Page 30 - 1962-05

Regionelă

! Hurudoara-Deva

PROLETARI BIN TOATE ŢĂRI iE. UNÎŢI-VA! -~s..

O înaltă apreciere,

un nou imbold în muncă

Muncitorii, inginerii şi tehnicienii, ţăranii colectivişti ăia

o Toată atenţia ¦ activităţii 'unilăţi agricole socialiste, recent decorate de Consiliul de Stat

po! !tico-educa live in ri udul siu- cu Ordinul Muncii clasa I-a, au trimis Comitetului Central al

deniilor! (pag. 2-a) ; Partidului Muncitoresc Romîn, Consiliului de Stat, tovarăşului

o Activul fără de !partid — Gheorghe Gheorghiu-Dej, telegrame prin care îşi exprimă

ajutor perm.incut al organiza- bucuria şi recunoştinţa pentru înalta distincţie acordată. In

1iilor de ba;î ă ; telegrame se arată că aceasta constituie o im ită apreciere a

M I W I !!I |T| jQ [g iii? i ii pL »‘1 i j |i] ÎKîl! M o A 17-a aniversare a eti- muncii şi rezultatelor obţinute şi totodată un puternic imbold
berării Cehoslovaciei (pa.g- în munca pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor puse în

3-a) : faţa agriculturii de Congresul al lll-le a al P.M.R. şi de ra­

4 pagini 20 bani De pesie hotare (pag. 4-a). portul tovarăşului Gheorghe Gheorghiu-Dej, prezentat ta re­
centa sesiune extraordinară a Marii Adunări Naţionale.
Anul XIV. Nr. 2292 Miercuri 9 m ai 1962

¦awaaiBraaEBBBBHB» ííBifisxQSSBtsaascr! i In telegrama colectiviştilor din satul Pricaz, regiunea Hu­

nedoara, se spune printre altele: „însufleţiţi de noile sarcini pu­

9 Mai, ziua independersfei de stat încinstea se de partid în faţa ţărănimii colectiviste, ne-am propus să
mărim fondul de bază al gospodăriei la 100 de hectare, de la
a Rommiei şi a victoriei zilei de 9 Mai 300.000 lei în anul acesta, la cel puţin G00.000 Ici în anul 1965 ;

numărul bovinelor la 100 de hectare va creşte în această pe­
rioadă de la 55, la 65 (din care 35 vaci de lapte) ; al ovinelor

cu lină fină şi semifină de la 130, la 150,iar al porcinelor de

asupra Germaniei hitleriste o Ieri, colectivul bibliotecii Ia 29, la 80 (din care 10 scroafe). De asemenea, vom ajUnge
Şcolii medii „Decebal“ din pînă în anuM965 la 1.000 păsări la fiecare sută de hectare do
'Astăzi, pentru poporul romiri de ostaşi şi ofiţeri romîni au Deva, a organizat pentru ele­ pămînt agricol. Sîntem convinşi că în felul acesta contribuim
fost distinşi cu ordine şi me­ vii din cadrul internatului nu la înflorirea scumpei noastre patrii, la creşterea bunăstării şi
este de două ori sărbătoare. La dalii sovietice, cehoslovace şi interesant simpozion literar. fericirii întregului popor”.
9 mai aniversăm împlinirea a romîneştf. 'Poporul nostru va După prezentarea zilei de 9
85 rle ani de la proclamarea in­

dependenţei de stat a Romîniei rămâne veşnic recunoscător ma­ Mai făcută de tov. profesor O mai strînsă cooperare

