re sa in te rn a ţio n a lă
d e sp re sesătinea e x t r a o r d in a r a
ULTIMELE ştiri ultimele ştiri ultimele ştiri ultimele ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI
a M a r ii A d u n ă r i ÂTaţionale
a R e p u b lic ii P o p u la re R outin e
titulat: Colectivizarea agri
New York Times: culturii in Rominia“.
După ce face o trecere In
NEW YORK 6 (Agerpres). revistă a desfăşurării sesiunii
Ziarul „New York Times“ extraordinare a Marii Adunări
din 1 Mai a publicat al trei Naţionale. corespondentul
lea articol consacrat sesiunii scrie că după încheierea co
0 a f a s é f v » d e l a K r e m l i n Vizita lui G. S. Titov în S.U. extraordinare a Marii Adu lectivizării, premisele sînt
<e®it!S<a e r a t ă c e l e i d e » a BALTIMOEE 5 (Agerpres). — G. s. Titov s-a întâlnit cu in nări Naţionale a R. P. Ko bune, „deoarece partidul ro-
TASS transm ite: ginerii, tehnicienii şi muncito mme trim is de coresponden min a dus la ţară o politi
(®K & a n i v e r s a r i a z i a r u l u i ^ P r a v d a . * rii din uzină. La oţelăria Mar tul său special la Bucureşti. că foarte constantă. El nu a
La 4 mai, pilotul cosmonaut tin, el s-a întreţinut cu cîteva forţat colectivizarea...“ Re-
MOSCOVA 5 (Agerpres). TASS P.G.U.S., care a luat apoi cuvîntu! a se de conducători ai partidelor tnar- grupuri de muncitori. Muncito Sub titlul „Mari transfor lattnd diverse probleme ridi
transm ite: dat citire salutului adresat de Comi xist-leniniste frăţeşti, conducători ai G, S. Titov a vizitat Uzina rii l-au salutat cu căldură şi mări in a g r ic u ltu r ă în ar cate in raportul prezentat de
tetul Centrat al P.G.U.S. ziarului guvernelor ţărilor socialiste, ziarişti „Sparrows Boint“ aparţinînd prieteneşte pe cosmonautul so ticol se arată : „Sesiunea Ma tovarăşul Gheorghe Gheor-
La 5 mai în Sala Congreselor din „Pravda“ şi tuturor lucrătorilor din şi publicişti din ţările socialiste. firmei „Bethlehem Steel“ din rii Adunări Naţionale a ghiu-Dej, ziarul arată că a-
Kremlin a avut loc şedinţa festivă presa sovietică. Baltimore, una din cele mai vietic. R.P.R. şi-a încheiat lucrările cesta „a fixat noi obiective
consacrată celei de-a 50-a aniversari Ziarul „Pravda" luptă cu hotărîre mari uzine metalurgice din la 30 aprilie, aprobind în una pentru diversele sectoare ale
a ziarului „Pravda“. , fnminîrtd Ordinul Lenin delegaţiei împotriva ideologiei social democraţiei S.U.A., la care lucrează 30.000 nimitate programul Partidu producţiei agricole“ în vede
ziarului „Pravda“ Leonid Brejnev, pre de dreapta. împotriva revizionismului, de muncitori. lui de creare a unui Consiliu rea sporirii producţiei.
