Page 36 - 1962-05

N r. 2 '03
Bisi activitatea organizaţiilor I), T. M.
La încheierea anului de învăfăm înt p o litic
Zilele trecute a avut loc în­
cheierea anului de învăţămînt
politic U.T.M. în comuna Băcia.
Cele doua cercuri care au îunc-
ţionat în acest a n : cercul de
studiere a Statutului U. T. M. şi
,,Să ne cunoaştem patria“, şi-au
desfăşurat activitatea în bune
condiţiuni, contribuind la îmbo­
găţirea cunoştinţelor cursanţi­
lor şi la creşterea conştiinţei
lor.
La seminarul recapitulativ,
majoritatea vorbitorilor au do­
vedit că şi-an însuşit cele pre­
date, Foarte bine au răspuns
Cornelia Negescu şi Aurica
îndrumară permanentă organizafiei U.T.M.
Comitetul de partid al Uzinei
„Victoria" din Căi an îndrumă
permanent organizaţiile U.T.M.
din cadrul uzinei. In ultimul
plan de măsuri care a fost adop­
tat de către comitetul de partid
se prevede ca din fiecare orga­
nizaţie de partid, cîte un mem­
bru al biroului să participe la
şedinţele organizaţiei U. T. M.
pentru a cunoaşte mai bine cum
îşi desfăşoară munca şi, să o
ajute concret în luarea unor
măsuri.
Organizaţiile U.T.M. au pri-
Be^efScsarsSor — c a n tifă fi s p o n te
de produse
Numeroase slnt întreprinderi­
le din ţara noastră care folosesc
şi solicită în cantităţi tot mai
mari produsele uzinei „Victo­
ria“ Călan. Fjurnaliştig, semi-
cocsarii şi turnătorii de aici îşi
îndeplinesc cu cinste sarcinile
ce le stau în faţă. Lună de lună
ei dau patriei fontă, semlcocs şi
produse turnate în cantităţi tot
mai mari şi de hună calitate.
Numai în trimestrul I al aces­
E ficienţă sporită în
(Urniare din pag. l-a)•* tone cărbune, la numai 27 m.c.
jelor cameră. După folosirea ex­
perimentală a 9 stîlpi s-a ajuns
să se extindă metoda de armare
• v i a abataje. Metoda constă in
armarea metalică parţială; stîl-
pii tubulari, cu mult mai uşori
decît cei de construcţie clasică,
permit răpirea lor şi deci reuti-
lizarea economică a materialului
feros. In afară de faptul că ar­
marea se execută intr-un timp
mai scurt, se realizează şi eco­
nomii însemnate de lemn de
mină. In luna martie, de exem­
plu, în abatajul la care s-au fo ­
losit armături metalice tabula­
re, consumul de lemn de mină
a scăzut de la 32 m.c. pe 1000
ooooooooooooooooooooooo
o o producţie a studioului „Mos-
2 Faţă de realizările anului
2 1959, in 1961, productivitatea
2 muncii la întreprinderea de
o construcţii siderurgice Hune-
o doara a crescut cu 58,84 la
2 sută, ceea ce reprezintă ăepă-
2 şirea sarcinii stabilite de Di-
o rectivele Congresului al Ili-lea
o al partidului pentru 1965, în
o ramura construcţii montaj, cu
3 peste 17 la sută. Acest suc-
L ces e datorat în mod deosebit
o creşterii gradului de mecani-
o zare a lucrărilor, introducerii
o pe scară largă a unor metode
3 avansate de muncă, intr-un
b cuvint, progresului tehnic.
2 Creşfe
Ş gradul de mecanizare
o Pe locul unde se înalţă azi
L siluetele masive ale cauperelor,
b coşului de fum, turnului de
o stingere şi furnalului propriu-
o zis de 1.000 m.c,, — cel mai
o mare furnal din ţară — în
2 urmă cu cîţiva ani era un
2 adevărat munte de zgură şi
o reziduri siderurgice cimentate
< masiv în decursul vremii.
& de ploi şi zăpezi. Să m uţi acest
2 munte cu lopata, tirnăcopul şt
2 roaba, ar fi însemnat o muncă
o uriaşă, de durată, cu cheltui-
o rea unor forţe omeneşti imen-
2 se. Treaba aceasta s-a făcut
b intr-un li mp scurt, rapid, de
c oameni puţini. Excavatoare
S puternice, de mare capacitate,
2 au luat locul lopeţilor şi roa-
^ bei si, muntele. văzînd cu
o ochii, a fost fărâm iţat şi im-
o prăştiat cu folos în toată Hu-
2 nedoara. rAşa se lucrează azi
2 pe şantierele I.C.S.H.