şi trecerea a 17 ani de la istorica relui popor sovietic şi vitezei Constantin Bulz in faţa elevilor,
victorie dobîndită de popoarele sale armate pentru ajutorul fră­ s-au citit fragmente din volu­

coaliţiei antihitleriste asupra ţesc pe care ni l-au dat în ve­ mul „Nopţi înfrigurate“ de Au­ între constructori
Germaniei fasciste. derea eliberării ţării de sub ju­ rel Mihale şi s-au recitat poe­
gul nazist.
Luptînd cu vitejie în războiul
ziile „9 Mai 1945“ de Demos-
pentru independenţă din 1877, Ziua de 9 Mai este pentru în­ tenc Botez. „Sergentul“ de V. şi turnători
alături de ostaşii ruşi şi de vo­ treaga lume ziua istoricei vic­ Alecsandri şi „Povestea căpra­
luntarii bulgari, dorobanţii şi torii asupra Germaniei fascis­

roşiorii romîni, au înfrînt pe te. Zdrobind hoardele hitleriste, rului“ de G. Coşbac. Lucrind la înălţarea noului furnal al Hunedoarei, furnalul Printr-o scrisoare sosită la turor acestor măsuri, rebutul a
cotropitorii otomani, acoperin- Uniunea Sovietică şi-a îndepli­ de 1.000 vi.c , brigada de montori condusă de Szekely ştefan îşi redacţie, biroul organizaţiei de scăzut atit la turnătorie, cit şi
du-se de glorie. Dar faptele de nit datoijîa internaţionalistă faţă o Azi după-amiază. la staţia depăşeşte lunar planul cu 25—HO la sută. Fotografia noastră bază P.M.R. a şantierului nr. 7 la montaj, sub procentul aclmis.
arme săvîrşite de inflăcăraţii de întreaga omenire, înlăturînd de radioficare din Deva va prezintă pe cîţiva din membrii brigăzii. construcţii Lupeni, ne sesizează
patrioţi romîni la Plevna, Vidin pericolul înspăimântător al în­ avea loc o emisiune literară că la consfătuirea de producţie Aşa stînd lucrurile, este firesc
şi Smîrdan, la Griviţa şi Ra- robirii ei de către călăii hitle- închinată Zilei Victoriei şi Zi­ care a avut loc la începutul lu­ să se nască întrebarea: cum de
rişti. După cel de-al doilea răz­ lei Independenţei. nii aprilie, muncitorii au ridicat a fost posibil ca la şantierul
hova, nu au adus poporului ro­ boi mondial s-a format puterni­ problema calităţii radiatoare­ din Lupeni să apară radiatoare
min înfăptuirea năzuinţelor sale e Tot azi, în sala de lectu­ lor primite de la Uzina „Victo­
spre libertate, independenţă şi cul lagăr al socialismului care ră a Bibliotecii centrale regio­ ria” Călan. Concret, se arată că cu asemenea defecte ? (In cursul
progres social. Independenţa grupează mai bine de o treime nale se va ţine pentru tinere­ radiatoarele au porozităţi, iar acestui an nu s-a mai primit
cucerită în focul luptei, cu pre­ cin populaţia globului şi s-au tul din oraş o seară literară niplurile nu sint suficient de nici o altă reclamaţie).
ţul unor jertfe grele, a fost vîn- creat condiţii pentru dezvolta­ cu fema „Vitejia ostaşilor ro- rezistente.
riută de monarhie şi de burghe- rea mişcărilor de eliberare na­ tnîni oglindită în poezia scrii­ Răspunsul este următorul :
zo-moşierime capitalului străin. ţională din ţările coloniale şi torilor noştri clasici şi contem­ Dar, să ne oprim puţin asupra sau că au existat elemente care
Asuprirea turcească a fost înlo­ dependente. porani". n-au fost controlate cu destulă
cuită de asuprirea nu mai pu­ preocupării turnătorilor faţă de exigenţă la turnătorie, sau că
ţin apăsătoare a monopolurilor Se ştie că astăzi sistemul mon­ îmbunătăţirea calităţii produc­ defecţiunile au apărut pe şan­
străine. dial socialist determină direc­ ţiei. Amintim că în decembrie, tier.
ţia principală şi principalele anul trecut, ei au mai primit o
Adevărata independenţă, inde­ particularităţi ale dezvoltării sesizare asemănătoare din par­ Este cunoscut faptul că pe
unele şantiere manipularea ma­
pendenţa deplină a fost cuce­ societăţii. înaintînd cu paşi gi­ terialelor se face brutal. Tn ca­

