Page 38 - 1962-05
P. 38
rHiu, ne-doara-Deva
T R o iW A m m N 70'AfT, ŢĂRI U , UNIŢI-VĂ I O la r g ă p o p u larizare
a docu m en telor
sesiu n ii e x trao rd in are
• O ramură de producţie im a •ii A d u n ă r i M a ^ a o n a i e
portantă şi rentabilă in momentul de faţă., popularizarea documentelor, hotărî-
rilor şi învăţămintelor sesiunii extraordinare a Marii 'Adunări
(pag- 2-a) Naţionale constituie una din principalele preocupări ale orga
o Gu tinerii, la club
(pag. 2-a)
o Să îmbunătăţim continuu nelor şi organizaţiilor de partid, ale organizaţiilor, de masă,
munca politică de masă instituţiilor culturale din regiunea noastră. -----
(pag. 3-a) In cele mai multe uzine, întreprinderi, fabrici, '• gospodării
• De peste hotare agricole de stat, S.M.T., gospodării colective, cămine culturale
(pag. 4-a) etc., se desfăşoară in această privinţă largi acţiuni.
Anul XIV. Nr. 2294 Vineri 11 mai 1962 4 pagini 20 bani Tovarăşa Vic tivişti care au venit aici pentru
Teiuş toria Hruşcâ es a asculta cuvlntul tovarăşului
te cunoscută în ioan lordate, preşedintele gos
?"'''A;/,, mm Mm\ rindul colecti podăriei. colective „Octombrie
viştilor din Teiuş nu numai ca Roşu“ din Simeria care a par
MICII PREVĂZUT! PENTRU ANUL 1965 o ingineră destoinică, ci şi ca o ticipat ca invitat la lucrările
agitatoare de nădejde, care îi sesiunii extraordinare a Marii
ajută pe aceştia să înţeleagă Adunări Naţionale. (Acesta a po
© ţelarîi înfăptuiesc mai bine, mai temeinic sarci vestit colectiviştilor despre lu
nile ce izvorăsc din documen crările şi hotărîrile sesiunii.
angajam entul tele şi hotărîrile partidului şi ____________ Zilele acestea
guvernului. **. ; •• ¦'*» ; Orăştie o rg a n iza ţia
U.T.M. din gos-
In aceste zile, agitatoarea Vic
Oţelaria Martin nr. 2 consti se ca faţă de prevederile din toria Hruşcă a organizat con podăria colecti
tuie una din cele mai reprezen plan greutatea şarjelor să fie vorbiri cu colectiviştii cu pri vă din Orăştie a ţinut o şedin
tative secţii ale marelui Combi mai mare cu aproape 6 tone la vire la documentele sesiunii ex ţă în cadrul căreia tov. Doina'
nat siderurgic din Hunedoara. cuptorul 5, cu aproape 8 tone traordinare a Marii 'Adunări Borza a citit pasagii din Rapor
Dotată cu agregate moderne, de Ia cuptorul 3. In lupta cu mi Naţionale. In cadrul unei ase tul prezentat de către tovară
mare capacitate, ea asigură o nutele, pentru a asigura durata menea convorbiri ea a vorbit îri şul Gheorghe Gheorghiu-Dej la
bună parte din întreaga canti prescrisă a ajustării, maşinile faţa colectiviştilor despre sar sesiunea extraordinară a Marii
tate de oţel necesară economiei de ajustat, bunkerele de confec cinile ce trebuie înfăptuite în Adunări Naţionale.
naţionale. Prin eforturile colec ţionat praguri şi instalaţia de lumina Raportului prezentat de
tivului de aici, patria primeşte tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- Cu acest prilej tinerii colec
cu fiecare an tot mai mult oţel, ridicare a dolomitei au fost în Dej la recenta sesiune. tivişti şi-au1 exprimat bucuria
în sortimente tot mai variate, treţinute în perfectă stare de
de calitate mereu mai bună. funcţiune; durata încărcării pentru victoria obţinută de
cuptoarelor a ajuns în medie
Colectivul de aici s-a orientat, la 2 ore la cuptoarele mici şi 3 Sala căminu partid şi întregul popor — în
încă de la intrarea în funcţiune ore la cuptoarele m ari: durata lui cultural din cheierea procesului de colecti
a primelor cuptoare, înspre ob ajustării cuptoarelor a scăzut si vizare a agriculturii — lulndu-
ţinerea unei cît mai mari can ea : reparaţiile la cald au fost Simeria Veche a
tităţi de oţel pe unitatea de su
prafaţă, respectiv, înspre spori mai bine executate. devenit neîncă- şi angajamentul de a munci pe
rea indicilor de utilizare. In In plus. s-au luat măsuri pen { putoare pentru sutele de colec- viitor cu şl mai mult entuziasm.
