Page 31 - 1962-05

r pag.
Să ne procurăm numai animale
lie mare productivitate!
In vederea realizării sarcinii privind
creşterea şeptelului, fiecare gospodărie
colectivă trebuie să-şi asigure un efec­
tiv corespunzător de animale matcă
(de prăsilă), din cele mai bune şi mai
productive rase.
Pentru aceasta se impune ca tn mod
ştiinţific să se facă o continuă selecţie
şi ameliorare a raselor de animale, să
se înlocuiască acele animale care dau
o producţie scăzută.
In scopul dezvoltării creşterii ani­
malelor, statul a acordat gosporăriilor
colective un puternic sprijin prin cre­
ditele ce le-au fost puse la îndemînă
in condiţii avantajoase. Gu ajutorul lor,
gospodăriile şi-au sporit considerabil şi
îşi sporesc continuu numărul de ani­
male proprietate obştească, prin cum­
părări din regiunea proprie sau din
alte regiuni, fie direct, fie prin mijlo­
cirea oficiilor zonale de aprovizionare
cu animale de reproducţie.
Oficiul zonal l.S.A.A.R. Hunedoara-
Dcva, încadrat cu personal tehnic de
specialitate a desfăşurat în anul trecut
o rodnică activitate în această direcţie.
Prin intermediul lui, un număr însem­
nat de gospodării colective din regiu­
nea noastră, cum sînt acelea din sa­
tele : Şoitnuş, Bîrsău şi Dobra din ra­
ionul Ilia, Mesteacăn, Lunca şi Ribiţa
din raionul Brad, Blandiana, Sibişel,
Sărăcsău, Booiină, Geoagiu, Mărtineşti,
Romos şi Gelmar din raionul Orăştie,
Sîntandrei din oraşul regional Deva,
Vingard, Daia, Dobîrca şi Apoldul de
Sus din raionul Sebeş, Silvaşul Inte­
rior, Ostrovul Mare, Nalaţi, Demsuş
şi Rîut Bărbat din raionul Haţeg etc.,
şi-au procurat numeroase vaci şi vilele.
Animalele procurate prin oficiile
1.5.A.A.R. au fost din cele mai bune,
ele fiind selecţionate după origine,
conformaţie (dezvoltare corporală), pro­
ducţia de lapte etc. şi perfect sănă­
toase datorită faptului că nu s-au pre­
luat decît după ce li s-a făcut analiza
prin laborator pentru bruceloză şi tu-
berculinarea de către medicii veterh
nari.
De asemenea, nu s-au preluat vaci
bătrîne (peste vîrsta cînd devin nepro­
ductive), viţele negestante (peste vîr-
sia de 2 ani) ori vaci sterpe. Prin acea­
sta s-a evitat extinderea sterilităţii va­
cilor, nu s-au introdus în gospodării
animale neproductive, nerentabile.
Animalele procurate prin oficiul
1.5.A.A.R. au fost plătite de către
G.A.G. la preţurile stabiliie de stat,
avantajoase atit pentru crescători cit
------------------- ------------ male prin l.S.A.A.R.
Putem obţine un spor
în greutate mai mare
Gospodăria agricolă de stat
din Orăştie aduce o contribu­
ţie însemnată la aprovizionarea
oamenilor muncii din regiune cu
carne de porc. In fiecare an în-
grăşăm şi creştem zeci de mii
de porci.
Colectivul nostru a urmă­
rit cu atenţie lucrările sesiunii
extraordinare a Marii Adunări
Naţionale. In raportul pre­
zentat la sesiune de tovarăşul
Gheorghe Gheorghiu-Dej, se
arată că gospodăriile agrico­
le de stat ating în 1962 o încăr­
cătură de 100 porci graşi livraţi
la 100 ha. teren arabil. La înde­
plinirea acestei sarcini o contri­
buţie de seamă îşi aduce şi
gospodăria noastră. In Iu­
tial aprilie a.c., de pildă, am
Togi
politico-educative 'ii r î n d u l
înfiinţat în anii regimului de
democraţie populară Institutul
de mine din Petroşani se dez­
voltă an de an, dînd economiei
noastre naţionale ingineri tot
mai mulţi şi mai bine pregătiţi.