rită de poporul romîn cu mult gantici spre comunism, poporul tea constructorilor de la Timi­ zul radiatoarelor, din cauza lovi-

mai tîrziu, ca urmare a elibe­ sovietic construieşte societatea D in scrisori şoara. Birourile turilor, elemen.
rării sale de sub jugul hitlerist. viitorului care va aduce popoa­
organizaţiilor de " ! tele se fisurea­
In condiţiile înaintării victorioa­ relor Pace, Munca, Libertate,
bază P.M.R. au Calitafea — obiectiv ză şi, bine înţe­
luat măsuri ca les, la probă, a-
se a Armatei Sovietice, care iz­ Egalitate, Frăţie şi Fericire. Po­ ea să fie pre­ principal al î n l r e c e r ii par scurgeri. La

gonea pe fasciştii germani de litica de pace a Uniunii Sovie­ C O R ESPO N D EN ŢILO R V O L UNTARI lucrată cu toţi socialiste fel se întâmplă
pe teritoriul sovietic vremelnic tice şi a celorlalte ţări socialiste muncitorii. ¦ In şi cu niplurile.

cotropit de ei, Partidul Comu­ este aprobată şi sprijinită de urma discuţiilor, Montarea lor in­

nist din Komînia a chemat ma­ numeroase state care şi-au do. Mărind indicii Nicolae Mara, Constantin Buju, pe mai multe locomotive şi dau s-a întocmit chiar un plan de versă, din neatenţie, sau nepri­
sele populare Ia insurecţia ar­ bîndit independenţa, în condiţii­ Vasile Ivaşcu, Petru Pădure, cele mai bune rezultate în ma­ măsuri tehnico-organizatorice. cepere, ori strîngerea peste mă­
mată. întoreînd armele împotri­ le create după cel de-al doilea de utilizare a masei muncitori şi Traian Dănciules- nipularea frînelor. Construcţia Aşa se face că in acest an s-a sură, duce la deteriorarea file­
va hitlerismului, după răsturna­ război mondial, de oamenii sim­ cu, şeful parchetului Naia. simplă şi robustă, eu puţine introdus controlul calităţii pe tai ui.
rea dictaturii militaro-fasciste pli din întreaga lume. în marele lemnoase piese în mişcare, fără valvă ro­
front al păcii păşesc astăzi ma­ TRAIAN IACOH tativă şi regulator de presiune faze. La montaj, de pildă, fie­ Pentru ca în noile aparta­
şi ieşirea Romîniei din odiosul joritatea locuitorilor globului La sectorul de exploatare O- detaşabil, asigură o funcţionare care element de radiator este mente să se monteze radiatoare
război antisovietic, armata ro- pământesc. Puterea mereu crcs- răştie se desfăşoară o întrece­ inginer sigură şi de lungă durată a iTî- probat timn de 4 minute sub de bună calitate se cere o exi­
mînă a luptat umăr la umăr cu cîndă a forţelor păcii stăvileşte re susţinută pentru mărirea in­ nelor automate, cit şi depista­ presiunea de 12 atmosfere. Ele­ genţă sporită atit din partea
glorioasa Armată Sovietică pînă aspiraţiile nebuneşti ale celor dicilor de utilizare a masei lem­ Modernizarea rea celor defecte cu ocazia pro­ mentele asamblate in baterii (a turnătorilor,cit şi din a con­
la zdrobirea definitivă a Ger­ care ar vrea să împingă omeni­ noase. Muncitorii acestui sector belor. Aceşti robineti au fost 10 elemente fiecare) sint pro­ structorilor. Turnătorii trebuie
maniei fasciste. în timp de 260 al I.F. Orăştie au reuşit, prin- locomotivelor de la montaţi pe locomotivele care re­ să vegheze ca de la ei să nu