acest scop ei au redus continuu
durata de elaborare a şarjelor tru asigurarea cu dolomită bru
şi au îmbunătăţit calitatea aces
tora. Aplicarea unor noi proce tă — în vederea confecţionării Un moment de răgaz. Ciţiva muncitori, membri de partid Pentru recolte sporite —
dee tehnologice, cum ar fi ar şi tovarăşi din activul fără de partid de la fabrica „Simion
derea superficială a stratului de pragurilor false — în cantităţi Bărnuţm “ din Sebeş, se consultă cu secretarul organizaţiei
magnezită, modificările con suficiente şi la timp, au fost re de bază P.M.R. asupra unor probleme privind buna desfăşurare
structive aduse cuptoarelor, au partizaţi cite 5 oameni pe
fost alţi factori, care, alături de schimb pentru repararea mase-
eforturile de zi cu zi ale oame
nilor, au dus la creşterea simţi lotelor, s-au luat măsuri în hala a procesului de producţie. lucrări de întreţinere la timp
toare, de la an la an, a indici de turnare în vederea reducerii
lor de utilizare. pierderilor de oţel.
Bazaţi pe acest lucru, pe po Pentru a ajuta în mod cît mai Se dezvoltă m işcarea de inovaţii După terminarea praşilei a 1-a la floarea-soare- lucrările executate aici se nu
sibilităţile existente, oţel arii de concret şi operativ pe oţel ari, însămînţărilor lui şi sfecla furajeră. Pînă acum mără şi prăşitul cepei pe 1Vs
aici au hotărît să se alăture în activitatea lor de zi cu zi, E c o n o m ii d e 1 7 5 .0 0 0 lei au fost prăşite 20 ha. ăe floa- ha., continuarea plantării răsa
iniţiativei furnaliştilor din Că- pentru a urmări modul în care Organizarea bună a muncii, rea-soarelui şi întreaga supra dului verzei de vară şi începerea
lan, angajîndu-se ca în acest an se înfăptuiesc măsurile stabilite Muncitorul Horea, şi maistrul Gheorghe inovaţii din care 14 au folosirea din plin a maşinilor faţă cultivată cu sfeclă furaje praşilei la această cultură.
să realizc'ia şi să depăşească prin planul amintit, in fiecare llodrea, de la Uzina L.azăr, au propus ino şi fost aplicate. Aces agricole şi tractoarelor de la ră. Concomitent cu aceste lu
creşterea productivităţii cuptoa zi, pe bază de grafic, cite un de preparare a mine vaţia „Cutii metalice tea aduc ‘ economii an- S.M.T., precum şi a atelajelor, crări s-a efectuat sapa mare pe P. Fă RCAŞBO
relor stabilită de Congresul al membru al comitetului de Dartid corespondent
jrr.iea al partidului pentru anul sînt factorii care au asigurat
1965. a fost prezent in rindurile oa Intr-o singură zi
menilor. Acest lucru, ca şi fo
Este adevărat că In primele Corespondentul nostru tov.
luni ale anului, 'din cauza unor losirea judicioasă a agitatori reurilor din Gurabarza pentru colectarea piri tecaiculate anuale în terminarea la tim p a însămîn 21) ha. de vie şi plivitul griului Nicolae Tirănescu ne scrie des
greutăţi obiective, oţelarii n-au a propus • inovaţia „Dis telor“... valoare de aproape ţărilor din campania agricolă pe o suprafaţă de peste 200 ha. pre hărnicia colectiviştilor din
reuşit să se încadreze îrt anga lor şi activului fără de partid, pozitiv de susţinere a 175.000 lei. Pentru de primăvară la gospodăria co Bobîlna, raionul Orăştie, care,
jamentul asumat. Ei au rămas a determinat o îmbunătăţire injectoruiui pentru di Prin activitatea rod munca lor, inovatorii lectivă din satul Cut, raionul La prăşit, plivit şi săpatul viei îndrumaţi de către organizaţia
datori patriei cu o însemnată simţitoare a disciplinei muncii, rijarea apei spre locul nică a inovatorilor au fost recompensaţi Sebeş. După terminarea însăi- de partid, au pornit cu toate
cantitate de oţel. Incepînd cu respectarea cu mai multă stric de rupere a nisipurilor acestei unităţi, numai cu 2.71)0 lei. minţărilor s au făcut intense cele mai bune rezultate le-au forţele ia întreţinerea culturilor.
