Page 28 - 1962-05

N r . 2291 m W M U U m C ffiL IS M U L V I p a ’g. 9

miKBSS&toaxassB

Din activitatea VEŞTI DIN I?. D. GERMANĂ
organizaţiilor de partid

Primirs d e noi m e m b r i şi c a n d id a ţi d e p artid înflorirea industrială Din rea'srz&rî e
şanîiea-iLSÎws naval „W arnow "

Organizaţiile de partid din G.A.C. Geoagin şi Gelmar des­ a regiuni or Recent, la şantierul naval
făşoară o muncă rodnică în direcţia primirii de noi membri „Warnow“ din Warnemiinde
şi candidaţi de partid. Numai în acest an, aceste organizaţii Frankfurt pe Oder era odini­ ductei petroliere care porneşte (regiunea Rostok) a fost lan­
au primit 19 candidaţi de partid şi 3 membri de partid. Printre oară o regiune în esenţă agri­ din Uniunea Sovietică, sat la apă cel de-al patrulea
candidaţii şi membrii de partid nou primiţi, peste 70 la sută colă, şi încă o regiune agricolă cargobot cu im deplasament de
sini femei colectiviste. înapoiată. Cu o suprafaţă de Tot la Schwedt, cunoscut în 11.200 de tone — „Trattendorf“.
aproximativ 7.000 de km.p., şi trecut ca un centru al culturii
A n aliza activităţii g ru p e i d e partid avînd o populaţie de 658.000 de tutunului, s-a construit una din Li timp ce pentru construcţia
locuitori, această regiune repre­ cele mai mari fabrici de hîrtie, cargobotului „Ltibbenau“ — pri­
Zilele trecute organizaţia de bază P.M.R. din secţia turnă­ zintă 7 ia sută din teritoriul cu o capacitate anuală de mul din această serie — lucră­
torie nr. 1 din Călan a analizat activitatea grupei de partid (le R. D. Germane. Aproximativ 54 240.090 de tone. In prezent con­ rile pe şantier au durat 146 de
la sortimentul „piese mecanice“. In acest scop a prezentat un la sută din suprafaţa regiunii tinuă lucrările de extindere a zile, pentru al doillea vas —
raport tov\ Szabo Areadie, organizator al grupei de partid. este pămînt arabil. Plantaţiile fabricii. „Senftenberg“ — nu au fost ne­
ei se întind pe 70.000 de hectare cesare decît 118 zile, iar pentru
Pe baza analizei a fost apoi elaborat un plan de măsuri şi astăzi regiunea joacă un rol Tot în regiunea Frankfurt pe „Trattendorî“ — un termen şi
menite să ducă la îm bunătăţirea activităţii grupei de partid. important în aprovizionarea Oder se află centrul metalurgic mai scurt.
Berlinului cu legume. cel mai important din R. D. Ger­
C iclu d e lecţii mană — Combinatul siderurgic Printre cele 40 de vase, care
Frankfurt pe Oder nu mai de la Eisenhuettenstadt. Lucră­ au părăsit calele şantierului
In vederea îmbogăţirii cunoştinţelor profesionale ale mun­ este însă numai o regiune agri­ rile de construcţie a combinatu­ „Warnow“, începînd din ianua­
citorilor, organizaţia de partid din sectorul flotaţie, de la Gura- colă. Dacă în 1950 ea a dat o pro­ lui au început în 1950, iar în cî- rie 1956, se numă,ră 15 cargo-
barza, a iniţiat ţinerea unui ciclu de lecţii. Pînă în prezent ducţie industrială în valoare de teva luni va fi terminat lami­ boturi de cîte 10.000 de tone,
au fost expuse lecţii pe teme c a : „Ridicarea calificării profe­ 552 de milioane de mărci, în norul acestui combinat. vasul „Sierra Maestra“, cons­
sionale, condiţie de bază a creşterii productivităţii muncii“, 1962, pentru prima oară, pro­ truit pentru Republica Cuba, şi
„Folosirea raţională a utilajelor“ şi altele. ducţia ei industrială globală se Intr-o altă regiune, Leîpzig, o serie de cargoboturi pentru1
va cifra la peste 2 miliarde de cele cîteva raioane care se mai exportul de cărbune în Uniunea
IN E PIT IM A POLITICA; mărci. Aceste două cifre oglin­ limitează astăzi la producţia Sovietică.