rea intr-un cataclism nuclear. tr.o mai bună ultilizare a ma­ morcă trenuri de marfă pe pante bate şi ele sub presiune (la cca. plece nici un element cu defec­
de zile armata romînă a înain­ Războiul nu mai este inevitabil sei lemnoase, să mărească pro­ trenurile de marfă periculoase. 8-—10 atmosfere) şi verificate ţiuni (si s-au angajat că o vor
tat peste 1.000 de km. eliberînd şi aceasta se datoreşte forţei de ductivitatea muncii cu 6 la sută cu lampa de control. La recep­ face). In acest sens este necesar
3.813 localităţi şi luînd mai bine neînvins a lagărului socialist şi să producă astfel peste plan Locomotivele de la trenurile IOAN DASCĂLII ţie se încearcă pe placa de con­
de 103.000 prizonieri. Pentru care va obţine în cele din urmă 380 m.c. fag pentru celuloză, de marfă, pentru o mai bună si­ trol fiecare al 50-lea element. să întărească şi mai mult con­
eroismul cu care au luptat în eliminarea totală şi definitivă 118 m.c. lobde industriale. 30 guranţă în utilizarea frînelor au­ mecanic de locomotivă trolul calităţii producţiei, să fie
cadrul Frontului II ucrainean a războaielor din viaţa umani­ m.c. doage de fag, 209 m.c. lemn tomate, au fast dotate cu un nou S-ar părea că după asemenea mai atenţi la efectuarea probe­
pentru alungarea armatelor hit- tăţii. de mină, 408 m.c. lemn de con­ robinet de manevră al mecani­ Cursuri pentru ridicarea
îerisie de pe teritoriul ţării strucţie. La obţinerea unui in­ cului. Acest nou tip de robinet verificare, făcută cu simţ de răs­ lor. Constructorii, Ia rindul lor,
noastre şi apoi din Ungaria şi Propunerile Uniunii Sovietice a fost montat prima dată pe lo­ calificării pundere, este imposibil să ple­ să se îngrijească ca manipularea
Cehoslovacia, armata romînă de a se înfăptui dezarmarea ge­ dice de utilizare a masei lem­ comotiva eu seria 150.1000 de la ce spre beneficiari baterii de bateriilor de radiatoare pe şan­
a fost citată în şapte ordine ale nerală şi totală, de a se încheia noase la fag de 66 la sută o con­ depoul Petroşani, pe care s-au Ridicarea calificării, muncito­ radiatoare cu porozităţi. tier să se facă cu toată grija,
Comandamentului Suprem So­ Tratatul de pace cu Germania tribuţie valoroasă şi-au adus-o făcut şi demonstraţiile practice rilor de la preparaţia de căr­ iar montarea clemenţilor, de
vietic şi în 21 de comunicate în vederea autorizării mecanici­ buni din Petrila se bucură ăc Cit priveşte niplurile, acestea asem ene
de război sovietice. Peste 300.000 (Continuare In pag. -ta) tov. Gheorghe Susan, şeful sec­ lor în utilizarea noului robinet. multă atenţie din partea orga­ se execută conform STAS şi se
torului. Tureanic Ioan, inginer, Acum noii robineti sînt montaţi nizaţiei de partid, a comitetului verifică prin sondaj fiecare a După cite se vede, vina pen­
sindicatului şi a conducerii teh­ 50-a bucată. O verificare a lor tru care apar elemenţi de ra­
este însăşi operaţia de asam­ diatoare cu defecte nu este nu­
blare a elementelor, la maşina mai a turnătorilor. Ea aparţine

de montaj. Cind niplul nu co­

nice. Această atenţie este ilus­ respunde, aceasta se opreşte. in aceeaşi măsură (uneori chiar