apriiie, lună care a marcat o teţe a procesului tehnologic. din halda „Bunei"; în trimestrul I a.c. au pregătiri în vederea începerii Intr-o singură zi, la această1
îmbunătăţire a aprovizionării lăcătuşul Walter Acos fost depuse la serviciul M. SUSAN lucrărilor de întreţinere a cul obţinut colectiviştii din brigada gospodărie s-au prăşit 5 hectare
Roadele acestor preocupări tehnic H i propuneri de turilor. La indicaţia ingineru a V-a condusă de tov. Vasile cu floarea-soarelui, două hectare
secţiei, oamenii au hotărît să s-au văzut la sfîrşitul lunii, la corespondent Dicu. * cu cartofi timpurii, un hectar
tacă totul pentru a recupera o l Mai, cînd, în coloana de cu varză timpurie şi 0,50 ha.
parte din minusul înregistrat, monstranţilor, oţelarii au ra Ce! m ai m a r e n u m ăr d e inovaţii SUSANA LALU ceapă.
pentru a întîmpina ziua de portat elaborarea peste sarcini
ll Mai cu o cit mai mare canti le de plan a peste 5.000 tone corespondentă De asemenea, ei aii muncit in-
tate de oţel peste sarcinile de tens şi la plivitul griului. Pînă
oţel, obţinerea unor indici de Pe bună dreptate se spune de o înaltă apreciere in rintiul, lui agronom al gospodăriei, zi Pe ogoare şi în gr adina acum au efectuat plivitul pe o
plan. utilizare mult superiori faţă de despre tov, Eugen Delamea că tovarăşilor săi de muncă. lele trecute colectiviştii au ieşit suprafaţă de peste 50 ha.
cei planificaţi. Comparînd aceşti este cel mai bun inovator al A. IPRIAI cu toate forţele la efectuarea de zarzavaturi
Iniţiativă ă avut-o comitetul indici cu cei obţinuţi în anul Atelierelor R. M. R. Simeria. La plivit şi prăşit
Se partid. Cunoscînd bine, pe 1959 rezultă o creştere a lor de Ajustor de meserie, el are pînă -SsSSh Zilnic, pe terenurile gospodă-
baza uniii studiu, rezervele exis peste 50 la sută, ceea ce înseam acum înregistrate la cabinetul riei agricole colective din Haţeg- Cu multă însufleţire se m un
tente, a întocmit un plan con nă că angajamentul oţelarilor tehnic mai mult de 140 propu
cret de măsuri, cu responsabi de a realiza şi depăşi în acest neri de inovaţii. Numai în anul Nălaţi, ies la lucru numeroşi ceşte în aceste zile la întreţi
lităţi precise, plan care a fost an creşterea productivităţii cup. trecut el a realizat 23 de ino
larg dezbătut pe schimburi de toarelor prevăzută pentru anul vaţii, care au adus atelierelor De lacorespondenţii voluntari colectivişti. nerea culturilor şi în gospodă
întregul colectiv. Concluziile co 1965 se înfăptuieşte cu succes. aproximativ 10.000 Iei economii. Sub îndrumarea tov. ing. a-
mitetului de partid, concretiza In plus, oţelarii au îmbunătăţit ria colectivă din Dobra, raio
te în planul respectiv, au fost simţitor calitatea oţelului pro In acest an, pînă în prezent, gronom Maria Medrea, la 4-5
dus, au redus rebuturile sub ad el a mai pus in aplicare încă nul ilia. Rină ieri aici s-a făcut
primite cu entuziasm, au dat un mis, au realizat economii fru 5 propuneri de inovaţii, dintre Grijă pentru avuiu? au acordat colectivului de la zile după terminarea semănatu
nou imbold muncii oamenilor. moase prin reducerea consumu care merită a fi amintit dispo obşîesc siguranţa circulaţiei aproape lui. colectiviştii au grăpat cele plivitul griului şi orzului pe în
Măsurile, în marea lor majori rilor specifice. zitivul pentru etanşeizarea ega 7.000 consultaţii. Munca depu 10 ha. cultivate cu porumb du
tate, urmăreau cîştigarea de lizatoarelor la locomotivele 3-24. treaga suprafaţă (136 ha.), s-a
timp productiv —- ştiindu-se că Tovarăşul Constantin Toma, In urmă cu citeva zile apa să de cadrele medico-sărutare blu hibrid în parcela „Lunca de
fiecare oră folosită aduce un secretarul comitetului de partid, Pentru strădania de care dă Mureşului, revărsată, ameninţa a contribuit la ridicarea nivelu Sus“ destinat producerii a cîte executat prăşitul pe 1 ha. cul
anumit spor de producţie — mă ţine să sublinieze că succesul dovadă, în scopul sporirii pro deteriorarea a 25.000 bucăţi că lui de asistenţă medicală al sa 5.000 kg. boabe la ha.