desc grăitor transformarea aces­ agricolă se vor transforma în
au a p ă r u i tei regiuni dintr-o regiune agri- cîtiva ani în raioane in'dustriaî- Marina comercială a R. D.<
colă înapoiată într-o regiune in- agricole, astfel îneît Leipzigul Germane dispune astăzi în to ­
PENTRU O PRODUCŢIE DE 50.000.000 LITRI L’APTE Hunedoara, uzina cocsc chimică. Se descarcă o şarjă de cocs. dusirial-agricolă înfloritoare. va deveni o regiune industria­ tal de 65 de vase cu un depla­
lizată în întregime. sament total de 316.791 de tonej
de CORNEL ADAM Regiunea Frankfurt pe Oder
continuă să se dezvolte. Princi­ Primul teatru al pionierilor
'Autorul arată pe baza a nu­ metodele Înaintate prin aplica­ pala atenţie se acordă extinde­
meroase exemple din gospodării rea cărora sporeşte producţia de rii industriilor chimice şi me­ In curînd se va inaugura la Ber­ unor colective de teatru, matematici,
agricole de stat şi colective, lapte la fiecare vacă furajată. talurgice. La Schwedt, în apro­
piere de frontiera cu Republica lin, în Casa centrală a pionierilor tehnică etc. începînd din aprilie, aceşti
IN PAS Cfl TEHNICA NOUA Bine ar dacă... Populară Polonă, se află în curs
de H. VALENTIN de construcţie o rafinărie de „Gherman Titov", din raionul Lichten­ copii îşi vor afirma talentele şi pe
ploaie nu s-ar mai strînge în petrol — unul din nodurile con­
Broşura împărtăşeşte experi­ rea organizaţiei de partid, pe ...Sfatul popular al oraşului băltoace, care să impiedice cir­ berg, primul teatru de pionieri, în scena „Teatrului Pionierilor", fie ca
enţa dobîndită de colectivul uzi­ culaţia. LE/ P Z / G-
nelor metalurgice — Sinaia, ac­ linia introducerii tehnicii noi şi Deva ar lua măsuri pentru ca care copiii vor juca pentru copii. artişti amatori — sub conducerea unul
tivitatea desfăşurată de comi­ şi pe strada Griviţa să se exe­ P. IOV1ŢA centru al cercetărilor
tetul sindicatului, sub conduce- Numeroşi pionieri şi elevi din Berlin actor cu experienţă — fie ca pictori-
r tehnologiei înaintate în pro­ cute lucrări de curăţire a şanţu- corespondent ¦şi ştiinţei medicale
activează de mai mulţi ani în Casa scenografi, grimeri etc.
