Page 33 - 1962-05
P. 33
paf. T)Rîmvi3 ’s m r n r j m r v T m Np: 2292
oscagigo .
ifttM^mammmKmKsammm miMiimi&Br*rjrKKXLA.yww
ULTIKELB ŞTIRI ULTIMELE ŞTIR I ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIR I Uniunea Sovietică obţine
importante succese în
întrecerea economică cu S.U.â
MOSCOVA 8 (Agerpres). — citorilor din industrie este în
După cum scrie „Ekonomi- medie de 40 de ore, iar săptă
ceskaia Gazeta“, Uniunea So mâna de lucra a tuturor munci
vietică a depăşit principalele torilor şi funcţionarilor din eco
ile EomiMiiliii pentru dezarmare l a m o s c o v a Inaugurarea Muzeului ţări capitaliste din Europa şi a nomia naţională a U.R.S.S. —
„Karl Marx-Friedrich Engels“ redus considerabil decalajul de 39,4 ore.
faţă de S.U.A. în ceea ce pri
în Uniunea Sovietică calea
veşte nivelul productivităţii
principală de ridicare a produc
GENEVA 8 (Agerpres). — Propunerile americane nu pre nunţa din nou pentru menţi ooooooooo oooooooooo muncii. tivităţii muncii o constituie pro
La cea de-a 33-a şedinţă ple văd in general încetarea pro nerea bazelor militare ne teri Productivitatea muncii în in gresul tehnic rapid şi neîntre
nară care a avut loc la 8 mai ducţiei şi perfecţionării mijloa toriile altor ţâri. Lichidarea ba o MOSCOVA 8 (Agerpres.'. Pospelov, puteri urmări apa- $ rupt. Cea mai elocventă dovadă
sub preşedinţia reprezentantu celor de transportare a armei zelor N.A.T.O. ar încălca de la O TASS transmite : riţia măreţei şi invicibilei în- g dustria U.R.S.S. a fost în anul în această privinţă este gradul
lui Braziliei, Comitetul celor nucleare. bun început principiul „dezar 9 La 7 mai a avut loc inau- văţături a lui Marx, procesul g 1961 aproape de 12 ori mai maro înalt de înzestrare electroencv-
ÎS pentru dezarmare a reluat mării echilibrate“ a afirmat el. X gurarea festivă a Muzeului creării Manifestului Comu- 0 getică a muncii în industrie, car«
In încheiere, reprezentantul o „Karl Marx-Friedrich Engels'1 nist, a „Capitalului“, putem o faţă de anul 1913, în timp ce
productivitatea muncii în indus a fost în anul 1961 de peste 3
clin Moscova. Acesta este uni vedea documente ale faptelor Ş ori mai mare decît în anul
tria S.U.A. a crescut în aceeaşi
perioadă numai de 3,1 ori. în
discutarea măsurilor din prima Poloniei a arătat încă o dată In cuvintările lor, delegaţii cul muzeu clin lume care re de eroism nepieritoare ale 9, următorii 10 ani. productivitatea 1940, iar pînă în anul 1980 va
clapă a dezarmării. că este necesar ca prima etapă Angliei şi S.U.A. au încercat să muncii în industria sovietică creşte încă de 8—9 ori.