rirea greutăţii şarjelor. însufle aparţine întregului colectiv. To- ducţiei şi realizării de economii, rămidă destinată noului local lariaţilor din acest important tivat cu ceapă, 0,50 ha. cu varză
ţiţi de chemarea comitetului de tov. Eugen Delamea se bucură de şcoală din comuna Băcăinţi. complex. întreţinerea culturilor de
partid, urmînd exemnlul comu A. 3URCA toamnă se bucură de asemenea de vară, 0,30 ha. cu fasole ver
niştilor, oţelarii au căutat să în In faţa pericolului apelor colec EMII, creţu de multă atenţie. Din cele 130
făptuiască întocmai si chiar să (Continuare in pag. 2-a) tiviştii nu au stat pasivi. Peste ha. cu grîu de toamnă pe 75 ha. de şi 0,50 ha. cu diferite alte
'depăşească prevederile planului 100 de cetăţeni au ieşit la faţa Curs de calificare s-a executat plivitul.
locului şi in citeva ore au eva legume.
Se măsuri. Ieri, pe terenurile mai îmbu-
Concomitent, s-au plantat în
Dozarea cuptoarelor a fost Concursul grupelor sanitare cuat cărămida. Colectiviştii Oc în scopul realizării unor pro ruienate s-a făcut şi plivitul cimp 14.000 răsaduri de guli-
tavian Făurar, Maria Sîrbu, duse de tot mai bună calitate chimic. Cu ajutorul unei maşini oare.
mai judicios făcută, reuşindu- Elena Olea, Valeria Tocaciu şi conducerea fabricii de pîine din acţionată de tracţiune animală,
alţii au muncit în mod deose Petroşani a deschis de curînd s-a făcut stropitul grîului cu R, NEAGI)
corespondent
ierbicid 2.4 D. într-o singură zi
bit. un curs de calificare. La acest s-a executat această lucrare pe
CRĂCIUN PANTEA
In parcul spitalului unificat din ceh mai bune rezultate le-a obţinui curs participă 28 de tovarăşi 5 hectare.
Se’oeş s-a desfăşurat zilele trecule ce' a întreprinderii „Simion Bărnu- Trenis! seniiar Sa Simeria care îşi vor însuşi noi cunoştin
concursul grupelor sanitare. Concursul ţiu“ iar din tnediu! rural cea din co Colectiviştii din Haţeg şi Na-
a arătat că în majoritatea lor echipele muna Petreşti-cartier. Trenul sanitar al Direcţiei ţe în meseriile de modelatori, laţi şi-au planificat să realizeze
au o bună pregătire sanitară. Din rîn- medicale din M.T.T.C. compus frămîntători si cocători. în acest an mari venituri de la
Dr. RADU CAKPINIŞIANU grădina de zarzavaturi. Printre
GH. BOTA
dul grupelor sanitare din întreprinderi corespondent din 8 vagoane s-a oprit de cu-
.--AC, rînd in complexul C.F.R. Sim e
ria, unde a verificat starea să
Creştem cîte 750 păsări la sutak nătăţii muncitorilor. Acest con
In ziua de 9 m ai,'a avut Ioc în oraşul Deva trol, care se efectuează perio
dic, a avut ca scop depistarea
solemnitatea depunerii de coroane la cimiti bolnavilor şi luarea unor m ă de hectare
suri de tratare a lor. In decurs
rul eroilor romîni şi sovietici. Au îost depuse de 15 zile, cabinetele medicale
de radiologie, oftalmologie, neu
coroane de flori din partea organizaţiilor de / rologie, chirurgie, interne etc., Una din ramurile zootehnice care să reţinem ca matcă 5.000
aducătoare de mari venituri bucăţi, revenind la suta de hec
partid şi obşteşti, a întreprinderilor şi insti este creşterea păsărilor. In ulti tare teren cultivat cu plante ce efectivul de păsări la 12.000 bu
realiere cite 750 păsări. Am pla căţi. Acest lucru ne va permite
tuţiilor din oraş. mii ani, mai ales, la indicaţia nificat de asemenea ca pentru să realizăm în anul 1962 de la
Comitetului raional de partid început să ne procurăm şi 200 ferma de păsări venituri băneşti
IN FOTOGRAFII : aspecte de Ia solemni Orăştie, am luat măsuri menite boboci de raţă şi gîscă. in valoare de peste 100.000 lei.