Studenţii din Petroşani au largi
posibilităţi de învăţătură şi con­
diţii de trai din ce în ce mai
bune. Pe lingă localul existent
al institutului, căminul şi can­
tina, spaţioase şi moderne, în
anul universitar curent a fost
dat în folosinţă un nou cămin
şi se află în construcţie un al­
tul, alături de un nou corp de
clădiri pentru învăţămînt, o sa­
lă de gimnastică, laboratoare
etc.
Avînd aceste condiţii, studen­
ţii sint preocupaţi de a învăţa
tot mai bine, cu perseverenţă.
In această privinţă membrii de
partid şi utemiştii sînt în frunte.
Una din principalele preocu­
pări ale biroului organizaţiei de
partid din institut, în acest an
şcolar, a fost intensificarea ac­
tivităţii politico-educative în
rindul studenţilor şi canalizarea
întregii activităţi în spre mo­
bilizarea lor la învăţătură.
Munca la învăţătură a stu­
denţilor este urmărită şi îndru­
mată îndeaproape în fiecare
grupă şi an de studiu, de cite
un cadru didactic. De asemenea,
cadrele didactice analizează
anumite lecţii şi se organizează
schimburi cfe experienţă.
In urma acestor măsuri, re­
zultatele la învăţătură obţinute
sjgBgHSEBŞraBgBBCSg ^ ^
şi pentru gospodării — preţurile vari­
ind în funcţie de producţie, calitate,
valoarea zootehnică a animalelor şi
după greutatea lor.
Procurarea lor de către l.S.A.A.R.
se face prin sistemul de achiziţii şi
contractări.
Gînd gospodăriile procedează singu­
re la procurarea animalelor de repro­
ducţie, unele din ele pot face mai
multe greşeli care apoi se resfring
asupra gospodăriilor respective.
De obicei gospodăria care-şi cumpă­
ră singură animalele, aşa cum s-a
făcut în unele locuri anul trecut, îşi
formează o comisie alcătuită din pre­
şedintele gospodăriei şi din 2-3 colec­
tivişti. Asemenea comisii, cumpără în
multe cazuri animale necorespunză­
toare (vaci bătrîne, viţele prea mici),
şi la preţuri ridicate. Ga urmare, în
scurt timp, asemenea vaci vor trebui
scoase din efectiv şi valorificate, la un
preţ bineînţeles mai mic decît cel de
cumpărare, rezultînd deci unele pier­
deri. De asemenea, în vederea realiză­
rii planului, aceste comisii oferă ade­
sea în tîrguri pentru vaci şi viţele pre­
ţuri mult prea mari.
O altă greşeală pe care o fac gospo­
dăriile colective care-şi procură sin­
gure animalele este introducerea viţe-
lelor şi vacilor cumpărate, direct în
grajdurile gospodăriei, fără ca mai îna­
inte acestea să fie supuse analizelor
pentru descoperirea bolilor latente (tu­
berculoza şi bruceloză) de care pot su­
feri unele din ele, îmbolnăvind astfel
şi celelalte animale ale gospodăriei.
Neajunsurile amintite pot fi înlătu­
rate integral dacă se vor procura ani­
, la timp. De pildă, secţia tîm-
In acest fel, cele mai valoroase' vi­
ţele şi vaci de reproducţie cumpărate
Ia preţurile stabilite de stat şi în per­
fectă stare de sănătate vor intra ,în
efectivul de animale a gospodăriilor
noastre colective, mărind şi întărind
calitativ şi cantitativ sectorul zooteh­
nic al acestora.
Procedînd la procurarea prin
l.S.A.A.R. a animalelor de producţie,
gospodăriile colective vor reuşi să-şi
creeze puternice sectoare zootehnice,
bază sigură pentru realizarea de veni­
turi însemnate, pentru întărirea lor din
punct de vedere economic.
ŞTEFAN DOBAI
medic veterinar
director al Oficiului zonal
l.S.A.A.R. IIunedoara-Dcva
obtinut la porcii graşi un spor
mediu zilnic de 515 grame in loc
de 510 grame cit era planificat.
La creşterea porcilor s-a reali­
zat de la începutul anului şi
pină in prezent un număr de 8,9
purcei pe cap de scroafă fătă-
toare, în loc de 8,5 purcei cit
era planificat. Bazaţi pe reali­
zările de pînă acum, vom lupta
pentru îndeplinirea sarcinilor
reieşite din lucrările sesiunii.