a dezarmării să cuprindă mă dovedească că înfăptuirea pro flectă pe deplin viaţa şi crea participanţilor la Comuna din va creşte de peste 2 ori, iar în
In cuvîntarea sa, reprezen suri destul de radicale şi sub punerilor sovietice ar putea să 20 de ani de 4—4,5 ori, depăşind Dar nu este vorba numai de
tantul E. P. Polone, M. Nasz- stanţiale şi să fie înfăptuită tulbure actualul echilibru de ţia marilor gînditori. Paris. $ astfel de circa două ori nive tehnică, ci şi de cadre — scrie
kowski a comparat prevederile rapid. forţe. lul actual aî productivităţii „Ekonomiceskaia Gazeta“. în
corespunzătoare ale celor două Acad. Piotr Pospelov, direc- In sălile muzeului au fost o anul 1961 în U.R.S.S. 121.000 de
documente supuse examinării împotriva acestei idei cit se Reprezentantul Braziliei şi-a muncii-din industria S.U.A. ingineri au absolvit facultăţile,
Comitetului — proiectul sovie poate de clare şi, s-ar părea, consacrat cuvîntarea examină o torul Institutului de marxism- expuse în afara documente- o fată de 38.000 de ingineri în
tic de tratat cu privire la de incontestabile, s-a pronunţat rii diferitelor aspecte juridice Creşterea uriaşă a producti S.U.A. în 1960. în întreaga eco
zarmarea generală şi totală sub delegatul Italiei care a susţinut ale dezarmării. Totodată el ş;-a q leninism a rostit o cuvîntare. lor şl relicvelor aflate pir.ă g v ită ţii muncii în economia na
un strict control Internaţional că înfăptuirea măsurilor de de exprimat regretul că din anu ţională a U.R.S.S, are loc con nomie a Uniunii Sovietice lu
şi schiţa americană a prevede zarmare, îndeosebi în primul mite cauze concrete, lu cr ă ri L El a subilniat că lucrările acum in Institutul de mar- o0 comitent cu reducerea conside
rilor fundamentale ale trata stadiu „nu prezintă nici o gra Comitetului au înaintat foarte g pregătitoare în vederea creu- xism-lcnintsm sşi în Arhiva o crează 1.236.000 de ingineri cu
tului cu privire la dezarmarea bă“ şi s-a pronunţat pentru rabilă a. zilei de lucru. în pro studii terminate, iar în S.U.A.
generală şi totală. măsuri „treptate". El a încer 0 rii muzeului au fost începute centrală de partid, numeroa- o r.'tit, săptămâna de lucru a mun numai 525.000.
cat din nou să dovedească un
Spre deosebire de prevederile lucru vădit absurd şi anume că o din iniţiativa lui Lenin. In se obiecte prim ite din strai- X
conţinute in proiectul sovietic N.A.T.O. ar urmări doar „sco
de tratat, a subliniat el, propu puri defensive“. Toate acestea o sălile muzeului, a spus acad. nătate. x
nerile S.U.A. prevăd pentru pri au fost necesare delegatului (XKXXXKuv w v v v w v w w v w < ><X>ooOOOOOOOoooooooooockxxz
ma etapă reducerea parţială şi Italiei numai pentru a se pro-
nu totală a acestor mijloace. puţin. T s to v p r a e ilÉ c o m e r c ia l sovieto*br«&a S a .m
Luînd cuvintul la sfârşitul şe
eäldkaipä. Ia, Fraoeis©** RIO DE IANEIRO 8 (Agerpres). va exporta în Uniunea Sovietică ca
dinţei, reprezentantul sovietic — TASS transmite: fea, cacao boabe, piei brute, bumbac,
untdelemn, tutun, sisal şi alte măr
Conferinfa „mesei rotunde" Esf-Ves! V. A. Zorin a subliniat necesi SAN FRANCISCO 8 (Ager G. S. Titov s-n intilnit cu re La 7 mai. la Ministerul Afacerilor furi tradiţionale ale exportului brazi
tatea de a se accelera lucrările pres). — TASS transmite: prezentanţi al presei, radiodifu Externe a fost semnat protocolul cu lian. Uniunea Sovietică va exporta
BRUXELLES 8 (Agerpres). — tunde“ în problema dezarmării, Comitetului celor 18 pentru ziunii si televiziunii. El a vi privire la schimbul de mărfuri între în Brazilia maşini, petrol, şi produse
Participanţii la conferinţa care să fie adresată Comitetu dezarmare. In scurta sa cuvân Pilotul cosmonaut sovietic zitat Consiliul municipal din U.R.S.S. şi Brazilia pe anul i 9G2. petroliere, griu. metale neferoase, as-
„mesei rotunde“ Est-Vest au lui celor 18 state pentru dezar tare el s-a oprit de asemenea G. S. Titov. care întreprinde o San Francisco, unde a fost sa Protocolul prevede sporirea comerţu best, articole farmaceutice, îngrăşă
continuat dezbaterile pe mar mare de la Geneva. Din com asupra problemelor legate de călătorie prin Statele Unite, a lutat cu căldură de Dobbs, pri lui sovieto-brazilian aproape de două minte etc.