2 Cu 10 ani in urmă se lucra
Ac altfel. Lopata era simbolul
O şantierului, lucru, confirmat ele
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO OOOO>OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC©OOOOOOOOOOÓOOOOOOOOOOO;
| B3aWti<WgMfciMY»MgHi««gBmS»»«ggaSiCCgggBZS^^
Frenţonl, care, vorbind despre
rolul U.T.M. în educaţia comu­
nistă a tineretului, au arătat
însemnătatea ridicării pe o
treaptă superioară a activităţii
conştiente a maselor, ridicarea
conştiinţei lor la nivelul sarcini­
lor trasate de Congresul al III-
lea al P.M.K.
Tinerii din aceste cercuri s-au
angajat să pună în practică cele
învăţate, să ajute mai concret
organizaţia U.T.M. in munca de
educare comunista a tinerilor..
I). MUNTEANU
corespondent
mit totodată sarcina să orga­
nizeze mai multe întilniri ale
tinerilor cu muncitori virstnici,
să audieze conferinţe pe teme
educative, să participe cit mai
mult la activităţile culturale.
Pentru continua îmbogăţire a
cunoştinţelor s-a prevăzut să fie
organizate concursuri „Cine ştie
cîştigă“ şi „Drumeţii veseli“, şe­
zători literare, şi să se acorde
atenţie mai mare serilor frun­
taşilor în producţie.
I. CRAŞCA
corespondent
tui an s-au livrat peste plan în­
treprinderilor beneficiare, prin­
tre care uzinele de autocamioa­
ne şi tractoare din Braşov, uzi­
nele „1 Mai“ Ploieşti, întreprin­
derilor de construcţii etc., pes­
te 5.000 tone fontă cenuşie,
2.793 tone semicocs, 116 tone
piese mecanice, 77 tone radia­
toare şi alte produse.
PETRU STĂNCIOIU
corespondent
Efectul economic al acestui pro­
cedeu modern se poate vedea şi
în consumul specific de lemn de
mină realizat pe exploatare,
care a scăzut faţă de anul tre­
cut cu aproape 2 m.c. la fie­
care 1000 tone de cărbune.
Metoda poate fi extinsă în
toate abatajele unde nu există
presiuni laterale, fără nici o
pregătire specială, iar efectul
lor economic este imediat. Din
păcate, exploatarea noastră în-
timpină unele greutăţi în extin
derea armării metalice in aba­
tajele cameră din cauză că Uzi­
na de reparat utilaj minier din
Petroşani livrează cu întîrziere
mare stilpii comandaţi.
^ p p ú g m t i l l e k n ie - m i e siq u e ă d e
c r e ş te r e a fii ú d u e iio ilă ţii
amintirile veteranilor şi sta­
tisticile serviciului tehnic al
întreprinderii. In 1950-1951,
abia 22 la sută din volumul
total al săpăturilor s-au exe­
cutat mecanizat. Restul, cu lo­
pata. După 10 ani, in 1961,
volumul săpăturilor efectuate
mecanizat s-a ridicat la aproa­
pe 1.300.000 m.c., adică în pro­
porţie de 78 la sută. Saltul
e apreciabil şi evident, şi ca­
racterizează plastic drumul
parcurs de întreprindere pe
calea uşurării muncii oame­
nilor, pe calea introducerii
masive a tehnicii noi, mo­
derne.
In sprijinul afirmaţiei vin
fapte, cifre, ritm ul muncii, pe
şantiere, creşterea productivi­
tăţii amintită la început. Din
utilajele existente la data în ­
fiinţării întreprinderii, multe
au luat drumul cuptoarelor,
intorcindu-se apoi in mod fi­
resc in mijloace de producţie
noi, perfecţionate. Numai în
anul trecut. I.C.S.H. a fost
dotată cu utilaje noi în valoa­
re de peste 20.000.000 lei, bază
sigură a succeselor construc­
torilor şi. garanţie a lor. Azi,
pe şantierele Hunedoarei şi
Călanului funcţionează 650
utilaje de diferite tipuri, ince-
pînd cu excavatoarele de 3
m.c., sau buldozerele de 80-100
c.p. şi sfirşind cu pompele
de betoane pneumatice.