Astfel, vom depune toate efor­
turile • pentru a ajunge la un
spor mediu zilnic la porcii graşi
de 525 grame, vom obţine în
medie 9 purcei pe cap de scroa­
fă la o făt-are.
ŞTEFAN DOBOI
organizator de partid
IOAN FINTÎNĂ
inginer şef fc» G.A.S. Orăştie
de către studenţi sint tot mai
frumoase. In sesiunea preceden­
tă, spre exemplu, procentul de
integral işti prezentaţi la exame­
ne a crescut cu 3 la sută faţă
de perioada corespunzătoare a
anului trecut. Mai mare atenţie
s-a acordat îmbunătăţirii tema­
ticii cercurilor ştiinţifice stu­
denţeşti, în cadrul cărora s-a
desfăşurat o frumoasă activita­
te, care a contribuit la educa­
rea In spiritul unei munci per­
severente şi disciplinate a stu­
denţilor.
In institut funcţionează 11
cercuri ştiinţifice studenţeşti, la
care participă 261 studenţi. La
sesiunea ştiinţifică din 3-4 mar­
tie a.c., au fost prezentate 30 de
lucrări din cele 84 luate in stu­
diu. Majoritatea temelor prezen­
tate sînt aplicabile în practică.
Astfel, se poate da exemplu
studiul) cu tema „Metoda de ex­
ploatare aplicabilă straielor
VIII—IX din blocul II nord Uri-
cani“, executată de un colectiv
avînd in frunte pe studentul
Călinoiu Ionel, din anul V Mine,
membrat de partid, lucrare care
a obţinut premiul I. Sînt dem­
ne de luat In seamă şi lucrările
premiate din domeniul electro­
mecanicii, cum au f o s t : „Sta­
diul şi îmbunătăţirea ciocanului
de abataj C.A.-12“; „Unele con­
tribuţii •la calculul transmisiilor
cu lanţ Gali“ şi altele. Pentru
viitor s-a prevăzut ca progra­
mul de cercetări ştiinţifice să
cuprindă pe lingă teme cu apli­
DRUMUL 'SOCFĂLISMULUI Nr. 2292
RggaBBgBSSEPaBgKg^g’SgCTB IOgggg^^^Sg?agilBIBWB^^^BCP g
Fiim sanitar prezentat Spre noi succese cooft&tiMckamm
colectiviştilor
încă de la începutul anului fost apreciată de către benefi­ }tuMQ.douM -
Recent, in satul Dineul Mare
a poposit caravana cinemato­ membrii cooperativei meşteşu­ ciari. Cum s-au putut obţine VÂOFERĂ
grafică. nr. 5 pentru a prezenta
un film documentar sanitar. găreşti „Unirea“ din Sebeş şi-au asemenea succese ? PENTRU 24 ORE
Rularea filmului a fost prece­
dată de o conferinţă ce a tra­ propus să muncească tot mai Explicaţia se poate găsi în Vreme nestabilă cu cerul mai mult
tat probleme sanitare ca „Tu­ noros. Vor cădea precipitaţii tempo­
şea şi strănutul“, „Musca — bine, în aşa iei ca cetăţenii să primul rînd în felul cum majo­ rare. Temperatura staţionară va ii cu­
duşman al sănătăţii omului“ ş.a. prinsă ziua între 20 şi 25 grade, iar
fie mulţumiţi de calitatea lu­ ritatea cooperatorilor s-au mo­ noaptea între 6 şi 12 grade.