ginea' problemei dezarmării ge ponenţa comisiei fac parte prof. ordinea lucrărilor viitoare ale sosit la San Francisco. Ziarele mar ad-interim al oraşului, şi ori în comparaţie cu anul 1961. El a
nerale şl totale. Ei au hotarit N. W. Talenski (U.H.S.S.), Ju- Comitetului şi a sprijinit pro care apar în o.cest oraş abundă (le membrii Consiliului m uni fost semnat de N. S. Patolicev, mi Părţile au fost de acord că marile
să creeze o comisie pentru ela les Moch (Franţa) şi Ph, Noel punerea făcută anterior de de în fotografii şi informaţii, cu nistru al Comerţului Exterior şi de posibilităţi economice ale ambelor
borarea unui proiect de hotă- Baker, laureat ai Premiului privire la sosirea lui G. S. Ti- cipal. Santiago Dautas, ministru al Aface ţări trebuie să fie folosite la maximum
legatul Indiei de a se ţine şe lov. scoţină în evidenţă faptul După aceasta G-lierman Titov rilor Externe aî Braziliei. Totodată, pentru dezvoltarea continuă a comer
rîre a conferinţei „mesei ro Nobel. dinţe neoficiale. că cosmonautului sovietic i s-a a fost semnat comunicatul sovieto- ţului între. U.R.S.S. şi Brazilia. Ele
s-a deplasat la Berlceley (su brazilian cu privire la vizita minis au recunoscut dc asemenea că este
S-a hotărît ca prima şedinţă făcut o primire cordială, demnă burbie a oraşului San Francis trului Comerţului Exterior al U.R.S.S. util să se încheie între ambele gu
de acest fel să aibă loc la 10 co), unde a vizitat Universita
mai. ele măreaţa lui faptă de eroism. tea din California, una din cele
==tiË= mai vechi şi cele mai mari din
S.U.A.
Posfe 2 .0 0 0 de delegaji vor parficipa ia
In după-amiaza aceleiaşi zile
Congresul mondial penfru dezarmare pilotul cosmonaut sovietic a în Brazilia. verne un acord pe termen lung în
Să înceteze experienţele generală şi pace luat cuvintul la un program (le In conformitate cu protocolul sem vederea reglementării relaţiilor comer
ciale şi de plăţi sovieto-braziliene.
televiziune. nat la 7 mai în anul acesta Brazilia Tratativele cu privire la încheierea
acestui acord se vor desfăşura la
cu arma nucleară! MOSCOVA 8 (Agerpres). - mentele de cultură şi artă din :.»V, Aîoscova sau la Rio dc Jaueiro în
TASS transmite : Moscova, de a vizita Expozi cursul acestui an.
® DJAKARTA. „Cerem înce enţelor nucleare americane din ţia realizărilor economiei naţio Poporul Franţei se ridică la lupia
tarea imediată a experienţelor Pacific. Demonstranţii purtau După cum relatează ziarul nale a U.R.S.S., galeria Tretia- în A nglia vor sosi noi
pancarte şi scandau lozinci pvin „Veeerneaia Moscova“, la Con kov, muzee, teatre, săli de con îm potriva O* A. S.