...La restaurantul „Mureşul“
centrală a tinerilor pionieri, în cadrul

ducţie. j rilor. In felul acesta, apa de

din Deva, listele cu meniul ar F a cu lta tea d e M edicin ă a U n i­

C arbone m olt şi de bonă c a lita te fi întocmite mai îngrijit. De v e rsită ţii „ K a rl M arx“ d in L eip ­
multe ori, ele sînt scrise ne- z ig , c u c e le 28 d e c l i n i c i ş i i n ­
citeţ şi au ştersături. s titu te a le sale, cu b o g a ta a c ti­

Sarcinile de plan ale minerilor controlează decadal fiecare con­ ţie de 100,8 la sută, iar conţinu­ M. ROT v ita te d esfă şu ra tă de cei p este
de la I. M. Ţebea sînt cu mult strucţie minieră In lucru şi, un­ tul de cenuşă redus cu mult faţă
mai mari faţă de anul trecut. de este cazul, ia măsuri de refa­ de norma admisă, ceea ce a adus corespondentă 500 d e o a m e n i d e ş t i i n ţ ă , f a c e
Pentru asigurarea îndeplinirii cere a lucrărilor care nu cores­ întreprinderii peste 100.000 lei
lor, cit şi pentru reducerea pro­ pund cu monografiile de arm a­ bonificaţie, in această perioadă, ...La spitalul unificat din d in L eipzig u n cen tru al ce rc e ­
centului de cenuşă din cărbunele re. cele mai bune rezultate au fost Orăştie s-ar lua măsuri ca fri­ tă rilo r şi ş tiin ţe i m edicale. In ­
extras, au fost luate din timp obţinute de brigada condusă de zerul ce face de serviciu aici, stitu tu l de m ed icin ă sp o rtiv ă de
măsuri corespunzătoare. Majo­ Au fost luate şi măsuri pentru Căşălean Roman lui Urs, care să lucreze după programul sta­ p s lin gă C o leg iu l g erm a n p e n tru
ritatea acestora sînt rezultat al asigurarea unei calităţi superi­ lucrează intr-un abataj-cameră bilit. Sînt zile in şir cînd aces­ cu ltu ră fizică, în fiin ţa t în n o ­
propunerilor făcute cu ocazia oare a cărbunelui. Astfel, la lu­ şi care a depăşit planul de pro. ta lipseşte, fapt care produce ie m b rie 1961, a c o n tr ib u it, de
dezbaterii cifrelor de plan pe crările de înaintare în mixt, dueţie cu 6 la sută şi a redus nemulţumiri în rîndul bolnavi- a sem en ea, la c reşte re a p r e s ti­
anul 1962. Minerii au arătat puşcarea sterilului se face se­ cu 3,85 la sută conţinutul de !<¦>" giu lu i ora şu lu i L eip zig ca cen tru
atunci că la începerea şutului, parat, pentru a se evita ameste­ cenuşă faţă de norma admisă. al a c tiv ită ţii ştiin ţific e in d o ­
după zilele de repaus, se pierde carea cu cărbunele. Comisia teh. V. BLAGA m en iu l m ed icin ei.
mult timp pentru pregătirea lu­ nică de care am amintit mai Prin darea, in exploatare a
crului sau înlăturarea unor mici sus controlează periodic cărbu­ unui suitor înainte de termen, corespondent
deranjamente. Acest lucru a stat nele extras de fiecare echipă. lucrare încredinţată brigăzii de
permanent în atenţia organiza- Zilele trecute a fost organizat pregătiri condusă de Victor ...I.G.O. Cugir s-ar îngriji ca In a fa ră de aceasta. L eipzigu l
..ţîende bază şi a conducerii mi­ un nou control de acest fel. Cu Prundar au fost create condi­
nei. Au fost create condiţii ca acest prilej s-a constatat că a ţii pentru realizarea sarcinilor şi pe strada N. Kopernic, re­ ş i - a c î ş t i g a t ş i r e n u r n e le d e c e n ­
toate aceste lucrări să fie exe­ crescut mult conştiinţa munci­ noastre de producţie. ţeaua electrică să funcţioneze. t r u a l e v e n i m e n t e l o r m e d ic a l e .
cutate de o echipă de întreţinere torilor în alegerea sterilului vi­ Din luna lft$^ ^ ^ ^ o t a c e ă ş t â V: L a - c o n f e r in ţe le - ' m e d i c a l e c a r e
în ziua de repaus. In acelaşi zibil din masa de cărbune puş- Desfăşurînd şi pe mai depar­ stradă iluînŢnătul' pttbTic nu mai au.., a v u t lo c în c u r s u l a n u lu i
timp se asigură şi revizia insta­ cat. Unele brigăzi, ca cea condu­ te acelaşi ritm susţinut de mun­ tre cu t au p a rtic ip a t a p ro x im a tiv
laţiilor. să de Teodor Gherman, care a că, fără îndoială că angajamen­ funcţionează.
