Page 34 - 1962-05

•i H unedoara-'D evaT
Anul XIV. Nr. 2293
Prin introducerea şi extinderea te h n icii noi
s p o rim m
a b a ta je
Colectivul postru de munci­
tori, tehnicieni şi ingineri, sub
îndrumarea permanentă a co­
mitetului de partid, a reuşit să
îndeplinească planul de produc­
ţie al primului trimestru cu câte­
va zile înainte de termen. Prin
plusul de producţie extras s-a
realizat peste o treime din an­
gajamentul anual. Totodată,
productivitatea muncii a cres­
cut faţă de media anului trecut
cu peste 3 la sută, preţul de cost
a fost redus, realizînd în felul
acesta o economie suplimenta­
ră de 466.000 lei, ceea ce repre­
zintă peste 62 la sută din anga­
jamentul anual.
Realizări de seamă au fost ob­
ţinute şi în luna aprilie. Planul
de producţie a fost depăşit, pre­
ţul de cost a fost redus sub cel
planificat.
La obţinerea acestor succese o
contribuţie de seamă au adus-o
colectiveie sectoarelor II şi III.
Sectorul II, care luni de zile a
rămas în urmă, a reuşit în tri­
mestrul trecut să devină din
nou sector fruntaş pe exploata­
re. Plusul de producţie extras
de acest harnic colectiv, într-un
singur trimestru, întrece de pes­
te două ori tot plusul realizat
în anul 1961. S-au remarcat în
mod deosebit brigăzile conduse
de minerii Petru Munteanu,
Gheorghe :Michiev, Gheorghe
Roibu şi altele.
Vrednicii mineri al sectorului
III au reuşit în trimestrul tre­
cut să-şi depăşească sarcinile
de plan cu 5.628 tone cărbune
de bună calitate. Aici s-a ob­
ţinut şi o importantă creştere a
randamentelor în abataje. Ur­
mărind evoluţia productivităţii
muncii la acest colectiv, se ob­
servă o dinamică frum oasă: in
anul 1959 s-a realizat 1,725 tone
pe post, în 1960 s-a ajuns la
2,715 tone pe post. în anul tre­
cut a crescut la 3,169 tone pe
post, iar în trimestrul I a.c. la
3,175 tone pe post.
De aici se poate vedea că de
la inceputul şesenalului şl pînă
în prezent, colectivul acestui
sector a reuşit să sporească pro­
ductivitatea muncii cu 84 la
sută. Evident şi salariile medii
ale muncitorilor au crescut in
aceeaşi perioadă, în medie cu 311
lei pe om şi lună.
In lupta pentru mai mult căr­
bune, pentru creşterea neconte­
nită a productivităţii muncii,
s-au evidenţiat brigada condusă
de minerul loan Cîşlaru, care
în luna februarie a realizat o
productivitate de 7,122 tone pe
post, cea condusă de minerul
Silvestru Olteanu, cu o produc­
tivitate a muncii de 7,168 tone
pe post, cea condusă de mine­
rul Constantin Furda, care a
atins 7,232 tone pe post.
Realizările bune obţinute de
colectivele sectoarelor de pro­
ducţie sint rezultatul preocupă­
rii continue în ce priveşte intro-
' ducerea şi extinderea tehnicii
noi. Astfel, în cadrul sectoru­
lui I, unde în trimestrul trecut
stratul dş cărbune a prezentat
P R d im m v in ~ fm m y x k im , v m fi-v A ! j
Joi 10 mai 1962
rmimm'WBiaisagiMgiiium
© Bertbelot, Tuştea şi Boiţa, raio­
o amplă inflexiune si care a
cauzat serioase greutăţi in ex­
ploatare, s-a studiat şi s-a pus
in aplicare o metodă de pregă­
tire şi extragere a cărbunelui
simţitor îmbunătăţită faţă de
proiectele iniţiate. Prin aceasta,
productivitatea muncii în aba-
tajele respective a crescut de
la 1,180 tone pe post la 1,851
tone pe post. In plus preţul de
cost pe tona extrasă a scăzut
cu mai mult de 40 lei.