La festivitatea jubiliară au participat şedintele Prezidiului Sovietului Suprem dogmatismului şi sectarismului. superior pentru agricultură şi
conducătorii partidului comunist şi ai al U.R.S.S., a subliniat că ziarul „Pruv- Popoarele cer Încetarea imediată de introducere a unor schim Avghi:
guvernului sovietic, vechi lucrători din ria“, al cărui întemeietor, însufleţitor Coexistenţa paşnică, dezarmarea ge bări radicale care să asigure
presa sovietică, reprezentanţi ai ziare şi conducător ideologic a fost marele nerală, totală şi controlată, lichida a experienţelor nucleare o mai eficientă conducere a ATENA 5 (Agerpres). —
lor centrale, revistelor, agenţiilor de Lenin, a străbătut o cale grea şi glo rea rămăşiţelor celui de-al doilea răz agriculturii socializate a Ro- Ziarul „Avghi“ a publicai
presă, radioului şi televiziunii, edituri rioasă împreună cu partidul său comu boi mondial — acestea sînt probleme Norvegia India mtniei“. Referindu-se la pro mai multe materiale despre
lor. Au participat de ademenea, redac nist iubit. le dintre cele mai importante cărora blemele discutate In timpul sesiunea extraordinară a Ma
tori ai ziarelor partidelor marxist-leni- „Pravda" le acordă o mare atenţie. OSLO 5 (Agerpres). — DELHI 5 (Agerpres). — sesiunii, corespondentul a- rii Adunări Naţionale.
niste frăţeşti din multe ţări, ziarişti de La şedinţa festivă a prezentat un ra EI a apreciat cuvîntările rostite de Nouă organizaţii sindicale, sociale şi Federaţia indiană a asociaţiilor pen merican relevă că „alături de
pe taate continentele. port Pavel Satiukov, redactor — şef Nikita Hruşciov ca un model de pu pacifiste din oraşul norvegian Bergen tru Naţiunile Unite a adresat puteri enumerarea statisticilor şi ci Ziarul a redat pe larg par
al ziarului „Pravda“. blicistică partinică leninistă. au adresat guvernului şi poporului lor care posedă arma atomică apelul frelor privind creşterea ani tea referitoare la situaţia in
Şedinţa a fost deschisă de N. S. S.U.A. o scrisoare de protest în care de a înceta imediat experienţele nu malelor şi producţiei agrico ternaţională cuprinsă in ra
Hruşciov, prim-secretar al C.C. al Pentru noi, ziariştii sovietici, a de Ziariştii sovietici, a spus în înche cer să înceteze imediat experienţele cleare, de a depune toate eforturile le“, aceasta „a trecut in re portul tovarăşului Gheorghe
clarat el, nu există ceva mai sfint de- iere Pavel Satiukov, sînt liberi in mun nucleare. pentru înfăptuirea dezarmării totale şi vistă toate aspectele vieţii po Glieorgliiu-Dej şi îndeosebi
P.G.U.S. cit să slujim poporul nostru, să luptăm Numeroase organizaţii şinenumăraţi pentru salvarea omenirii de teama litice şi economice din Ro- problemele legate de Balcani,
ist. S. Hruşciov a subliniat că bazele pentru transpunerea în viaţă a indica ca lor de creaţie. Ei exprimă glo cetăţeni din toate oraşele Norvegiei permanentă faţă de un război atomic. mînia“. In încheierea cores. subliniind că „guvernul ro-
ţiilor partidului fdninist, să luptăm trimit ambasadei americane scrisori pondenţei se a ra tă : „Fapt mîn pune din nou problema
„Pravdei" au fost puse de conducăto pentru comunism. durile şi năzuinţele poporului lor. In asemănătoare. Republica Sud-Africană este că in momentul de faţă creării unei zone ăenucleari-
rul iubit al oamenilor muncii, Vladiin'.r U.R.S.S. ziariştilor li se acordă o colectivizarea s-a terminat“ zate In Balcani. Ziarul rele
llici Lenin, întemeietorul Partidului Salutînd pe reprezentanţii presei co înaltă preţuire şi partidul comunist S. U. A. JOHANNESBURG 5 (Agerpres). — iar „ţăranii găsesc destule
Comunist şi al statului sovietic. El a muniste şi muncitoreşti, prezenţi în manifestă o grijă permanentă pentru Chemăm poporul din Africa de sud stimulente pentru a spori vă larga aprobare de care
dat „Pravdei* o măreaţă forţă vitală. sală, Satiukov a declarat: Presa so dezvoltarea presei sovietice. NEW YORK 5 (Agerpres). — să protesteze împotriva experienţelor
Crearea ziarului a fost o operă cu a- vietică îşi va îndeplini şi pe viitor da Gete mai diferite categorii ale po nucleare, se spune in declaraţia Consi producţia“. s-au bucurat in ţările balca
devărat istorică. toria sa internaţionalistă faţă de miş Au vorbit apoi, salutînd ziarul, Cen porului american îşi exprimă protes liului pentru apărarea păcii din Repu nice propunerile guvernului
carea comunistă şi muncitorească in Ţzîun, redactor şef adjunct al ziarului tul împotriva reluării de către guvern blica Sud-Africană, în legătură cu elec.-
Amintind că cea de-a 50-a aniver ternaţională, faţă de mişcarea de eli „Jenmînjibao", C. .Toshi, membru al tuarea de către Statele Unite a unei
sare a „Pravdei“ coincide cu o altă berare naţională.