De unde la început betoane-
^ r m -t p ü
Ioan Lupu lucrează la maşina de injecţie de la secţia
obiecte de consum a fabricii chimice din Orăştie. Muncind
¦cu pricepere şi conştiinciozitate, el îşi depăşeşte planul în
fiecare, lună în medie cu 23 la sută, executînd totodată pro­
duse de cea m.ai bună calitate.
P E U R M E L E M A T E R IA L E L O R P U B L IC A T E
,Difuzarea ziarului, sarcină de
mare răspundere44
In numărul 2.258 al ziarului
nostru a fost publicat sub acest
titlu un raid întreprins în ci-
teva localităţi din regiune, ca­
re analiza unele aspecte ale di­
fuzării presei.
Răspunzind la criticile aduse
prin coloanele ziarului. Direc­
ţia regională P.T.T.R., ne face
cunoscute măsurile ce le-a luat
pentru îmbunătăţirea muncii de
difuzare a presei. Astfel, pentru
distribuirea cu intîrzlere a abo­
namentelor în comuna Sîntan-
afeaiafe
Desigur, mai avem multe de
făcut pentru a realiza pe de­
plin şi înainte de termen sarci­
nile ce ne revin din Directivele
celui de al Ili-lea Congres al
P.M.R. E- nevoie să acţionăm cu
perseverenţă pentru asigurarea
in mai mare măsură a brigăzi­
lor de mineri cu utilaje noi,
moderne. Dezvoltind experienţa
dobîndită pină acum, atît în ce
priveşte metodele optime de ex­
ploatare. cit şi în folosirea noi-
lor tipuri de perforatoare,, sfre-
dele, utilizarea materialelor sin­
tetice şi altele, muncitorii şi teh­ presei la timp minerilor din
nicienii noştri vor putea să ob­
ţină noi realizări, din ce in ce
mai frumoase.
le se făceau rudimentar, azi,
o modernă fabrică de betoane,
cu o capacitate de 700 m.c. pe
zi, asigură o treime din ne­
cesarul total. A fost rezolva­
tă şi problema transportului
betonului prin montarea în
apropierea staţiilor de prepa­
rare a unor pompe de beton
care împing prin tuburi — pe
distanţe variind între 10 şt
300 m. — betonul la locurile
de punere în operă. Vagone-
tele. tomberoanele şi. alte m ij­
loace de transport a acestui
principal material al construc­
torilor. sînt pe cale de dispa­
riţie de pe şantierele I.C.S.H.
De multă apreciere se bucu­
ră în rlhdtirile constructori­
lor loneţile mecanice pentru
apropierea materialelor- vărsa­
te la locurile de preparare a
betoanelor. elevatoarele meca­
nice cu cupe şi. melc pentru
materialele in vrac. Faptul că
şi pe timp de iarnă ritmul
muncii n-a contenit, se dato­
r e z e printre altele şi. cuptoa­
relor speciale pentru încălzi­
rea agregatelor.
Dar cite nu s-ar putea, spu­
ne despre creşterea înzestrării
tehnice a întreprinderii, des­
pre progresele înregistrate an
de an în acest sens ?
Metodele noi —1-
Sa loc de dnsîe
Cu ani în urmă. la înălţa­
rea construcţiilor metalice,
DRUMUL SOCIALISMULUI
OWm*
'S ' "S&W+'
a .......... ^
ărei, care aparţine de oficiul
P.T.T.R. — Simeria, diriginte­
le acestui oficiu a fost tras la
răspundere deoarece nu a con­
trolat activitatea agentei pro­
centuale.
Oficiul din Alba Iulia a luat
măsuri ca îneepînă cu data de
4 aprilie, presa centrală să fie
distribuită şi la Galăa de Jos în
ziua sosirii. Factorului poştal
Anton Miclea, care deserveşte
satul Poieniţa i s-au întocmit
actele de sancţionare pentru
neregulile constatate în sectorul
de difuzare a presei.
Pentru ca ziarul „Drumul
socialismului“ să fie la timp di­
fuzat în raionul Sebeş, Direc­
ţia regională P.T.T.R. a hiat
măsuri cu ziarele pentru acest
raion să fie expediate cu auto­
buzul de Sibiu, dimineaţa la
orele $. L a . oficiile llia şi Dor concrete oficiilor in vederea ri­
bra presa se expediază tot cu
autobuzul, astfel că şi în loca­
lităţile ce aparţin de aceste ofi­
cii presa ajunge acum la timp.