La sectorul l i s-a reuşit să se
extindă armarea metalică pe ga­
lerii. Faţă de 490 metri liniari
de galerii, cit trebuia să se ar-
meze metalic, s-au armat 986
m etri; deci o realizare de pes­
te 200 la sută. Datorită acestui
fapt, pe lingă reducerea direc­
tă a consumului de lemn, s-au
redus simţitor şi posturile folo­
site lă rearmurea galeriilor şi
deci a crescut productivitatea
muncii. Starea bună a galeriilor
de transport a contribuit la
buna deservire a brigăzilor de
mineri, fapt care s-a soldat şi
cu creşterea vitezelor de avan­
sare. Astfel, avansarea medie a
abatajelor a întrecut planul cu
3 la suită.
Pe baza rezultatelor dobindi-
te în această perioadă, colecti­
vul sectorului n a reuşit să câş­
tige întrecerea socialistă dintre
sectoarele Văii Jiului.
La sectorul I ii se folosesc cu
tot mai mult succes transpor­
toarele cu raclete, de tip blin­
dat. Ca la orice început şi aici
au fost greutăţi. Sistemul de
angrenare nu a corespuns şi a
trebuit m odificat: plasele care
reţin producţia puşcată pe tran­
sportorul cu raclete au fost prea
grele. După modificările aduse,
acestea pot fi manipulate cu
mai multă uşurinţă. Lungimea
transportorului blindat era prea
mare şi riti a corespuns posibi­
lităţilor reale din abataje. Me­
toda de exploatare a fost de
asemenea modificată, folosind
la puşcare poduri de lemn, care
acoperă în mare parte transpor­
torul blindat. Cu ajutorul aces­
tor dispozitive se poate puşca
direct pe transportorul cu ra­
clete şi astfel volumul de încăr­
care cu lopata scade la cca.
20-30 la sută : se reduce efortul
fizic depus de m uncitori: a
crescut productivitatea muncii
cu 9,5 la sută.
După experienţa acumulată la
cele 3 abataje, unde s-au folosit
pînă in prezent aceste trans­
portoare, se poate trage conclu­
zia că ele pot fi folosite cu
mult succes la abatajele din
straturi de grosimi regulate şl
fără presiuni excesive.
Un colectiv de tehnicieni, din
cadrul sectorului III, împreună
cu Tenczler Ştefan, şeful secto-
rului, au propus şi introdus în
practică armături metalice tu.
bulare pentru armarea abata-
Ing. EM IL MURII
şeful E. M. Petrila cînd economii antecalcu-
(Continuare in pag. 3-a)
lllllll iiir *
l l l i " *¦>" *' ' "
l l t l l ' \ •' \ -s> ' '
ySX"-Xv ,',V
s- ;N- , ..V
C- \ 'A y'¦ .>>'¦
U lii
' P P I— ' I—1J— 1 V*“'r~'/——«r~*
Croitorii loan Zaharie
şi Avram Bojiţa, de la fa ­ 1
brica „Simion Bărnuţiy,“
din Sebeş, au economisit
in primul trimestru al
anului 260 m.p. piele. Ia-
tă-i în fotografia de faţă
discutînd despre cel mai
bun mod de aşezare a ti­
parului, pentru realizarea
linei economii cit mai J
mari de piele.
*>—r*—i
preparaţlei
De la începutul anului
şi pînă în prezent, la ca­
binetul tehnic al prepara-
ţiei din Petrila au fost
înregistrate 46 propuneri
de inovaţii, din care 19 au
şi fost aplicate, ele adu-
late de 82.000 lei. Printre
cele mai valoroase inova­
ţii, pot fi amintite : ,,M e-.
toăe noi de înlocuire a cu­
pelor la elevatoarele de
bruţi“, aparţinînd tov. lo-
sif Hog, „Dispozitiv pen­
tru găurirea segment,Hor
de filtru“ a tov. Gheor­
ghe Rad şi „Dispozitiv
pentru extragerea rulmen­
ţilor din interior" reali­
zată de tov. Ştefan Perdi.
Colectivul preparaţiei
se mînăreşte şi cu alţi
inovatori ca Galinski Ru-
dolf, Ionel Crăescu, Au-
gustin Caproş, Aurel lan-
cu. Eugen Szeălacselc, loan
ioniţă, Marcu Dumitru.
C. BĂDUŢĂ
corespondent
' Echipa de lă­
cătuşi de la
E. M. T e l i u c
condusă de co­
munistul Tibe-
riu Gherman, a
terminat repa­
rarea unui ex­
cavator cu 7
zile înainte de
termen.
in fo t o :
Membrii echi­
pei. după ter­
minarea lucru­
lui.