VIOREL POPA
crărilor executate. Atunci s-a bilizat pentru realizarea scopu­ Vîrttut va sufla potrivit din sectorul
corespondent sud-vest şi nord-vest cu intensificări
pornit chiar o întrecere, cu lui propus. Cooperatori ca Ioan temporare. CrHţtvdU,
Bine ar II dacă.8®
obiective concrete în care au Munteanu, Ioan Lăcătuş, tîm- PENTRU URMĂTOARELE %
a ...I.G.O. Deva • ar lua măsuri TREI ZILE
de executare a unei mai bune fost antrenate 42 de secţii şi plari, Radu Weinert şi Sîurel
Vreme schimbătoare cu cerul noros
L curăţenii în oraş. De multe ori şi temperatura variabilă. a* / i b\ a
curăţenia şi mai ales pe stră­ m«n na ni ur i\ mcijri mtn
zile lăturalnice se face super­ 275 cooperatori. Printre obiecti­ Moga, mecanici, Nicolae Lupşe, duMtfiăklea o\ie if-WHswuwmjrnie»tm*miautrmaat?e»»
ficial (G. GAZAN — corespon­ atfdl
dent). vele întrecerii se numără înde­ croitor, Ioachim Zinca, iunichi-
„.Lucrătoarele unităţii de coa­ plinirea ritmică a sarcinilor de giu şi alţii s-au dovedit a fi
fură din Gălau, (în frunte cu
Maria Buţi, responsabilă) nu plan pe fiecare secţie, executa­ exemple în muncă. Ei au luptat
ar mai face lucru de mîntuiatâ
atunci cînd nu primesc bacşiş rea unor lucrări de bună cali­ pentru creşterea prestigiului
şi dacă conducerea cooperativei
meşteşugăreşti din localitate va tate, obţinerea de beneficii etc. unităţilor din care fac parte şi
lua măsuri pentru eliminarea
acestui obicei învechit. (I. PO- De atunci majoritatea respon­ al cooperativei. Apoi, întrecerea
PBSG13 — corespondent). sabililor de unităţi şi a coope­ socialistă, bine organizată şi
...Taxatorul Ntstor de pe au­ ratorilor s-au străduit să de­ urmărită, a constituit un sti-
tobuzul care face ruta Sebeş—
Pefreşti s-arpurta cuviincios servească popu- ---------------- .----- .............. ...... .... mulent în acti­
cu călătorii. (El nu lasă ma­
melele cu copii să urce pe uşa laţia cit mal bi~ ~ Din activitatea vitatea coopera­
din faţă şi nu respectă pro­ torilor. La obţi-
gramul de circulaţie afişat ia ne, mai ales că
Sebeş). (R. S. — corespondent).
ei se află în în- cooperativei nerea succeselor
...Conducerea şantierului de
construcţii nr. 10 Vulcan ar lua ‘lloerlflaaTllttfet8 cmooocpnaeprraa - m e»ş teş u°g ăreşti „Unirea" tt”rriihbtnuoti?t, terd.ea ase­
măsuri de terminare a canaliză­ ‘
rii începută cu mult timp în ”
^ urmă. (In prezent, şanţul este
\ neastupat, dînd un aspect urît). tlve meşteşugă­ Sebeş menea preocu-
# (N. ROVENŢA — corespon-
reşti din regiune. parea conducerii
L dent). Şi au reuşit în bună măsură. cooperativei pentru deschiderea
Făcînd bilanţul unui trimestru de noi unităţi şi înzestrarea lor
de activitate, a reieşit că mem­ eu utilajul necesar. In perioa­ ea
brii cooperativei „Unirea“ din da amintită au fost deschise
Sebeş au îndeplinit planul pro­ secţii de tricotaje şi reparaţii ^G x& xxfii d m ? d m jm td u fa m o •
ducţiei globale în proporţie de stilouri, au fost procurate două
100,10 la sută, au realizat be­ maşini de cusut, 3 menghine, o aV/icoia^fumdu copu,fe/siMsfa
neficii în valoare de 120.000 lei, maşină de găurit etc. {wfahxti° Cwfafdfa fartde
precum şi economii în valoare
de 20.000 iei. Secţiile de croito­ Totuşi, în primul trimestru al exmi, jmvd fa f/wA(/afa•
rie nr. 1, croitorie serie, tîm- anului, la cooperativa meşteşu­
plărie 1, nichelaj, frizerie 1 şi gărească „Unirea“ din Sebeş
altele au obţinut cele mai fru s-au manifestat şl unele defi­
moaşe realizări în îndeplinirea cienţe. In afară de faptul că
sarcinilor de plan, executarea unii cooperatori nu s-au stră­
unor lucrări de bună calitate şi duit să execute lucrări de bună
calitate şi ia timp, au existat
plărie a executat mobilă pentru cazuri de neîndeplinire a sar­
complexele de deservire din Lu- cinilor de plan. Neexistînd sufi­
peni, Petroşani şi Tg. Jiu, sec­ cientă preocupare pentru asi­
ţia de nichelaj a produs mo­ gurarea comenzilor, secţiile de
bilier metalic, secţia de confec­ fierărie, tinichigerie şi confec­
ţii serie a produs pantaloni băr­ ţionat şepci, nu şi-au putut rea­
băteşti şi jachete pentru femei liza sarcinile de plan. La alte
secţii, cum sînt reparaţii radio
etc. Calitatea acestor lucrări a şi ceasornicărie nr. 2, din cau­
za absenţelor repetate planul
trimestrial n-a putut fi îndepli­ CETĂŢENI i
nit. 'Alte secţii, ca ceasornicărie
nr. 1, reparaţii radio, încălţă­
minte comandă etc. amină cli­
enţii de pe o zi pe alta, lucru
ce provoacă unele nemulţu­
Valorificaţi orice fe l de piei prin D. C. A.