'4 ea de a f i fie p rim u l lúe — trată ăe fapte. Recent, aici au Măsuri similare de control mai mare) şi constructorilor.'
fpst. deschise 23 de cursuri de s-au luat şi la atelierele de tur­ Această stare de lucruri poate
Sint multe secţii in combi­ cil laminorului dc 650 mm. ! rebut, acesta a fost în fiecare martie. Ca urmare a fost pus ridicare a calificării în care sint nătorie şi curăţătorie. In afara fi înlăturată numai printr-o
natul hunedorean. Furnale 1-4. De mai bine de 8 luni, har­ lună redus sub cifra admisă. să muncească acolo comunis­ cuprinşi 540 ăe muncitori ăe acestora, s-au adus îmbunătăţiri strinsă cooperare între construc­
toate meseriile şi a n u m e: pre­ tori şi turnători, prin mai mul­
procesului tehnologic şi au fost tă grijă si exigentă în muncă:
şcolarizaţi controlorii calităţii.
paratori cărbune, separatori De remarcat că în urma tu-
<> furnale 5-6, oţelăria Martin nicii. luminători au arătat că Din oţelul economisit pe aceas­ tul Alexandru Peterfi, un in­ GH. COMŞUŢA

v nr. 1, oţelăria Martin nr. 2, la­ ştiu să muncească cel mai tă cale în primul trimestru giner priceput, cu multă ex­ cărbune, mecanici de benzi şi
<> bine. că sarcinile lor de plan s-ar putea face aproximativ 10 perienţă, un bun organizator elevatoare, lăcătuşi, etntăritori
4 minorul de 800, laminorul blu- — oricit ar fi de mari — sint tractoare. al muncii. S-au mai luat şi ăe vagoane, brichetatori, flota-
ming, laminorul de 650, cocse- totdeauna depăşite. alte măsuri. Şi acum treburile tori. ungăitori etc. Inginerii Io­
Sint. fireşte, succese frumoa­ merg bine. nel Croescii, Cornel. Breazu, Mi- Muncă însufleţ«ită
4 ria. aglomeratorul... Ca să Ic Referindu-se la acest lucru, se. Doar e vorba de. un colec­
4 tov. Alexandru .Iunie, lumina­ tiv fruntaş. Baza acestor rea­ De asemenea, s-au analizat hat Tiidor. Eugenia Bobar şi
cl amintim numai pe cele mai

4» importante. Intre toate colec­ ia întreţinerea culturilor
c tivele secţiilor există de multă
4 tor şef. ne spunea in glumă : lizări o constituie munca de preocupai ca pentru, reducerea maiştri Ştefan Moroz. Traian
4 vreme o însufleţită întrecere. — Noi avem abonament !a partid desfăşurată în secţie. rebutului, activitatea colecti­
4 Fiecare colectiv, fiecare om se Organizaţiile de bază P.M.R. vului de la întreţinere, cum Moldovan. Ioan Florescu, pre­
locul I. Şi l-am luat pe ter­ au avut tot timpul in centrul sint duse la îndeplinire mă­
4 străduieşte ca zi de zi să m un­ men lung ’... atenţiei, lor principalele pro­ surile pentru creşterea pro­ dau lecţiile dc specialitate le­ La prăşit şi plivit lor de înlreţinere a culturilor.-
4 bleme ale procesului de pro­ ductivităţii muncii ş.a. gate de aplicarea tehnicii noi Pînă acum, el au executat pră­
4 cească mai bine, pentru ca in Gluma este insă plină dc ducţie. in adunările generale şi de experienţa practică Terminînd la timp însămîn- şită I-a pe cele 10 lia. c u lti­
adevăr. Căci luminătorii şi-au ale comuniştilor nu s-au pus Tot ca urmare a unei ana­ fările, colectiviştii din satul vate cu floarea-soarelui şi
4 felul acesta să cişlige locul I ciştigat totdeauna dreptul dc în discuţie probleme luate la lize a comitetului ăe partid CONSTANTIN BADE Aurel Vlafcu, raionul Ocăştic, mentă. Concomitent cu această
4 in întrecere. Drapelul de sec­ a menţine drapelul de secţie întîmplarc. ci acelea care ne­ privind gospodărirea mai ra­ au trecut la efectuarea lucrări- lucrare, au fost plivite şi 220
4 fruntaşă printr-o muncă exem­ cesitau o rezolvare urgentă, ţională a metalului, s-a extins muncitor ha. cu ţţrîu.
4 ţie fruntaşă trece lunar de Ia plară, plină de elan. Aici in acele aspecte ale activităţii procedeul laminării la tole­
fiecare lună toţi indicii dc unde se manifestau deficienţe. ranţe negative la toate profi-
4 un colectiv la altul, în func­ plan sint îndepliniţi. 'Anul. Bunăoară, s-a observat că in lele. Aceasta a făcut ca de la __ m
acesta, dc pildă, in cele patru ajustai nu se munceşte bine, începutul anului şi. pina in
4 ţie de rezultatele obţinute. Cu luni încheiate, s-au laminat nu se făcea o bună. finisare, prezent să se economisească
t in afara planului, aproape se intirzia expediţia laminate­ mai m ult ele 500 tone oţel.
4 prilejul zilelor de 1 Mai şi 23 10.000 tone o ţe l; numai în pri­ lor. Comitetul de partid a ana­ N. TR O l'lN
mul trimestru s-au obţinut la lizat această problemă In luna Aşadar, organizaţiile de
4 August, cinci au loc demonstra­ preţul de cost economii dc partid au muncit bine. Comu­ ? ¦ ĂB lIiM®l - corespondent
4 ţii. secţia care deţine drape­ peste 700.000 lei. Cit despre niştii au fost totdeauna in
4 VHI ' Pe ogoarele colectiviştilor
4 lul defilează prima in coloana din Pianul de Sus