dată memorabilă — Ziua naşterii Iui
Karl Marx, N. S. Hruşciov a sp u s: Pavel Satiukov a spus că marele
„Nemuritor este numele lui Marx. ne
muritoare sînt opera şi învăţătura sa Lenin a prezis viitorul strălucit al Comitetului Central Executiv al Con a experienţelor nucleare în atmosferă. noi serii de exper enţs nucleare. Neue Zürcher Z eitung: R. P. Romine pentru trans
atotbiruitoare. Marxistn-leninismul a „Pravdei". „Pravda“ leninistă a fost siliului Naţional al Partidului Comu Secretarul trezorier al Sindicatului După cum se anunţă din Johannes
formarea Balcanilor şi a
devenit o mare forţă care transformă stegarul partidului în zilele luptelor nist din India, redactor al ziarului unit al muncitorilor din industria de burg (R.S.A.), Consiliul pentru apă ZÜRICH 5 (Agerpres). — Aăriattcii intr-o regiune a
lumea, stindardul a milioane şi mili
oane de oameni, ideologia unor ţări revoluţionare din 1917. Acum. a spus „New Age", Etienne Fajon, membru automobile şi avioane (A.F.L.-G.LO.) rarea păcii din R.S.A. a chemat poporul Ziarul elvepan „Neue Zür relaţiilor de bună vecinăta
şi popoare întregi. el, putem afirma cu mîndrie că „Prav în Biroul Politic al Partidului Comu a adresat preşedintelui Kennedy o scri sud-african să se unească cu popoare cher Zeitung“ a publicat rin te, pace şi colaborare şi care
da“ a îndeplinit cu sfinţenie porun nist Francez, director politic al zia soare în care cere încetarea experien le din întreaga lume pentru „a cere articol al corespondentului se află şi astăzi în actualita
N. S. Hruşciov a relevat că istoria cile lui Lenin, a purtat şi poartă sus rului „L’Humanité", Leon Kasman. ţelor nucleare care se efectuează acum său special la Bucureşti, in- tea vieţii politice.
„Pravdei“ este indisolubil legată de steagul marxism-leninismului, marele membru al C.C. al P.M.U.P., redac în Oceanul Pacific. categoric ca arma nucleară, armamen
istoria eroică a partidului comunist, de adevăr al vieţii, marele adevăr al co tor şei al ziarului „Trybuna Ludu”, «tV-Qv-'3' -r» <T.. 'Tv '
lupta revoluţionară a oamenilor mun Iii seara zilei de 3 mai, un grup de tele şi războiul să fie puse pentru tot
deauna în afara legii“.