care vă oferă preţuri avantajoase.
miri.
Iată aşadar că pe lingă suc­ PIEILE DE MIEL, CAPRĂ Şl VÎNAT j
cesele bune obţinute în primul
trimestru al anului de către ««ooosoeeao» 000300eestoosoaaao «ooooieaeoaBoossoeiaiiSfflBaoocoosj»
cooperativa „Unirea“ din Sebeş,
mai există şi unele deficienţe vindeţi-le unităţilor D. C. A. in primele 3-5
care trebuie lichidate. Coope­ ore de la sacrificare spre a nu se degrada,
ratorii din Sebeş au toate con­
diţiile ca în trimestrul II al j V i z i t a ş i ©ai
! MA G A Z INELE
anului să obţină succese şi mal
importante iar oamenii muncii
din oraş şi raion să fie pe de­ !0. C. L PRODUSE INDUSTRIALE DIN HUNEDOARA I
, care vă oferă un bogat sortiment de :
plin mulţumiţi.
V. AEBU
Depăşindu-şi zilnic pla­ î E S A T II H ff
nul cu 15—20 la sută, Du­
m itru Domnaru, de la sec­ m i O O E € ŢIf
ţia metalurgică a fabricii
chimice din Orăştie, ocu­ T R I E O T A 1 Si
pă cu regularitate un loc
de frunte în întrecerea so­ pentru sezonui de primăvară
cialistă. U’W rxvamgjjr.tMCmarxvr»uuf^*i*Q*»ooc?«Mi ------ rll____ r_r,.ţlt.1t—TrT|| , __ f ...... . qamn
> SB
ÎNTREPRINDEREA oe o o is ih u o t h S!
un caracter stimulativ la învă­ toate aceste aspecte, trasând MONTAJE METÂLURBICE lEŞIŢâ
sarcini corespunzătoare pentru
ţătură, fiind trimişi în excursie ridicarea conţinutului muncii co­
muniştilor de aici, în ceea ce
studenţii cei mai buni la în­ priveşte formarea viitorilor in­ A N G A J E A 71 k%
gineri.
văţătură.
Pentru atingerea acestui
sfa d ei In ceea ce priveşte munca de obiectiv, biroul organizaţiei de - Conducători auto (şoferi)
răspîndire a presei în rindu- bază va trebui să folosească
cele mai adecvate metode şi
cabilitate practică imediată şi rile studenţilor, aceasta nu se procedee de mobilizare la ac­ - Rutierişti cu carnet eliberat de miliţie
ţiunile politico-educative, în pri­
teme referitoare la cercetări ex­ duce la nivelul cerinţelor. Deşi mul rînd a membrilor şi candi­
daţilor de partid, spre a fi
perimentale de laborator, de există un număr de 450 abo­ exemplu pentru ceilalţi studenţi. - Macaragii auto cu carnet de şofer \
studiu şi construcţia unor apa­ namente în institut, ceea ce re­ Trebuie folosită şi pe mai de­
parte metoda de a analiza acti­
rate necesare în industria mi­ prezintă cea. 50 la sută din nu­ vitatea în această privinţă a Co­ - Mecanici pentru utilaje grele
mitetului U.T.M. şi a Asocia­
nieră, probleme legate de me­ mărul studenţilor, aici se orga­ ţiei studenţeşti, pentru genera­
lizarea experienţei pozitive. E
canizarea şi automatizarea pro­ nizează prea puţine acţiuni ca bună metoda de analiză a două - Mecanici auto
grupe de partid cu rezultate di­
ceselor de producţie în industria revista presei, jurnale vorbite, ferite, cum au fost cele privind
activitatea grupei anului III,
minieră etc. cronica evenimentelor interne şi electromecanică, care desfăşoa­ S o lic ita n ţii s e vo r p re z e n ta la biroul L
ră o activitate politico-educati-
'Activitatea extraşcolară se internaţionale etc. vă de masă frumoasă şi grupa d e a n g a j ă r i al I. C , M . M . R e ş iţ a , s tr. i
anului II, mine, cu o slabă ac­
dezvoltă şi în alte direcţii la De asemenea, privind acti­ tivitate.