nucleare“, se spune într-o tele care cereau încetarea imediată gresul Mondial pentru dezarma certe. Oaspeţii vor avea prile unifăfi vest.germane
gramă de protest adresată gu re generală şi pace, care se des jul de a se intilni cu colective PARIS 8 (Agerpres). — ţă şi patrioţi a adresat preşe
vernului S.U.A. de Federaţia a experienţelor nucleare. Poliţia chide la 9 iulie la Moscova, se ale diferitelor întreprinderi in Acţiunile criminale ale ban dintelui Franţei şi şefului gu LONDRA 8 (Agerpres). —-
centrală a sindicatelor din In a intervenit operînd 120 de a- aşteaptă sosirea a peste 2.000 dustriale din Moscova, de a delor fasciste din O.A.S. ame vernului francez o nouă petiţie Şapte batalioane dc tancuri ale for
donezia (S.O.B.S.I.). Efectuarea restări. de delegaţi. afla cît de unanim este poporul ninţă pacea în Algeria şi fac să în care se subliniază necesita ţelor armate vest-germane vor fi in
sovietic în năzuinţa sa de a crească din nou primejdia fas tea lichidării definitive a O.A.S. struite în vara anului curent în regiu
experienţelor nucleare, în timp a BAGDAD. Consiliul naţio, ¦Pentru activitatea congresu obţine dezarmarea, de a apăra cismului în Franţa. Iată de ce nea Wales, a declarat la 7 mai Minis
ce la Geneva se desfăşoară tra nai al partizanilor păcii din lui se pun la dispoziţie ceie pacea. pături tot mai largi ale popu Numeroase organizaţii sindi terul de Război al Angliei. Reprezen
tative pentru dezarmare, se sub Irak a adresat preşedintelui mai bune săli din capitala laţiei Franţei se ridică la luptă cale din diferite departamente tantul Ministerului de Război a comu
liniază în telegramă, nu poate U.R.S.S. Se prevede ca şedinţele In afară de aceasta, partici pentru lichidarea fără cruţare nicat că în perioada 25 iunie — 27 oc
decît să intensifice şi mai mult Kennedy o scrisoare în care a- plenare să se ţină in Palatul panţii la congres vor întreprin a O.A.S.-ului şi respectarea în ale ţării au adresat populaţiei tombrie pe tancodromul de la Gasllc-
încordarea internaţională şi să rată că reluarea experienţelor Congreselor din Kremlin. Toa de călătorii prin ţară în cursul tocmai a acordurilor de Ia inartin vor fi instruiţi 2.800 de soldaţi
pună în mai mare pericol pacea nucleare de către S.U.A. „torpi te cuvintările şi documentele cărora vor vizita oraşele Lenin Evian. apeluri să ceară guvernului res şi ofiţeri vest-gerruani.
întregii lumi. lează conferinţă de lă Geneva vor fi traduse in cinci limbi. grad, Kiev, Volgograd, republi Primul grup de militari vest-ger*
in problema dezarmării, amenin cile din Transcaucazia şi Asia In diferite întreprinderi se or pectarea întocmai a acorduri mani va sosi la Wales la 18 Iunie.
O telegramă de protest asemă ţă viaţa omenirii şi atrage după In cursul lucrărilor Congre centrală. ganizează tot mai des greve de
nătoare a fost adresată guver sine intensificarea încordării in sului. delegaţii vor avea posi scurtă durată în semn de pro lor de la Evian, reprimarea
nului S.U.A. şi de locuitorii ora ternaţionale“. în scrisoare se a- bilitatea de a cunoaşte monu test împotriva crimelor sînge-
şului Medana (Sumatra). rată că partizanii păcii din Irak roase ale O.A.S.-iştilor. La pa fără cruţare a O.A.S.-ului, să
Declaraţiile lui Jaques Duelos latul prezidenţial sînt depuse
° MANILA. La 7 mai a avut se alătură milioanelor de oa numeroase petiţii cerîndu-se lua înlăture elementele fasciste din
loc în faţa ambasadei americane meni din întreaga lume care cer
din Manila o uriaşă demonstra rea celor mai energice măsuri armată, poliţie şl aparatul de
ţie de protest împotriva experi încetarea imediată a experien pentru înfrînarea fasciştilor.