cii din ţară pentru nimicirea ţarismu munismului. care a luat cuvlntul în numele orga cunoscuţi artişti americani din New •'S<Ny'
lui şi capitalismului, pentru victoria „Pravda“ a dus o luptă intransi nelor centrale de partid din ţările York a participat Ia un „schimb al
clasei muncitoare şi instaurarea puterii socialiste din Europa. Au mai păcii“ în Piaţa „Times” în semn de Problema Kaşmirului î n discuţia
oamenilor muncii în U.R.S.S., pentru gentă împotriva duşmanilor marxism-
construirea socialismului şi triumful leninismului, a îndeplinit cu sfinţe luat cuvîntu! Râul Valdes, redac protest împotriva reluării experienţe Consiliului de Securitate
comunismului — societatea cea mai nie porunca leninistă dc a păstra şî tor şef adjunct al ziarului cuban „No- lor nucleare. Incepînd de la 26 aprilie,
luminoasă şi cea mai dreaptă de pe întări unitatea partidului. ticias de Hoy", Aukley Johnson, ve ziua reluării experienţelor un aseme NEW YORK 5 (Agerpres). — Respingind categoric aceste In ce priveşte exprimarea vo
pămînt. Raportorul a subliniat deosebita im teran al presei muncitoreşti america nea schimb se organizează în fiecare La 4 mai a avut loc o nouă pretenţii, reprezentantul Indiei, inţei poporului din Kaşmir, a
ne, în numele redacţiei ziarului „Wo-- seară. şedinţă a Consiliului de Secu Krishna Menon, a declarat să subliniat Menon, el şi-a spus
Izvorul nesecat al forţei presei noas portanţă a Congresului a! XX-lea al ker” şi a conducătorilor Partidului ritate care a examinat proble nu se poate admite nici un fel deja cuvîntul in timpul alegeri
tre rezidă în legătura ei indisolubilă P.G.U.S. care a deschis o nouă etapă Comunist din S.U.A.. ziaristul alge-
cu poporul. în unitatea sa inseparabilă îu istoria partidului şi a ţării. Con
cu poporul, a spus el. N. S. Hruşciov
ma Kaşmirului. Reprezentantul de mediaţi? sau arbitraj în ches lor libere şi în Adunarea legis-
a subliniat că partidul dă o înaltă damnarea hotărâtă a cultului persona rian Henri Alleg şi Alee Robertson, O noua eapiozie nucleară Uniunii Sovietice, Morozov, s-a tiuni care sînt exclusiv chestiuni -Ia,t.ivăv> a st. at. ului Kaşm’ itroi.J jij U Ic; ~
preţuire presei ca arma sa ideologică
lităţii lui Stalin, restabilirea norme reprezentantul ziarului „Tribune“ în
efectuată de S.U.A.
cea mai credincioasă, cu cea mai lungă lor leniniste în viaţa partidului şi a numele ziarelor comuniste din Austra pronunţat pentru normalizarea interne ale Indiei. In ce priveşte Reprezentantul Indiei a con
bătaie, ca tribuna cu adevărat populară statului au stîrnit o uriaşă activitate lia şi al Comitetului Central al Parti WASHINGTON 5 (Agerpres) situaţiei în Kaşmir şi pentru re plebiscitul, a spus el, condiţiile firmat intenţia fermă a guver
a constructorilor comunismului si con creatoare în rîiidul milioanelor de oa dului Comunist din Australia. La Washington s-a anunţat tragerea trupelor pakistaneze de pentru organizarea lui existau nului indian de a nu fi în nici
sideră că activitatea presei este una meni sovietici. In faţa presei sovie oficial că la 4 mai S.U.A. au acolo. El a subliniat că, cu cit odinioară, însă Pakistanul a un caz iniţiatorul unui conflict
din cele mai importante activităţi de Participanţii la adunarea festivă au
partid şi obşteşti. tice s-au deschis vaste posibilităţi; ea aprobat în unanimitate salutul adre efectuat în regiunea insulei se va realiza mai repede o re compromis chiar el acest ple militar şi de a stărui pentru o
Presa noastră reprezintă un luptător a devenit o adevărată tribună a po sat Comitetului Central al P.C.U.S. Christmas din Oceanul Pacific glementare paşnică a aşa-numi- biscit neîndeplinind obligaţiile reglementare paşnică cu Pakis
neobosit şi un propagandist al politicii porului, un luptător dîrz împotriva de „Pravda“ şi de toţi lucrătorii din tei probleme a Kaşmirului pe care îi reveneau prin acordul tanul.