In ce priveşte distribuirea
Valea Jiului, Direcţia regională
P.T.T.R. a obţinut o maşină în
plus care transportă imediat la
punctele de difuzare presa cen­
trală sosită la Petroşani in ju ­
rul orei 18,30. De asemenea, la
fiecare grindă, fiecare fermă,
era ridicată cu ajutorul ma--
caratelor sau scripetelor la
înălţimea cerută şi acolo, cu
preţul unor mari eforturi, erau
prinse in ansamblul construc­
ţiei. Se pierdea 'timp, se chel­
tuia muncă multă.
Necesitatea grăbirii ritmului
montajului, a uşurării şi secu­
rităţii muncii, au impus noi
metode de muncă, care să eli­
mine lipsurile celor vechi. Prin
gindirea creatoare a oamenilor
s-a ajuns la ideea preasam-
blării construcţiilor metalice
la sol, ia capacitatea maca­
ralelor de la punctele de lu­
cru respective. Faptul că ha­
lele noilor linii de laminoare,
construcţia metalică a furna­
lului nr. 7, ca să nu amintim
toate lucrările, s-au înălţat
intr-un ritm rapid, se dato-
reşte in bună măsură şi apli­
cării pe scară largă a acestei
metode.
Oarecum similar s-au petre­
cut lucrurile şi la estacada
noului furnal, la noua fabri­
că de aglomerare în ce pri­
veşte prefabricatele, ş t vorbind
de prefabricate trebuie să
amintim că ele sînt în tot mai
mare măsură, folosite la aco­
perirea halelor.
Cu 9 ani in urmă construc­
torii coşurilor de fum. rapor­
tau cu mînărie folosirea unei
noi metode de mare producti­
vitate : cofrujele glisante, ac­
ţionate manual cu ajutorul
im r n x
V. Alecsandri, A1ARGĂR1TARELE —
>e suri. Antologie, note şi prefaţă de
\ . A. Ursu. Colecţia ,,Biblioteca şcola­ lia aduce în scenă, în premie­
rului“ 32. Editura tinerelului, 296 pa­
gini — 4,25 lei.
S. GAR1N, PRIETENII G1NTAREŢ1
SAU POVESTEA CELOR ŞAPTE
NOTE. Traducere din limba rusă de L.
Circo. Editura tineretului, 10 pagini
— 4 lei.
Fraţii Grimm, MOTANUL ÎNCĂL­
ŢAT. Ilustraţii de Val Munleanu. Edi­
tura tineretului« 12 pagini — 3 Ici.
G. Rodari, AVENTURILE LUI CE­
PEI.ICA — povestire. Ediţia a Il-a.
Traducere din limba italiană de M. Sîn-
timbreaml. Ilustraţii de Râul Verdinl
reproduse după originalul din limba
italiană, Editura tineretului, 192 pagini
— 5,50 lei.
Ai. S'evastos, DIN COPILĂRIA LUI
IONEL. Ilustraţii de Maria loan. Edi­
tura tineretului, 120 pagini — 2,80 lei.
M. Sîntimbreanu, 32 DE PREMIANŢI
— schiţe şi povestiri. Coperta şi ilus­
traţii de Cile Damadian. Editura tine­
retului, 168 pagini — 3,40 lei.
Călan şt Hunedoara s-au luat
măsuri ca presa sosită la ora
18, să fie difuzată muncitori­
lor din schimburile II şi III In
aceeaşi zi.
Totodată, Direcţia regională
P.T.T.R. a constituit in urma
publicării raidului organizat de
ziarul nostru, o echipă de con­
trol care a efectuat între 4 şl
10 aprilie a.c. verificări la ofi­
ciile poştale asupra felului cum
se face difuzarea presei şi a
luat, acolo unde a fost cazul,
măsuri pentru remedierea defi­
cienţelor. De asemenea, la 20
aprilie a. fost convocată o şe­
dinţă de lucru la care au par­
ticipat conducerile oficiilor ra­
ionale P.T.T.R. Cu acest prilej
s-a făcut analiza amănunţită a
muncii de difuzare a presei,
scoţîndu-se in evidenţă lipsu­
rile ce au existat în această
activitate şi trasînău-se sarcini
dicării munca de difuzare a
presei la nivelul sarcinilor ac­
tuale.
Măsurile luate arată că lu ­
crătorii de la poştă au înţeles
să acorde toată importanţa di­
fuzării. presei in rlndul mase­
lor de oameni ai muncii.