ţelor nucleare americane. stat, să pedepsească sever pe
conducătorii asasinilor fascişti
— Salan şi Jouhaud.
a amploare mişcarea grevistă a PARIS 8 (Agerpres). — francez, a spus Jacques Duclos, P’ederaţia naţională a foştilor Hotărîri pe placul
Luînd cuvintul la Amneville, cere să se lichideze depozitele deportaţi şi internaţi, partici
minerilor spanioli ia dezvelirea monumentului în militare germane din Franţa şi panţi la mişcarea de rezisten- Strauss o o o
memoria victimelor celor două să se interzică trupelor Bun-
războaie mondiale, Jacques Du- deswehrului accesul pe terito Âtacuri sîngeroase BONN 8 (Agerpres). — a insistat de asemenea asupra fap
clos, secietar al C.C. al Parti riul Franţei; să se recunoască
MADRID 8 (Agerpres). — în care guvernul a introdus starea dului Comunist Francez, a scos Republica Democrată Germană ale uliracoloniaiişfîlor Luînd cuvîntul la postul de televi tului că la sesiunea Consiliului
Nici represiunile poliţieneşti, nici excepţională. in evidenţă rolul hotăritor al şi să se sprijine forţele paşnice
introducerea stării excepţionale in Uniunii Sovietice in distruge democratice din Germania occi ALGER 8 (Agerpres). — ziune din Bavaria, ministrul de Răz N.A.T.O., Statele Unite „au recunos
trei provincii din nordul Spaniei nu De altfel, agenţia France Presse rea nazismului. El a subliniat dentală. In cursul zilei de luni, ca urmare
au putut înfrînge hotărirea de luptă precizează că minerii din provincia că astăzi în Germania occiden a celor 36 de alentate s-au înregis boi al R.F.G., Strauss, şi-a exprimat cut că toate ţările membre alo
a celor peste 00.000 de iniţieri spa Biscaya nu s-au lăsat înşelaţi de pro tală, în spatele lui Adenauer se „Politica externă a Franţei, a trat 30 de morţi şi 29 de răniţi. Nu
nioli cărora li s-au alăturat alte zeci misiunile guvernului de mărirea sa află aceleaşi forţe economice spus Duclos în încheiere, nu mai la Alger, în afară de cele 30 de satisfacţia faţă de rezultatele recen N.A.T.O. sînt egale în ceea ce pri
de mii de muncitori din alte ramuri lariului, astfel eâ se prevede ca greva care l-au adus pe Hitler la pu trebuie să se întemeieze pe atentate individuale au mai avut loc
industriale. Agenţia France Presse să cuprindă întreaga provincie şi să tere. perspectiva cursei înarmărilor. 12 explozii vizînd magazinele şi locuin tei sesiuni a Consiliului N.A.T.O. veşte nevoile apărării“ adică au ace
relatează despre o nouă încercare a devină generală. Deja piuă în pre Dimpotrivă, ea trebuie deter ţele arabilor, precum şi diferite între
guvernului îranchist de a sparge uni zent numai iu această provincie se Jacques Duclos a subliniat că prinderi şi instituţii publice. La Oran „Hotărîrile conferinţei, a spus el, nu leaşi drepturi de a poseda arma nu
tatea de acţiune a muncitorilor gre află în grevă peste 30.000 de mun rezolvarea problemei Berlinului minată de lupta perseverentă in cursul nopţii ullracolonialiştii au
vişti. In noaptea de 7 spre 8 mai citori. occidental are o importanţă vi atacat un cantonament al forţelor ar- constituie însă decît un program mi cleară.
Ministerul Informaţiilor a publicat un tală pentvu Franţa, dar că re pentru dezarmarea generală, to mate. Tot la Oran o puternică explo
comunicat potrivit căruia, chipurile, Mai multe întreprinderi industriale glementarea ei este împiedicată zie a avut loc în aproprierea statului nim. Sesiunea de ta Atena nu înseam Aceste declaraţii ale lui Strauss
a fost reluat lucrul înfr-o serie de lo din regiunea Bilbao s-au alăturat in primul rind de poziţia pu tală şi controlată, inclusiv pen major al corpului de armată din Oran.