leniniste în lupta pentru triumful prin- stagnării şi rutinei. a 4-a explozie nucleară în at baza respectării voinţei po de armistiţiu şi hotărîrile Co
cipiilor coexistenţei paşnice, consoli presa sovietică. , mosferă. porului din Kaşmir care a ho- misiei O.N.U. şi ale Consiliului Reprezentanţii Angliei şi
dării păcii în întreaga lume, contribuie Satiukov a subliniat că în zilele tărît să-şi lege soarta de India, de Securitate. S.U.A., care au urmat Ia cuvint,
activ la consolidarea comunităţii socia zdrobirii ideologice şi organizatorice s-au eschivat să formuleze pă
liste, a unităţii mişcării comuniste in a grupului îracţlonist antipartinic, „PianuB Sflikker" prezentai sesîwnsc cu atît va fi mai bine, iar acea Krishna Menon a arătat că reri precise şi sincere asupra
ternaţionale, a solidarităţii frăţeşti a ziarul „Pravda“ a primit mii de Consiliului N. A. T. O. de 8a A i ena sta va corespunde principiilor Pakistanul comite continuu problemei discutate, limitindu-
oamenilor sovietici cu oamenii muncit scrisori şi rezoluţii adoptate la adună
şi ţelurilor Cartei O.N.U. acte de agresiune împotriva se la apeluri adresate Indiei şi
din ţările capitaliste, cu luptătorii miş rile oamenilor muncii în sprijinul ATENA 5 (Agerpres). TA.SS trans Potrivit relatărilor presei, Germania Consiliul de Securitate, a con Indiei, subliniind că Pakistanul Pakistanului să „ducă trata
cării de eliberare naţională, cu toate Comitetului Central leninist al parti mite : occidentală sprijină acest plan, consi- tinuat Morozov, poate să ia cu nu numai că refuză să-şi retra tive“
forţele progresului, care se pronunţă dului. Ziarul „Pravda" a fost întot clerînd că ci îi va deschide calea în noştinţă cu satisfacţie de decla gă trupele din partea ocupată a
pentru pace, democraţie, socialism. deauna un organ de presă combativ Potrivit relatărilor presei Ia sesiu primul rînd spre stabilirea unui con raţia guvernului indian că In teritoriului Kaşmirului, dar în La şedinţă a fost adoptată
nea Consiliului X.A.T.O. de la Atena hotărîrea de a amina continua
N. S. Hruşciov^ a subliniat că presa
in demascarea tuturor scizioniştilor şi dia nu va începe niciodată ope
sovietică demască cu mînie esenţa pră fracţioniştllor care au încercat să aba a fost prezentat spre examinare pla trol asupra armei nucleare america raţiuni militare în regiunea tăreşte mereu aceste forţe de rea discutării acestei probleme
dalnică a imperialismului, duce o luptă tă ţara de pe calea leninistă. El va nul elaborat după sesiunea Consiliu ne şi în cele din urmă în mîinile Kaşmirului. Aceleaşi garanţii, a
intransigentă împotriva ideologiei bur fi întotdeauna un exemplu de luptă lui N.A.T.O. din decembrie 1961 şi Bundeswehrului se va afla arma nu subliniat el, poate să dea şi gu ocupaţie. pe un timp nedeterminat.