D. CRICOVEANU
unor scripeţi. Noul şi-a spus,
o dată cu trecerea anilor, cu-
vintul şi in acest domeniu.
De mai bine de un an s-a tre­
cut la folosirea unor pompe
hidraulice; prin utilizarea
unor asemenea pompe şi a
unor cofraje metalice alunecă­
toare. turnul de stingere de la
furnalul de 1.000 m.c. a fost
înălţat în numai 14 zile, faţă
de 2-3 luni cit dura o lucra­
re similară executată după
metode obişnuite.
Nu s-ar putea spune că în
prezent şam otorii nu mai fo­
losesc ciocanul pentru fasona­
rea cărămizilor. Nu însă în
măsura în care-l foloseau
acum cîţiva ani. Locul lui, in
foarte mare măsură, a fost
luat de anumite maşini unel­
te speciale, prevăzute cu dis­
curi abrazive şi cuţite din
metale dure. Folosirea lor a
dus. concomitent, atît la o
sporire considerabilă a pro­
ductivităţii muncii, cit şi la
îmbunătăţirea substanţială a
calităţii prelucrării cărămizi­
lor.
Spaţiul scurt nu ne permite
să vorbim despre toate proce­
deele noi folosite pe şantierele
I.C.S.H. Nu se poate însă să
nu amintim de folosirea ar­
măturilor cu profil periodic
şi torsionat, de uscarea ten­
cuielilor apartamentelor cu
raze inţraroşii, de utilizarea
pe scară largă a unor noi m a­
teriale de construcţii.
La Alba Iulia —
premieră pe Iară
Ultimul spectacol din actua­
la stagiune a Teatrului de pă­
puşi „Prichindel“ din Alba Iu­
ră pe ţară, piesa scriitoarei
Gica Iuteş „Praştia năzdrăva­
nă“, după povestirea cu ace­
laşi titlu.
Doi fraţi, Vasilică şl Tudorl-
că, ştrengari neîntrecuţi, sînt
spaima păsărilor, a gîzelor şi
florilor din grădini, prin care
dau iama, zi de zi, tocmai la
orele cind ar trebui să Înveţe.
Cei care-i îndeamnă Ia aceste
năzbîtiî sînt doi spiriduşi,
slugi al vrăjitorului Praştie-
voevod, duşmanul tuturor păsă­
relelor şl prlete- _
nul numai al ^ ~
aoelor copil care u îO lla C il
se folosesc de
prăştli pentru a face rele. Spi-
riduşii promit celor doi copil
să-l ajute la lecţii dacă se vor
deda la cele mal năstruşnice
năzbîtii, cu ajutorul pfăştlilor. formată, o interpretare justă a
Copiii îi cred şi nu învaţă, ţl-
nîndu-se de pozne, pentru ca
apoi să primească la şcoală nu­
mai note rele. Dindu-şi seama
că au fost păcăliţi de cei doi
spiriduşi, se hotărăsc să se
schimbe, devenind sîrguincioşl.
Aflînd de aceasta, stăpînul spi-
riduşilor, ii răpeşte, cu gînd de de multe ori supărător în spec­
a-1 folosi In interesul său. Dar
el vor să se îndrepte. Nu sînt
de acord cu propunerile vră­
jitorului. Luptă şi-l răpun pe
acesta cu gînd de a se ţine de
cuvîntul luat faţă de ei înşişi.
Deşi subiectul e destul de
stufos, cu acţiunea condusă pe
prea multe planuri şi un dia­
log uneori pretenţios, încărcat,
care oboseşte copilul, regia
(Petre Diaconu) a găsit mijloa­
ce ingenioase de a atenua aces­
te lipsuri ale piesei, reuşind Să
PEECRAiM: „ M u z ic a n tu l orb u
OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
Economiile inovatorilor o
Dacă de la data înfiinţării a
întreprinderii s-ar fi depus an ^ veci, regia este semnată de Tati­
de aii într-un cont special la
bancă sumele rezultate din
economiile aduse prin aplica­
rea inovaţiilor, azi. inovatorii
I.C.S.H., ar fi putut asigura
mai m ult de jum ătate din lo­
cuitorii Hunedoarei cu clte o
bicicletă „Carpaţi“.