redus cu peste 40 la sută steri­ tele noastre vor fi la timp în­ 7.000 d e o a m e n i d e ş ti in ţ ă in
Pentru înlocuirea materialului lul vizibil faţă de procentul ad­ deplinite şi chiar depăşite, asi- D. PEŢAN
lemnos şi mărirea duratei de gurind patriei cărbune în canti. d o m en iu l m ed icin ii, d in G erm a ­
serviciu a lucrărilor miniere, s-a mis, au obţinut aprecieri una­ taţi sporite şi de bună calitate. corespondent
nime în domeniul calităţii pro­
extins susţinerea cu prefabrica­ TEODOR PAG ...I.R.V.A. Deva ar trece şi pe n ia ş i d in s tr ă in ă ta te . I n 1961. W0my! ¦ m m E tm
ducţiei, la magazinele alimentara din la L e i p z i g a u a v u t l o c ş i 14
te şi armături metalice, iar pen­ inginer şef Ghelar să ridice ambalajele. con grese m edicale, în so ţite de 'Pe strada centrală a oraşului socialist HoyersWrda Neus-
Rezultatele măsurilor luate Acestea stau de luni de zile în e x p o z iţii de te h n ică m edicală, şi tadt, din K. ii. Germană.
tru asigurarea calităţii acestor TEODOR MARCU aer liber şi nu sînt ridicate, îm- fa rm a ceu tică . U n ev en im e n t im ­
n-au întîrziat să apară. Planul piedicînd buna activitate a ma­ p o rta n t l-a co n stitu it co n ferin ­ =i&.:
lucrări a fost înfiinţată o comi­ ajutor de miner gazinului. ţa an u ală p e n tru d ezvo lta rea
pe primul trimestru al acestui
sie tehnică. Această comisie, IOAN TRIFAN PAVEL BLAGA m e d i c i n i i , la c a r e a u p a r t i c i ­
an a fost îndeplinit în propor­
maistru miner corespondent p a t p e s te 1.000 d e m e d ic i.

IN CANTINELE DIN VALEA JIULUI este bine asa Kiss care nu se poartă aşa cum <>Qoooooooooooooooo ooooooooooooooooooo
¦
O masă consistentă, trebuie cu abonaţii, răspunzînd (U rm are din pag. I-a) ex p e rie n ţa lor, să d e zv o lte co n -Q
Administratorul cantinei mi­
niuiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiifiiiiiiitiiiUiijuiiiiitifinimiifiutitmBiiiHiifiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiidiiiiiiiiiiiiiiijiiiiiiiifiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii iiiiiiiinii nerilor din Petrila, Eduard Sze- obraznic. p rin a p la u ze p u tern ic e şi fie tin u u a verea o b ştea scă , să fa că o
key se preocupă în general de care co lec tiv ist care a vo rb it
la un preţ de cost redus pregătirea unei mese bune. Şi Cantina din Lupeni dispune şi d in g o sp o d ă riile p e ca re le o
acesta este unul din motivele
pentru care la cantina din Pe­ de toate condiţiile pentru a pre­ C 0 n ? UCt u n i t ă ţ i p u t e r n i c e c a r e o
trila servesc masa 280 abonaţi.