gheze care propovăduieşte ura faţă de tor activ pentru ideile comunismului. care a primit în presa occidentală cleară. vernul Pakistanului, dacă do
om. denumirea de „planul Stikker“. reşte într-adevăr pace. =W =
Una din cele mai urgente sarcini In cercurile ziaristice se arată că
Ei a declarat că urmînd poruncile ale presei sovietice este în momentul Comentatorii consideră că de fapt Germania occidentală are o atitudi Delegatul Pakistanului care a Demonstraţii antiguvernamentale
leniniste, Pravda“, întreaga presă so de faţă prezentarea miădiţelor nou el este un plan american prevăzînd ne pozitivă faţă de „planul Stikker", luat apoi cuvîntul, a recurs la în Guatemala
vietică ajută activ partidul în îndepli lui. mlădiţelor comunismului. ca S.U.A. să se oblige să informeze considerînd că i se vor aduce comple ameninţări la adresa Indiei şi a
nirea liniei sale generale, îşi îndepli ţările membre ale N.A.T.O. asupra tări care vor permite apropierea lui refuzat să dea în numele gu CtUDAD DE GUATEMALA focul împotriva participanţilor
neşte în mod demn rolul său important Ziariştii sovietici pot şi trebuie să numărului, capacităţii şi amplasării dc „planul Norsfadt“, care, după cum vernului său asemenea, earanţii. 5 (Agerpres). — la o demonstraţie care cereau
de agitator colectiv, de propagandist, deplină multe eforturi în vederea ge focoaselor nucleare pe teritoriile lor. se ştie, prevede transformarea N.A.T.O. demisia imediată a dictatorului
de organizator al maselor populare. neralizării experienţei uriaşe a mase Guvernul american se obligă, de ase în a patra putere nucleară. Potrivit Vorbind din nou în şedinţa In ciuda cenzurii severe in Fuentes şi instaurarea în ţară
lor. menea, să înzestreze N.A.T.O. cu can din după-amiaza aceleiaşi zile. stituite de regimul dictatorial a unui regim democratic. Au
Pentru lucrătorii presei sovietice nu titatea de arme nucleare necesare aceloraşi informaţii, Germania occi reprezentantul Pakistanului a al lui Ydigoras Fuentes, s-a fost ucise 4 persoane, iar alte
există în momentul de faţă sarcină Satiukov a subliniat rolul ziarului „pentru apărarea Europei occidentale“. insistat ca şi înainte asupra aflat că au avut loc noi demon 10 rănite. Potrivit aceleiaşi
mai importantă decît să mobilizeze şi „Pravda“ în consolidarea unităţii dentală nu pierde speranţa dc a ob straţii antiguvernamentale. La
să organizeze pe oamenii sovietici în
vederea îndeplinirii măreţului program
al comunismului. mişcării comuniste mondiale. Ziarul S.U.A. se obligă să informeze ţările ţine ca în „planul Stikker" să fie efectuării unui plebiscit în rîn- Escuintla, relatează agenţia agenţii, în regiunea Escuintla
Leonid Ilicev, secretar al G.C. al publică cu îegularitate materiale scrî- membre ale N.A.T.O. asupra modifică introduse modificările dorite de ea durile întregii populaţii a Kaş Prensa Latina, poliţia a deschis numeroşi ţărani au fost arestaţi.
........... .......... rilor survenite în strategie şi asupra încă în cursul actualei sesiuni a Con mirului — teritoriu care consti
Salutul C. C. al P. C. U. S. instalării depozitelor de arme nucle siliului N.A.T.O., deşi unele ţâri mem tuie de fapt o parte inalienabi Situaţia din V enezuela
adresai ziarului „Pravda“ are. Planul prevede crearea unui co bre ale N.A.T.O. şi-au manifestat lim lă a Indiei — precum şi asu
mitet nuclear special, sub preşedin pede opoziţia faţă de cererile guver pra „necesităţii“ arbitrajului şi GARACAS 5 (Agerpres). — Agenţia Associated Press transmite că
MOSCOVA 5 (Agerpres). — titorul Marelui Octombrie, pro ţia secretarului general a! N.A.T.O., nului R.F.G, mediaţiei pentru reglementarea
Stikker. Agenţiile occidentale de presă rela răsculaţii din Garupano au Început să
„problemei Kaşmirului“.
TASS transmite : pagandist, agitator şi organiza tează că unităţile armatei venezueliene distribuie arme populaţiei pentru a fi
y.C. al P.C.U.S. a adresat zia tor al construirii socialismului care s-au răsculat în oraşul Garupano, gata de luptă împotriva trupelor gu
rului „Pravda“ şi tuturor lucră şi comunismului, a avut Un rol importantă bază navală a ţării, îm vernamentale. De asemenea, s-a anun
torilor din presa sovietică un remarcabil în unirea maselor potriva guvernului antidemocratic con ţat că răsculaţii au pus p? fugă în
mesaj de salut cu prilejul ju populare în jtţrul partidului co- dus de Romulo Betancourt îşi întă apropierea localităţii Mariguitar un ba
bileului de 50 de ani al ziarului munist, în căiîrea ideologică şi resc poziţiile ocupate în jurul oraşu talion al trupelor guvernamentale care
„Pravda“ întemeiat de V. I. Le în educarea lor politică, în dez Aspect din lui. Potrivit agenţiei Associated Press, încerca să se îndrepte spre Garupano.