I.M .P. vitatea cultural-educativă de Pe viitor vor trebui mobili­ F în tîn ilo r nr. 1 <
zate toate forţele spre îndrep­
O serioasă contribuţie în edu­ masă, deşi în institut există o tarea lipsurilor ce mai persistă.
Biroul organizaţiei de bază va
caţia patriotică şi internaţiona- brigadă artistică de agitaţie, trebui să urmărească în special
asigurarea conţinutului educa­
listă a studenţilor, In formarea cerc de teatru şi literar, parti­ tiv al manifestărilor din timpul
liber al studenţilor, dînd atenţie
trăsăturilor intelectualului de ciparea studenţilor la manifes­ sporită formelor de activităţi
vii, atractive ca simpozioane,
tip nou, o aduce învăţămîntul tările din cadrul clubului stu­ concursuri, serate artistico-edu- ANUNJ
cative etc. Astfel, activitatea Im.I.P.C. — O.S.fl.D. BâZAfjlf TIMIŞOIRI
politic U.T.M. şi informările po­ denţesc este incă insuficientă. politico-e'dueativă în rîndul stu­
denţilor va fi mai eficientă, con­ \ Aduce ia cunoştinfa în tre p rin d e rilo r ;
litice. In acest an, învăţămîntul Sala de spectacole, pe care o au tribuind la buna pregătire a lor
pentru viaţă, ca viitori ingineri, 7s
a fost organizat sub forma unor la dispoziţie studenţii, nu este intelectuali de tip rioti.
} şi persoanelor interesate că pentru obli- \
cicluri de conferinţe. Au fost folosită decît în mică măsură. î. AVRAM
? nerea autorizaţiei de instalator în dome- ^
prezentate teme ca : „Morala La întrunirile tovărăşeşti orga­ j niul gazelor lichefiate (aragaz), în zile le ^
) de 6 —8 iunie a.c. M in iste ru l In du strie i >
comunistă, ' morala omului de nizate aici pe ani de studii, deşi
P etrolului şi C him iei va ţine
tip nou“, „Lupta popoarelor din s-au obţinut progrese simţitoa­
E X A Iii E N
ţările coloniale pentru indepen­ re (mai ales în anul II electro­
Inform afii suplim entare la telefon
denţă“, „Opoziţia ireductibilă tehnic), mai sînt încă mulţi stu­ 6 3 —6 2 şi 6 3 —63T im işoara S erviciulfehni c<
dintre ştiinţă şl religie“, „Mo­ denţi care acordă atenţie doar
mente din lupta U.T.C.“ ş.a. In­ părţii distractive — dansului —
formările politice sînt organi­ unii manifestînd chiar tendinţe
zate la nivelul grupelor de stu­ de cosmopolitism în ţinută şi
dii şi se ţin de studenţii frun­ comportare. Este necesar ca
taşi, sub îndrumarea organiza­ faţă de aceştia să ia poziţie in
torilor grupelor de partid şi a primul rînd colegii lor, în pro­
comitetului U.T.M. gramele brigăzilor de agitaţie,
In scopul cunoaşterii trecutu­ la gazeta satirică etc.
lui de luptă al partidului şi a Analiza activităţii politico-
realizărilor regimului nostru de- 1 educative de masă în rîn-
moerat-popular, s-au făcut di­ durile studenţilor Institutu­
ferite excursii, cum a fost cea lui de mine din Petro­
de la Doftana şi Bucureşti (Mu­ şani, ţinută recent de către
zeul de istorie al P.M.R.) şi la Biroul Comitetului orăşenesc
Ltipeni. Kceste deplasări au avut de partid'"^!trecut in revistă