Administratorul însă nu se îm­ găti şi servi o masă mai con­ o 171 c o n l n u ( t r e ?i~ a e x p r i m a t s ? c o n t r i b u i e p r i n p r o d u s e l e g
pacă cu sugestiile‘abonaţilor. De
multe ori abonaţii cînd con­ sistentă şi variată. Trebuie să o h o ta rlrea de a m erge şi în vii- lo r l(lc r e ş te r e a n iv e lu lu i de%
statau anumite deficienţe notau
IMWiaBMIII în condica de sugestii şi recla­ existe însă mai multă preocu­ 0 or sp ie noi succese. trai a l c e tă ţe n ilo r p a tr i e i n a a - o
maţii, venind cu unele propu­
Ca în to a te cen trele m u n ci­ multe mîncăruri variate. Con­ să servească masa la cantina neri preţioase. Ca să nu mai pare din partea conducerii mi­ 1 ~ P n n a c e a stă a d u n a re - s tr e s0C iaU ste_ g
sultând listele de meniuri, se lor. Motivul ? Administratorul aibă bătaie de cap, Eduard Sze-
to re şti ale reg iu n ii n o a stre şi poate spune că la această can­ cantinei Iuliu Mihalcu nu se key a hotărît ca această condi­ nei şi a cantinei. g spu n ea Ion P opa, p reşed in tele P en tru su ccesele o b ţin u te su b®
tină se pregătesc mîncăruri va­ preocupa de pregătirea şi ser­ că să fie ţinută la dînsul în bi­
in V alea J iu lu i fu n cţio n ea ză m a i riate, consistente. Atit persona­ virea unei mese la nivelul ce­ rou şi nu în sala de mese aşa ¦k 6 G .A .C ., n o i c o le c tiv iş tii d in în d ru m a re a o r g a n iz a ţie i d e ^
m u lte ca n tin e. La a cestea se r­ lul de Ia bucătărie cit şi con­ rinţelor. Pentru a ascunde de­ cum sînt date indicaţiile. Cine
ducerea administrativă a şan­ ficienţele de care se făcea vi­ are de pierdut ? Credem că tot Cu ocazia raidului efectuat la o P ricaz, m u lţu m im p a rtid u lu i şi p a rtid , p en tru în a lta d istin c - g
ve sc m a sa m in eri, co n stru cto ri, tierului, se preocupă cu toată novat, administratorul Mihalcu administratorul deoarece nu cantinele din Valea Jiului s-a
seriozitatea de pregătirea şi ser­ se purta brutal cu abonaţii, îi poate să cunoască gusturile şi putut constata că majoritatea g u v e r n u lu i p e n tr u în a lta c in s - ţie c e le -a f o s t a c o r d a tă , co-g
fu n cţio n a ri şi a lţi oam en i ai virea unei mese pe gustul abo­ repezea în cele mai multe ca­ cerinţele abonaţilor. lor oferă abonaţilor o hrană
naţilor. zuri. Din acest motiv puţini consistentă, la timp şi la un preţ te ce i s-a a co rd a t g o sp o d ă - le c tiv iştii d in P ricaz, m eca n i- 6
m u n cii. P en tru a n e in teresa erau cei care se abonau la can­ Trebuie luate măsuri de cost convenabil. Totuşi con­
m a i în d ea p ro a p e d esp re felu l în E plăcut să serveşti tina constructorilor din Lupeni. siderăm că aceasta s-ar putea o riei n o a stre şi ne a n g a jă m să za to rii,in g in erii şi te h n icien ii %
care con du cerile în tre p rin d erilo r Conducerea şantierului însă n-a Dacă citeşti condica de su­ îmbunătăţi mult dacă ar exista
masa aici mai tolerat o asemenea situa­ gestii şi reclamaţii existentă la o mai mare preocupare din p ar­ o d ep u n em to a te fo rţe le p e n tru ca re au c o n trib u it la d e z v o lta - 8
şi a d m in istra ţiile ca n tin elo r se ţie şi a luat măsuri de schim­ cantina minerilor din Lupeni, tea conducerilor întreprinderi­
La Petroşani funcţionează o bare a administratorului. Rezul­ vei observa că aici există mul­ ca în că In 1963 să n e rid ic ă m re a G .A .C ., a u fo s t f e lc ita ţi cu g
p reo cu p ă de p reg ă tirea u n ei altă cantină unde servesc masa tatele au început să se vadă. In te deficienţe privind preocupa­ lor şi cantinelor. Masa ar pu­