nin. voltarea unei prese cu adevărat cursul unor ma răsculaţii transmit apeluri prin postul
nevre ale trupe de radio Garupano pe care l-au ocupat, După cum transmite agenţia Frans
în mesaj se arată între altele populare, care exprimă intere lor N.A.T.O. din în care acuză guvernul lui Betancourt ce Presse guvernul venezuellan a sus
că „Pravda“ leninistă a fost ves- sele vitale ale oamenilor muncii. dreot „aservit imperialismului“. pendat garanţiile constituţionale. Un
purtător de cuvînt al guvernului a
=®.= „Considerăm că Betancourt şi actua anunţat că unităţi ale forţelor guver
R. F. Germană
Bandele fasciste ale O A S . care au prici lul guvern nu oferea nici o perspectivă namentale se îndreaptă spre Sarunano.
nuit pagube de de pace sau progres — se arată în-
continuă iărăJeîeeqgiuîe îin A l gena 4 - 5 milioane tr-unul din aceste apeluri. Promitem Intre timp, potrivit relatărilor cores
mărci populaţi Congresului naţional o soluţionare le pondenţilor de nresă, situaţia în Ve
ALGER 5 (Agerpres). — lea reglementării paşnice a ei din R.F. Ger  i t v A.... gală a problemelor politice, condiţio nezuela este tulbure. In oraşul Cu-
„Nu numai fiecare zi ci şi problemei algeriene, elementele mană. In fo to : nată de demisia lui Betancourt şi a mama au avut toc demonstraţii de
iiecare ceas care trece aduce ultracolonialiste au dezlănţuit Tancuri grele a- . . . . . . . . . . .v.% ;i/S^!v.<4 A%v.v.w.-/^wÂfesv;.'Av.v sprijin faţă de insurgenţi care au fost
noi informaţii despre fărădele în ultimele zile o adevărată te mericane şi en guvernului lui întrucît regimul demo reprimate dc poliţie şi armată. In ora
gile bandelor fasciste ale ,OAS roare în masă/ gleze trec peste W tM EEEF cratic a fost uzurpat şi problemele ţă şul Maturin s-au produs ciocniri între
în Algeria“, se spune iu comu semănături şi rii s-au agravat în timpul guvernării studenţi şi poliţie, 12 persoane fiind
nicatul agenţiei Algerie Pressc Numai la Alger, notează sate. făcând ra AM acestuia“. rănile. In capitala ţării, Caracas, gru
Service transmis în cursul scrii France Presse, în cursul Silei de vagii.
Se 4 mai la Tunis. vineri au avut loc peste 20 de Postul de radio al răsculaţilor a puri de manifestanţi au incendiat au
aterrfate care s-aii soldat cu j anunţat, de asemenea, că oraşele Rlo
Înfuriaţi de faptul ca acordu moartea a 1.9 algerieni şi ră tobuze şi au demonstrat pe străzi.
Caribe, El Pilar şl Caan au fost ocu-
îaie de insurgenţi. Un avion guver Agenţia Associated Press transmite că
guvernul a luat o serie de măsuri adu-
namental care a încercat să mitralieze
cînd întăriri de trupe în Garacas şi in
rile de fa Evia'n au deschis ca- nirea altor 36. poziţiile răsculaţilor a fost doborît. alte oraşe venezueliene.
Redacţia şi administraţia ziarului str. 6 Martie or. 9. leleton ; 168, 159, 75, 674. Taxa plătită în numerar co<iiorm aprobării Direcţiei Generale P. I.I.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1919. — Iiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mat — Deva.