4 sidcrurgiştMor.
4 La 23 August anul trecut, ca
4 • liliili: Colectiviştii din Pianul do
4 şi la 1 Mai anul. acesta, dra­ ¦A,Jet?* -A/•> '"Av Sus an fost printre prim ii din
mß w ; v, > raionul Sebeş care au terminat
4 pelul de secţie fruntaşă a fost semănatul culturilor de prim ă­
4
4 purtat de acelaşi colectiv: cel

4 fruntea tuturor acţiunilor, au vară. iar dc luni, 7 mai. an în­

<C servit drept exemplu pentru ceput lucrările dc înlreţinere a

4 ceilalţi membri ai colectivului. culturilor. Participînd în număr
é Constantin Cristea, Furca Ioan mare Ia muncă, colectiviştii an
Ciobanu, Nutu Luca, Simion reuşit ca în numai două zile
f
4 Morarii, Vasile Rusu. Teodor
4
să execute prăşitul cartofilor nr
Boden, Gheorghe Moisescu,
5 ha. şi să plivească peste 200
Gheorghe Marian. Emil. Petri-
e ha. cu gnu 'de toamnă. *
!> ct7. Nicolae Mărunţelu. Moise
fi Bugariu, ioan Băluţoiu. Ioan V. RETROII
Herişan. Traian Popa. Alexan­ corespondent
fi
fi
f dru Peterfi — iată doar cîţiva
dintre cei care s-au remarcat La G. A. C. d ;n Ba c i a
** în mod deosebit.
0 Cu multă însufleţire se mun­
0 Şi dacă e vorba să arătăm al ceşte în aceste zile pentru în­
tI
1 r ^ v , •«/ ffe... treţinerea culturilor si la gos­
p% .mm. ccmui ce merniituil., trebuie să relie-­ »
podăria colectivă din Păcia.
fi X Id r"" T făm neapărat contribuţia adu-­ 4
Pînă ieri, aici an fost prăşite
* - Ţi i , s"ă rd''e colectivul strunnggăa'r-ieii. ădce J
r> ha. cu floaren-soarcîm (în ­
* cilindri, care şi-a făcut cau pri-­ ?
treaga suprafaţă) şi s-a înce­
i ssoossiinnţţăă ădnattoorria., 4
put pl ivi tul griului.
L In fotografii: cîţiva dintre fruntaşii laminorului de 650 mm. ţNy. AANNDDRROONNAACCIIIIII'::
R. VASIU
ia . ¦<&-<*. ti», i a . -!a. s.-* . ¦*, -a, ¦». i * •«, 'r, -ţ» -*v ! \ LIVADA
corespondent