salariaţi ai diferitelor institu­ prezent mînearea este mai bună rea pentru servirea unei mese tea fi mai bună dacă s-ar lua la n ive lu l sa rcin ilo r p re v ă zu te că ld u ră d e c ă tre to v a ră şu l g
m ese c o n sisten te şi la u n p re ţ ţii şi întreprinderi din • oraş. şi se serveşte mai civilizat. bune. măsuri de dezvoltare a gospodă­
riilor anexe existente. De ase­ d e C o n g resu l a l lll- lc a al D u m itru D ejeu , m e m b ru în g
de c o st red u s, re d a cţia zia ru lu i Numărul lor se ridică la 280. Pentru c ne le păstraţi ? Majoritatea abonaţilor con­ menea, la o parte din cantine
Părerea despre felul cum sint semnează faptul că varietatea curăţenia lasă de dorit. La bu­ P .M .R . p e n tr u 1965. b iro u l C o m ite tu lu i reg io n a l g
n o stru a o rg a n iza t u n ra id -a n - serviţi şi despre consistenţa P e bucătarul Nicolae Alexan­ mîncărurilor lasă de dorit şi că cătăriile cantinelor E. M. Lu­
mîncării şi-a spus-o chiar un dru l-am surprins în exerciţiul uneori personalul de deservire peni, constructorilor din Lupeni G h e o rg h e G iu rg iu c a re p r i- H u n e d o a ra al P .M .R ., p r e ş e d in - g
ch etă abonat. funcţiunii. nu se achită în mod conştiin­ şi Petroşani şi altele, pereţii
cios de sarcinile pe care le are. erau afumaţi. Un aspect negativ m e şte a ju to r de b ă trîn e ţe d in te al S fa tu lu i p o p u la r region al, g
Pe gusful abonaţilor — Servesc cu plăcere masa la Consultînd meniurile din ul­ Aici se pregătesc in special mîn­ este şi acela că exceptînd I.I.S.
această cantină. In afară de timul timp se poate spune că în căruri care nu dau prea multă Viscova, la nici una din canti­ p a r te a G .A .C ., a ţin u t ş i el să c a r e a p a r t i c i p a t la f r u m o a s a %o
Constructorii din Petroşani faptul că ea este pregătită în general sînt variate. Intrăm în bătaie de cap personalului de la nele vizitate nu au fost găsite festivita te. Oo
întîmpinau cu aproape un an condiţii cit se poate de igieni­ vorbă. bucătărie şi în special din orez condici de sugestii şi reclamaţii g aducă m u lţu m iri p a rtid u lu i şi
in urmă multe greutăţi în ser­ ce, personalul se străduieşte şi şi paste făinoase. După cum în sălile de mese. Ba mai mult, g sta tu lu i n o stm p en tru g rija ce I n î n c h e i e r e a a d u n ă r i i , c o l e e - oo
virea unei mîncări consistente. reuşeşte să ne servească la — Gospodărie anexă aveţi ? afirma şi Alexandru Mateiu, ad­ la cantinele constructorilor din o o p o a rtă tu tu ro r oa m en ilo r tiv iş tii d in P rica z au a d re sa t g
Vechea cantină, amenajată în- timp. In plus, în fiecare zi, pri­ ministratorul cantinei, aici se Lupeni şi Petroşani, nici nu exis. g m u n c i i , t i n e r i şi v î r s t n i c i .
tr-un local cu totul necorespun­ mim trei feluri de mincare, ca­ — Kre întreprinderea indus­ primesc în fiecare zi cantităţi* ta asemenea condici. Responsa­ o — Am o b ă trîn eţe fericită , o te le g r a m ă d e m u lţu m ir e Co-g
zător, era departe de a satisfa­ re este destul de variată. trială de stat Viscoza. Cantina suficiente de carne dar aceasta bilii cantinelor se feresc să nu
ce cerinţele abonaţilor. Condu­ nu este folosită aşa cum tre­ fie consemnate deficientele de lip s ită d e g riji, a sp u s el. m it e tu lu i C e n tr a l a l P .M .R . jeg
cerea şantierului a luat atunci Cele afirmate de abonatul aparţine de ea. Există mai mulţi buie. Din ea s-ar putea pregăti care se fac vinovaţi, uitînd că
măsura de a deschide o nouă respectiv sînt reale. Abonaţii ar chifteluţe, ardei umpluţi, sarma­ de fapt, condicile constituie un C o n siliu lu i d e S ta t a l R .P .R . o
cantină. * fi însă şi mai mulţumiţi dacă porci şi peste 200 de păsări. le şi alte preparate cerute de sprijin în munca lor.