calităţi aflate în grevă. Gu toate aces greviştilor din provincia Biscaya. terilor occidentale care „ur tru dezarmarea nucleară“. nă încheierea, ci începutul unei dis confirmă încă o dată că recentele pro
Printre acestea se numără şantierele mează cu docilitate Germania
tea, chiar potrivit acestui comunicat, navale „Etrskalduna", unde lucrea de la Bonn şi refuză să recu cuţii noi asupra problemelor pe care puneri americane, prezentate la se
ză peste 3,000 de muncitori şi două noască actualele frontiere ale
subliniază agenţia citată, nu este întreprinderi metalurgice cu cîte t.000 Germaniei“. le pune echilibrul de forţe în dome siunea Consiliului N.A.T.O., iui sînt
de muncitori fiecare. Potrivit agen
vorba decît de o reluare parţială a ţiei France Presse, se prevede înceta Jacques Duclos a arătat de niul atomic". decît un nou pas pe calea dotării
rea lucrului la furnalele înalte din asemenea că Franţa şi Germa
lucrului, iar comunicatul nu vorbeşte Biscaya, unde lucrează peste 10.000 France Presse relatează că Strauss Bundeswehrului cu arma nucleară.
de muncitori. nia occidentală caută să zădăr
nimic de provinciile Biscaya şi Gui PE SCURT ©
nicească tratativele cu privire
púzcoa, două din cele trei provincii Inrăutăfirea sifuafiei economice a Argentinei AÎOSCOVA. La 8 mai în Palatul a încheiat vizita de două săptămini,
mare al Kremlinului s-a deschis Con făcută la invitaţia guvernului tcderal
—w\ BUENOS AfRES 8 (Agerpres). - cuse cu 22 la sută, „va continua să ferinţa unională a lucrătorilor din trans al Austriei.
In prima sa cuvîntare televizată de portul feroviar.
cind şi-a luat în primire postul in crească“. In ultima zi a vizitei în Austria, de
guvernul preşedintelui Guido, ministrul La lucrările conferinţei participă con legaţia de ziarişti romîni a fost primi
„Criza căreia ţara trebuie să-i facă ducători ai Partidului Comunist şi ai tă de cancelarul Federal Dr. Gorbach
Economiei, Garlos Alsogaray, a decla acum faţă este cea mai gravă din cîto Guvernului Sovietic în frunte cu N. S. cu care a avut o convorbire. In cursul
a suferit ţara în ultimele decenii. Ar llruşciov. întrevederii cancelarul Austriei Dr.
ra* că Argentina se află într-o gravă gentina a pierdut cea mai mare parte Gorbach a răspuns la întrebările puse
a rezervelor sai° de devize", a spus Boris Beşcev, ministrul Căilor de de ziariştii romîni.
situaţie economică şi financiară. Alsogaray arătîns că în uU-mele 13 comunicaţii al U.R.S.S., a prezentat un
luni aceste rezerve au scăzut de t3 amplu raport la conferinţă. DELIII. în India au avut loc alegeri
Al, ogaray a avertizat că costu! vieţii,
i, ziua independentei de sfat la Berlinul occidental. Poporul care o-' la demiterea lui Frondizi cres- 700 de milioane la 180 de milioane do MOSCOVA. La 8 mai Nikita Hruş- prezidenţiale.
lari, iar deficitul balanţei comerciale ciov. preşedintele Consiliului de Miniş După cum s-a anunţat oficial, vicc-
a Romîniei şi a victoriei wsm este de 500 de milioana dolari. Func tri al U.R.S.S., a" primit la Kremlin preşedinfe al Republicii a fost ales dr.
ţionarilor de stat nici toi le-au putui delegaţia guvernamentală indoneziană Zahir Hussein. Rezultatele alegerilor
asypra Germaniei hiflerssîe In Republica Sud-Africariă, ţară cu 15.500,000 locuitori din fi încă plăi-ic salariile p» lunile mar în frunte cu dr. Subatidrio, vicepreşe pentru desemnarea preşedintelui vor fi
tre care 4/5 sînt negri domneşte cea mai cruntă teroare rasis tie şi aprilie. dinte al Consiliului de Miniştri şi mi anunţate ulterior.