Numai în anul trecut spre
exemplu, aceşti harnici pro­
motori ai noului au propus 83
de inovaţii şi raţionalizări,
care au adus întreprinderii
economii de 3.500.000 lei. De
la data înfiinţării I.C.S.H. nu­
mărul inovaţiilor propuse se
ridică la peste 1.200. Ele au
ajutat efectiv şi substanţial
eforturile colectivului in înde­
plinirea sarcinilor ce i-au stat
în faţă. Sînt cunoscute prea
bine, şi nu numai în rinău-
rile inovatorilor, inovaţii cum
ar fi automatizarea preparării
betoanelor, transportul cimen­
tului pe şantiere, balastiera
de la Strei...
La noul furnal, la noile li­
nii de laminoare, ca şi pe ce­
lelalte şantiere ale I.C.S.H.,
munca se desfăşoară cu tot
mai mult entuziasm, în vede­
rea grăbirii ritm ului lucrări­
lor. In frunte cu comuniştii,
harnicii constructori siderur-
gişti folosesc şi introduc cu
curaj tehnica nouă in scopul
măririi productivităţii muncii,
pentru a da siderurgiştilor în
termen cit mai scurt lucrările
ce le execută.
A. .IURCA
Fag. S
realizeze un spectacol suficient
de unitar, dinamic. La aceasta
a contribuit în bună măsură şi
scenografia (Nicolae Haţegan)
care a conceput un decor sim­
plu, dar expresiv, cu o linie
modernă, creind — cu ajutorul
constructoarei Viorica Hulu —
păpuşi potrivite cu trăsături­
le specifice personajelor aduse
în lumina rampei.
Muzica (Elisabeta Barbu), de
asemenea e adecvată, servind
spectacolului.
Piesa reuneşte în premiera
păpuşarilor din Alba Iulia un
colectiv cu o seamă de artişti
cu reale calităţi. In special la
actorii mînuitori
. , . v Dumitru Man-
ciu (Praştie-voe-
vod şi Morarul),
Mioara Diaconu (Tudorică), Nu-
ţi Hăprian (Vasilică) şi Ninel
Şoîei (spitiduşul care îndeamnă
la copiat) se remarcă pricepe­
re în mînuirea păpuşii, o dicţie
textului, care e redat nuanţat,
în ton cu caracterul persona­
jului respectiv.
La un nivel scăzut, care une-^
ori nu-1 depăşeşte pe cel al
amatorilor, se prezintă ceilalţi
interpreţi. Jocul lor distonează
tacol, trenîndu-1, temperîndu-i
Intensitatea.
Pentru rotunjirea spectacolu­
lui, pentru întregirea Iui, regia
trebuie să dea mai multă aten­
ţie şl pregătirii acestor actori
mînuitori, chiar dacă rolurile
lor sînt mai mici. Totodată să
acorde mai multă grijă distri­
buţiei luminilor şi efectelor sce­
nice, mînuirii decorurilor etc.,
care în teatrul de păpuşi joacă
un rol deosebit de important.
IRIMIE STRAUT
Incepînd de azi, la cinemato­
graful ,,F. Sîrbu“ din Deva ru­
lează filmul „Muzicantul orb“,
film“, după povestirea cu ace­
laşi nume de V. Korolenko. Sce­
nariul aparţine lui Iosif Mane-
ana Lukaşevici, imaginea de V.
Masevici, iar muzica de I. Le­
vitin.
Filmul urmăreşte viaţa tînă-
rului muzicant orb Piotr Po-
pelski, care, sub îndrumarea
unchiului şi în acelaşi timp edu­
catorului sau Maxim laţenko,
îşi învinge suferinţa proprie, în-
ţelegîndu-şi menirea în viaţă.
In rolurile principale apar
Boris Livanov (Maxim laţenko),
Vasili Livanov (Piotr), Marina
Strijenova (Anna Mihailovna),
Larisa Kurdinmova (Evelina),
I. Puzîriov (Ioachim), Alexei
Gribov (Fiodor Kandîba), S.
Blinnikov (Stavrucenko).
B ib lio te ci de casă
Pentru pătrunderea cărţilo
de literatură, politice şi tehnic<
in număr tot mai mare şi ii
rîndul femeilor, in regiunei
Hunedoara s-a organizat de că
tre comitetele raionale şi oră
şeneşti de femei, in colaboran
cu bibliotecile respective, ut
număr de 224 biblioteci de casă
Ele sînt conduse de membre ah
comisiei de femei. Bibliotecile
de casă sînt frecventate dc
circa 13.500 cititoare.
Prin rezultatele obţinute
această formă de popularizan
a cărţii şi-a dovedit din pifa
eficacitatea.
V. FOCŞA
corespondent