conducerea cantinei, apartinînd către abonaţi. Sînt şi unele os- D ar n -a m u ita t şi n -a m p r in ca re s-a u a n g a ja t să n u-Şi%
Am intrat aici cu puţin timp O.C.L. Alimentara din Petroşani, — De cîte ori aţi servit ouă pătare ca de exemplu Eugenia Desigur că s-ar mai putea
înainte de a începe servirea me­ ar lua măsuri de creştere a în acest an ? vorbi şi despre alte aspecte atit să u it a m a ru l v ie ţii tr ă i- p recu p eţea scă efo rtu rile p en tru g
sei. In sala de mese, curăţenie. pozitive cît şi negative. Ele sînt
Mesele cu feţe curate, cu ta- — Niciodată... cunoscute foarte bine de toţi te in trecu t. A şa b ă trîn cu m a o b ţin e p ro d u se m a i m u lte ,o
cîmurile aşezate, aşteptau oas­ cei care răspund, de pregătirea
peţii. In bucătărie lucrau rA’na şi servirea meşei oamenilor sîn t — şi ca m in e to ţi cei care m ai bune, să facă g o sp o d ă ria g
Staicu şi Ana Marcu. muncii din Valea Jiului. Iată de
ce este necesar să fie luate mă­ ne bu cu răm de a ju to r — voi lor to t m ai în flo rito a re. g
— Ce serviţi azi ? am între­ suri pentru eliminarea deficien­ m u n ci în că, acolo u n d e p u -
bat-o pe Ana Marcu. terea m ă a ju tă , p e n tru in flo - D upă adu nare, cei p rezen ţi g
ţelor semnalate în raidurile de
faţă, iar experienţa bună să fie au a s is ta t la fru m o a sele p ro - L
împărtăşită tuturor conduceri­
lor cantinelor. Mai mult spri­ rirea g o sp o d ă riei n o a stre, a g ra m e p re ze n ta te de b rig ă zile ţ
jin trebuie să acorde cantinelor
şi O.A.D.L.F. Petroşani, în sen­ p a trie i dragi. C ă d a ră n -o i p u - a r tis tic e d in P ricaz, G eoagiu , ţ
sul de a-şi respecta contractele tea sta cu m îin ile în sin cîn d
încheiate. ştiu că lu crez p e n tru n oi to ţi... O ră ştie şi T u rd a ş. g

F ru m os au vo rb it si oaspe- P în ă seara tîrziu , co le e tiv iş- >
*
tii din P ricaz, îm p re u n ă c u ^>
ţii. P r e ş e d in ţii G .A .C . d in C u -
— Supă cu tăieţei. papricaş mesei din punct de vedere can­ Iată deci că la cantina I.I.S. gir, M ă rtin e şti, O ră ştie, au fe - o a sp e ţii lor, au să rb ă to rit p r in >
cu găluşti şi carne de porc, şi titativ. Viscoza din Lupeni se cresc pă­ lic ita t p e vecin ii lor p en tru
brinzoaice. m urea cin ste ce li s-a fă cu t jo cu ri, cîn tecs şi veselie, m a - >
Măsuri bine veirte sări dar abonaţii nu prea văd şi s-a u a n g a ja t să în v e ţe din
— Dar în zilele trecute ce aţi rele e v e n im e n t: decorarea >
servit ? De multe ori constructorii de ouăle în meniuri. Pentru cine le
locuinţe de la Lupeni renunţau g o sp o d ă riei lor co lective cu *
Bucătăreasa enumeră mai păstraţi tovarăşi de Ia I.I.S. Vis­
coza ? „ O rd in u l M u n c ii“ cla sa l-a. ^