Munca rodnică pe ogoare
4 pagini 20 bani HAŢEG agricole colective din Simerlai Teodore-s-cu şi respectiv’ irinca
ne informează că şi colectivişti', Solomon.-
După ce au terminat însămîn- de aici au început lucrările de
ţările de primăvară pe toate cele Întreţinere a culturilor. Pînă în SEBEŞ
580 ha. de teren (din care 209 prezent ei au executat plivitul
ha. cu porumb), colectiviştii din griului pe aproape 200 ha. din Cu. deosebită însufleţire se'
cele 346 cultivate cu această munceşte la executarea lucrări­
nul Haţeg, au trecut la întreţi­ plantă şi mai mult de 50 la lor de întreţinere a culturilor şi
nerea culturilor. Pe primul plan sută din suprafaţa cultivată cu la gospodăria agricolă colectivă
se situează acum plivitul griu­ orz. din Daia, raionul Sebeş.
lui de toamnă.
Concomitent, au fost grăpate Organizaţi în 8 brigăzi, mem­
Colectiviştii din Tuştea au 148 ha. cu griu. brii acestei gospodării au pli­
plivit pînă in dimineaţa zilei vit pînă ieri, 9 aprilie, peste 200
de azi, suprafaţa de 32 ha. cu Cele mai bune rezultate au ob­ ha. cu grîu de toamnă. In zilele
grîu din cele 130 cit au însămin- ţinut iu această privinţă brigă­ ce urmează, aici se va începe
ţat, cei din Boiţa 23 ha. din 72, zile a T-a (Bisoaria) şi a IV-a cu toate forţele prăşitul flo-
iar cei din Berthelot 29 ha. (Cărpinişj, conduse de Otilia rii-soarelui si a sfeclei de zahăr.-
La G. A. C. din Berthelot — Odihnă, bine
care prin unificare cuprinde
acum 4 sate — in munca de în­
treţinere a culturilor cie toam­
nă se situează fruntaşe brigă­
zile a ill-a din Fărcădin şi a
4-a din Gauricea.
DEVA In echipa care lucrează ' la rodnică, ¦silele de concediu
Tov. Segedy Ladislau. ingine­ oalele de zgură condusă de petrecute într-una din sta­
rul agronom al gospodăriei
comunistul Gheorghe Biro, ţiunile balneo-climatcrice din
munca este acum şi mai en­ ţară sint plăcute, recon­
tuziastă. Fiecare se străduieş­ fortante. Beneficiind de
te să facă lucrarea c e - fr e y i- ' bilete repartizate prin co­
Creşte capacitatea ne cit mai repede şi mai bi­ m itetul sindicatului din u-
centratei termice
ne. Nimeni nu are timp de zină, au fost trim işi în
zăbovit, cu aiît mai m ult cu staţiuni balneo - climaterice
Zilele trecute, la centrala ter­ cit este vorba de un angaja­ muncitori fruntaşi ca tov.
mică a fabricii de ciorapi şi tri­
cotaje .,Sebeşul“ din Sebeş, a în­ ment. ¦ Petru iovănescu, strungar, in
...Cu citeva zile ’în urmă, staţiunea Olaneşti, loan Pas,
ceput montarea unul nou cazan şeful echipei a plecat în con­ maearagist, la Sinaia, loan
de aburi. cediu de odihnă la Ocna S i­ Munteanu zidar, la Buziaş,
Noul cazan, de mare capacita­ biului. La .terminarea schim­ loan Maier, căuperist, la Sîn-
te. a fost produs pentru prima bului, cină Gh. Biro şi-a luat georgiu de Pădure şi alţii. Cu
dată în ţara noastră. El este do­
tat cu aparataj din cel mai mo­ rămas bun de la tovarăşii sui toţii sint muncitori fruntaşi
dern, iar funcţionarea tuturor
de Muncă, aceştia l-au (!.si­ în producţie, care şi-au adus
gurul că sarcinile ce le revin o contribuţie im portantă la
instalaţiilor sale este complet
I P lI ilIilliii vor fi tot atit de bine înde­ realizarea sarcinilor de plan.