(Urmare din pag. I-a) Alături de Uniunea Sovietică tă. Dar şi în această „Republică albă” se duce o luptă hotărî- nistru al Afacerilor Externe. A avut
şi de celelalte ţâri socialiste, tă* pentru desfiinţarea politicii de apartheid. ÎN CLIŞEU : Ma —OOO— loc o discuţie caldă, prietenească, la WASHINGTON. Comisia pentru e-
pentru a lichida astfel ultimele Republica Populară Romînă mi nifestaţia populaţiei de culoare la Joliannesburg. care au participat Hidajat. general lo nergia atomică a S.U.A. a comunicat
rămăşiţe ale celui de-al doilea litează pe arena internaţională IMibo Keita cotenent şi Alexei Kosîghin, prim vice că la poligonul experimental din statul
război mondial au devenit cere pentru înfăptuirea dezarmării preşedinte al Consiliului dc Miniştri al Nevada, la 7 mai a fost efectuată o
ri ale întregii omeniri conştiente. generale şi totale, pentru pro va vizita U.R.S.S. U.R.S.S. nouă explozie nucleară.
movarea coexistenţei paşnice şi
Recenta sesiune a pactului at dezvoltarea colaborării interna MOSCOVA 8 (Agerpres). — GENEVA. La 8 mai s-a deschis în COPENHAGA. La 8 mai, la Copen
lantic a demonstrat că unii nu ţionale, pentru zădărnicirea ori Şeful statului şi preşedintele Palatul Naţiunilor din Geneva a XV-a haga a sosit intr-o vizită oficială
au înţeles încă bine învăţămin căror uneltiri agresive ale impe guvernului Republicii Mali, Mo- Adunare Generală a Organizaţiei Mon U. THANT, secretar general provizoriu
tele istoriei şi îşi mai închipuie rialismului. dibo Keita se va afla în Uniu diale a Sănătăţii (O.M.S.). La lucră al O.N.U.
că pot înspălmînta Uniunea So nea Sovietică în calitate de oas rile sesiunii participă delegaţi din tOS
vietică zăngănind armele ato Sărbătorim Ziua Victoriei şi pete al Prezidiului Sovietului state membre şi 2 membri asociaţi, LUSAKA (Rhodesia de nord). Greva
mice. Dar lagărul socialist este Ziua Proclamării Independenţei Suprem al U.R.S.S. şi al guver reprezentanţi ai O.N.U. şi ai organiza celor 30.990 de mineri africani din
de neînvins şi de aceea el nu de Stat a Romîniei în condiţiile nului sovietic de la 21 pînă la ţiilor sale specializate, reprezentanţi ai „centura de cupru" a Rhodesiei de nord
se teme de nici un fel de unel victoriei definitive a socialismu 3! mai a.c. unor organizaţii internaţionale negu- a intrat în a şantea zi. Greviştii cer
tiri ale aţîţătorilor la război. vernamentale. invitaţi, ziarişti. majorarea salariilor şi acordarea de
lui în oraşele şi satele ţării. Data vizitei oficiale a lui Mo- concedii plătite. Agenţia Reuter amun'ă
Dacă imperialiştii ar porni o Strîns unit în jurul partidului, dibo Keita care a fost stabilită Delegaţia R. P. Romîne este condusă că la 8 mai, în semn dc solidaritate,
poporul romîn luptă pentru cu pentru periGada 15—25 mai a de Voinea Marinescu. ministrul sănă
agresiune împotriva ţărilor so cerirea unor noi victorii pe fron fost modificată în conformitate tăţii şi Prevederilor Sociale. au declarat grevă 1.800 dc muncitori
tul muncii paşnice şi totodată africani de la minele de plumb şi zinc.
cialiste ei şi-ar semna prin cu dorinţa manifestată de gu VIENA. Delegaţia de ziarişti roniîni Un fapf semnificativ, dezvăluit de zia
pentru victoria cauzei nobile a vernul Mali. în frunte cu Nestor ignat, preşedintele rul englez „Daily Mîrror", esfe spriji
aceasta propria lor sentinţă de păcii în întreaga lume. Uniunii Ziariştilor din R. P. Romînă, nirea grevei minerilor africani de către
o parie din muncitorii albi.
condamnare la moarte.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. lelelon : 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobăm Direcţiei Generale P. l.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — tip aru l: întreprinderea Poligrafică „1 Alai“ — Deva.