tatea depunerii de coroane la cimitirul eroilor să ducă la dezvoltarea în gos Hotârîrea luată a început să Aş vrea să mai subliniez şi
podăria noastră a acestei ra prindă viaţă. In cursul lunii faptul că pentru adăpostirea
romîni si sovietici. k muri de producţie. Am început aprilie ne-am procurat de la lor în bune condiţiuni vom în
cu 1.200 de pui pe care i-am staţia de incubaţie din Simeria
procurat de la G.A.S. din Min 7.000 de pui din rasa Rodhe Is- cepe curînd lucrările de con
tia. Prin luna iulie, atunci cînd land. Pentru adăpostirea lor am strucţie a unui complex avicol
au ajuns Ia greutatea de circa construit puierniţe corespunză în care scop am primit din par
1-1,200 kg., am valorificat o toare din cărămidă, prevăzute tea statului un preţios ajutor
parte din pui, iar restul i-am cu instalaţii de încălzire prin prin acordarea unor credite pe
reţinut pentru producţie, creîn- sobe cu cotlon şi becuri inîra- termen lung în valoare de
du-ne în felul acesta o matcă roşii. 250.000 lei. Pentru realizarea
de circa 500 găini, care, de prin construcţiei cu cheltuieli cit mai
luna octombrie, au început să O deosebit;-) atenţie am acor scăzute ani luat măsuri de pro-
ouă. Prin valorificarea puilor şi dat şi acordăm furajării puilor curare a unor materiale de'
a ouălor, chiar din primul an am şi păsărilor. In acest scop am construcţie din surse locale (că
realizat venituri băneşti în va asigurat furajele necesare şi am rămidă, lemne etc.).
loare de peste 17.000 lei. Acest stabilit ca la ferma de păsări să
lucru ne-a întărit şi mai mult lucreze cele mal harnice şi pri începutul activităţii noastre
convingerea că dezvoltînd creş cepute colectiviste, care, în prea privind creşterea păsărilor îi
terea păsărilor ne întărim con labil au fost şcolarizate. considerăm promiţător. Ne vom
tinuu gospodăria, putem repar
tiza colectiviştilor la ziua.mun Dar noi nu ne vom opri aici. mobiliza însă eforturile pentru!
că sume din ce în ce mai mari Studiind documentele recentei ca, pînă în amil 1965, să creş
de bani. sesiuni extraordinare a Marii tem cel puţin 20.000 de pasări.'
Adunări Naţionale, la care am Acest lucru va contribui la’
Trăgînd şi învăţăminte din lu avut fericitul prilej să particip, aprovizionarea oamenilor mun
crările Consfătuirii pe ţară a în urma consultării consiliului cii de la oraşe cu tot mai multă!
carne de pasăre şi ouă, la întă
ţăranilor colectivişti, cu prilejul de conducere al gospodăriei şi rirea gospodăriei noastre colec
întocmirii planului de produc tive, la ridicarea nivelului de1
trai al colectiviştilor;
ţie am prevăzut ca în acest an la indicaţia organizaţiei de ROMAN POEfţăRtI
să creştem 10.000 de păsări din partid, am hotărît să sporim
- preşedintele G.A.®. din Oraşii^