. automatizată.
plinite şi în lipsa lui, cu nu Şi în acest timp, tovarăşii lor
D. LADAUU
se vor lăsa cu nimic mai pre­ de muncă au căutat să lucre­
corespondent
jos. Cu toţii i-au urat apoi ze in aşa fel incit să nu se
concediu plăcut. simtă lipsa lor din produc­
I 4s Zilele care au urmat ple­ ţie. In întreg trim estrul I au
sir LIE Z I L E cării in concediu a tov. Biro fost trimişi prin comitetul
mnsBBU««nan»
wasaaBHEfisiBfla au scos in evidenţă hărnicia sindicatului la odihnă şi tra­
*j echipei. Nu şi-ciu uitat nici o tament în staţiuni balneo­
T
*)* clipă angajamentul luat. l-au climaterice 40 muncitori, in ­
J In regiunea noastră respectat întocmai. Şi în gineri şi tehnicieni din cadrul
•J S-a terminat semănatul porumbului acest timp, Gh. Biro, benefi­ uzinei „Victoria“ din Călan.
)
ciind de bilet repartizat prin Numărul acestora este in
1
In gospodăriile agricole colec­ mică recoltei din acest an. Suc­ comitetul sindicatului, şi-a creştere. Astfel, numai in tri­
tive şi de stat din regiunea cesul înregistrat se daiore.şic
noastră s-a terminat semănatul muncii harnice a colectivişti­ petrecut un concediu plăcut. mestrul II s-au primit bile­
porumbului pe toate cele 65.180 lor şi mecanizatorilor care
1 ha. Această lucrare, ţinînd sea­ Dar Gheorghe Biro nu este te de odihnă pentru 182 to­
1 ma de condiţiile de climă din au folosit cu pricepere fiecare
zi bună de lucru în cîmp, în­ singurul muncitor de la uzi­ varăşi. Aceasta reprezintă o
primăvară, s-a făcut într-un treaga capacitate de lucru a ma­
timp mai scurt decît în alţi şinilor şi tractoarelor. na „Victoria“ din Călan ca­ creştere de încă odată faţă
ani. De asemenea, s-au respec­
tat eu mai multă stricteţe re­ Printre unităţile agricole caro re a plecat în aceste zile in de perioada corespunzătoare
gulile agrotehnice la pregăti­ au terminat primele această lu­
rea terenului şi la însămînţai, crare se numără acelea din ra­ concediu de odihnă sau la a anului trecut.
punîndu-se astfel o bază trai- ioanele Orăştie, Sebeş, Alba, si
KUjno.vjc.nutm» din oraşul regional Deva. tratament. După o muncă V . F U R IR
A! 12-lea fu n ic u la r In locuinţe mLucrăfori Băncii de Sfat
noi
Maistrul montator Gheorghe Popescu şi co­ sprijină noile gospodării colecfii/e
lectivul său le la I.F. Orăştie, a instalat, in mai Pentru m un­
puţin de 30 de zile, in parchetul 112 Naia-Sibi- citorii din com­ înţelegi.nd faptul că pentru în domeniul finanţelor, credi­
şel, cel de-al 12-lea funicular dc la această plexul C.F.R. bunul mers al tuturor activită­ telor, decontărilor, operaţiilor
întreprindere. Acesta este un funicular electro­ Petroşani s-a ţilor in unităţile nou create cu numerar etc.
motor de 800 m.l., cu care se aduce prin releu, dat de curind este nevoie de rezolvarea a o
la funicularul de tip Mîneciu, masa-lemnoasă. în folosinţă un serie de probleme de planifi­ Hotărîrea celor 60 de lucră­
El este mai productiv şi prezintă avantajul că nou bloc de lo­ care, organizare, evidenţă şi tori ai Băncii de Stat de a acor­
se pot scoate şi apropia buşteni mult mai lungi cuinţe conforta­ gospodărire financiară, un nu­ da un sprijin eficient noilor
de fag (catarge) decît cu vechiul funicular de bile. măr de 60 de lucrători în do­ gospodării colective dovedeşte
tip Wyssen. meniul financiar, de la Banca răspundere şi conştiinţă înain­
de Stat Deva, au hotărit să se tată. Este bine ca acest exem­
I. TRAIAN deplaseze în noile gospodării
inginer colective unde vor ajuta la de­ plu să fie urmat de toţi ceilalţi
finitivarea planurilor de pro­
Pentru populaţie ducţie şi a bugetelor de veni­ cunoscători ai problemelor a-
turi şi cheltuieli. Totodată, lu­
Corespondentul vatnri a G.A.C. Bir- mai în ultimele 3 gricole din regiune, care in
nostru tov. EMIL cea, secţia Deva, zile, peste 600 kg. crătorii Băncii de Stat vor spri­
BĂILĂ ne informea­ s-au livrat şi pus în salată şi 400 kg. cea­ timpul liber se pot deplasa în
ză că de la grădina vînzare prin maga­ pă. Zilele acestea se jini pe contabilii şi brigadierii
de legume şi zarza- zinele Gostat, nu- gospodăriile colective pentru a
va începe şi recolta­ din G.A.C., în punerea la punct
-«w- tul spanacului. ajuta la organizarea şi plani­
a evidenţei contabile, pentru
ficarea judicioasă a muncii, în
cunoaşterea normelor de lucru
vederea consolidării economico-
organizatorice a tuturor unită­
ţilor agricole socialiste.
¦ --------
Parcul esfe mai frumos
aes m e m o r i a , o s t a ş i l o r c ă z u ţ i Tinerii utemişti cie la trandafiri, 100 de tei şi ghe Verdeţ, Emilian Do­
preparaţia cie cărbuni clin numeroase flori. De ase­ boş, Constantin Ivaşcu,
m lu p ta îm p o triv a fa s c is m u lu i Petrila au efectuat pes­ menea, au transportat Maria Maier, Vaier To-
te 608 de ore de muncă 30 tone piatră concasată tna, Keberlc Ferdinand,
La 9 mai, cu prilejul Zilei Victoriei, au avut loc în Capi­ patriotică la amenajarea pentru amenajarea alei­ Divin Podar -şi alţii.
parcului din oraş. Ei au lor şi au instalat în
tală solemnităţi de depunere de coroane de flori la Monu­ amenajat 300 m.p. ron- pare 16 bănci. S-au evi­ C. BADEA'
douri, au plantat 200 de denţiat tinerii Gheor­ corespondent
mentul Eroilor Patriei, la Monumentul Eroilor Sovietici, la Ci­
mitirul Militarilor Britanici, la Cimitirul Eroilor Romîni de la
Ghencea şi la cimitirele Eroilor sovietici de la Herăstrău şi
Jilava.
în aceeaşi zi, în întreaga ţară, delegaţii ale oamenilor f !!I
muncii au depus coroane de flori la monumentele şi cimitirele
eroilor romîni şi sovietici care s-au jertfit pentru eliberarea
poporului nostru de sub jugul fascist. (Agerpres)
Solemnitatea depunerii f* s .' ;s-Î .
.*•¦‘V X* .-11.*ivX
de coroane la cimitirul eroilor
OOO ju<)oy<x>oo eooooooooo
AO •C>
Joi: dimineaţa a avut loc
solemnitatea depunerii de Fanfara a intonat imnurile L
de stat ale R.P.R. si U-.R.S.S 9
.-> coroane de flori la cimitirul Apoi nu luat cuvîntul tov. o
Vasile Guţu şi Constantin o
| eroilor romîni şi sovietici Piutile seu, care au evocat o
frăţia de arme roviino-so­
din oraşul Deva. La solemni­ vietică. Vorbitorii, au subli­
niat apoi actele de eroism
tate au luat parte tov. loan de care au dat dovadă osta­
şii romîni şi sovietici in
Pipoş, Moga Ioachim. membri războiul împotriva fascismu­
lui german. In continuare a L
ai biroului Comitetului re­ urmat, depunerea de coroane g
de flori. 'Au fost depuse co- o
gional de partid, Emil Pleşa. roane din partea Comitetu- %
lui regional de partid. Corni- L
membru supleant al birou­ teiului orăşenesc de partid, g
Comitetului regional U.T.M.. o
lui. Comitetului regional de Consiliului regional al sin- o
dicatelor. Sfatului popular q
partid, Carol Szabo. privi-se-
regional. Trustului minier, o
crctar al Comitetului regional
T. R. c. H„ întreprinderii oo
U.T.M., Vichente Bălan. pre­
..1 Mai“, I.R.E.H. si a altor oo
şedintele C.S.R., Comei sto i­ întreprinderi şi instituţii din g
ca, vicepreşedinte al Comite­
tului executiv al Sfatului.
popular regional, I ooji Ros,
secretar al Comitetului, exe­
cutiv al Sfatului popular re­
gional, activişti de partid şi
de stat, conducători ai unor
organizaţii de masă. nu­ In ultimii ani înfăţişarea aşezării miniere Gurabarza, pe
care o prezentăm in fotografia de fată, s-a schimbat mult.
meroşi oameni ai muncii din Aici au apărut noi blocuri muncitoreşti cu apartamente con­
fortabile.
q întreprinderile şi instituţiile
o oraşului Deva. oraşul. Deva. g
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOObOO