Page 4 - 1962-05
P. 4
pagr- i DRUMUL 'SOCFĂLISMULUI Nr. 2287
mm ^axmssBmmmsaasBasasscai ^awn^mimtixsssismBJsmBmiso
Demonsfrafsa oamenilor muncii din Capital
in regiunea noastră Marţi dimineaţa a avut loc în bri ai Comitetului Central al tora dintre ei strălucesc ordi din trimestrul I al anului in
Piaţa Aviatorilor din Capitală Partidului Muncitoresc Romîn, ne şi medalii ca semn de înaltă curs, care va încheia prima ju
iifingu! şi demonstraţia oamenilor muncii din oraşul Deva tradiţionala demonstraţie a oa ai Consiliului de Stat şl ai gu preţuire a muncii pline de en mătate a planului de şase ani,
menilor muncii din Capitală cu vernului. tuziasm şi devotament pe care depăşesc prevederile stabilite şi
(Urmare din pag. l-a) Roşitoru, zidar, Petru Kevtes, prinderea de panificaţie, Sfatul prilejul zilei de 1 Mai, Ziua soli o desfăşoară pentru bunăstarea înregistrează, faţă de perioada
meşter ca şi harnicii construc popular regional, cooperaţia de darităţii internaţionale a celor Fanfara militară aflată în pia poporului nostru. Ei manifestea corespunzătoare din anul 1961
re dată, şi in acest an, ei au tori din echipele conduse de consum şi meşteşugărească şi ce muncesc. ţă intonează Imnul de stat al ză puternic pentru Partidul un spor de 13 la sută pe an
raportat obţinerea de succese Ştefan Bortoş, dulgher, Ioan din celelalte întreprinderi şi in Republicii Populare Romîne. Muncitoresc Romîn, cel care a samblul industriei. Numai in
deosebite în întrecerea socialis Luca, zidar, Uie Ghiţescu, mo stituţii ale oraşului. Anul acesta sărbătoarea oa deschis ţărănimii calea spre o acest trimestru în ţara noastră
tă. Pe un grafie este înscrisă zaicar şi alţii. menilor muncii a poposit pe Mitingul oamenilor muncii din viaţă liberă, îmbelşugată, feri s-a produs de 2-3 ori mai mul
creşterea producţiei în perioada Alături de coloanele de mun ogoare în întregime colectiviza Capitală consacrat zilei de 1 Mai cită. tă energie electrică, fontă, oţel,
anilor 1955-1962, creştere de Prin faţa tribunei trec în con citori păşesc prin faţa tribunei te : măreaţa victorie a poporu a fost deschis de tovarăşul Flo- produse sodice, decît în tot
peste 1.000 la sută, iar pe un al tinuare muncitorii, tehnicienii, harnicii colectivişti din Deva, lui şi-a pus pecetea asupra în rian Dănălache, membru al C.C. După ce trec prin faţa tri anul 1938. Pentru a se ajunge
tul, realizările obţinute în cin inginerii şi funcţionarii I.R.E.H. Sîntandrei, Simeria şi din alte tregii zile de 1 Mal, i-a impri al P.M.R., prim-secretar al Co bunelor, reprezentanţii oame la asemenea rezultate au fost
stea zilei de 1 Mai: la minereu, Alături de tovarăşii Victor Gră mat o atmosferă de mare avint mitetului orăşenesc Bucureşti nilor muncii de pe ogoarele pa ridicate noi uzine şi fabrici, s-a
planul realizat în proporţie de dinarii, electrician, losif Sar- G.A.C. in munca pentru realizarea ope al P.M.R. triei, împuterniciţi să ia parte depus o muncă chibzuită pentru
117,8 la sută, productivitatea vaş, maistru, fruntaşi în produc rei istorice de desăvlrşire a con la lucrările organului suprem al folosirea cit mai bună a aces
muncii sporită cu 14,9 la sută. ţie, întregul colectiv a raportat Urmează apoi coloana de spor strucţiei socialiste în ţara noa A luat cuvîntul tovarăşul puterii noastre de stat, să dez tor capacităţi. In perioada 1949-
iar la preţul de cost economii tivi. Ei demonstrează cu vioi stră. Chivu Stoica, membru al Biro bată cele mai actuale probleme 1961 au fost construite in in
suplimentare în valoare de că în trimestrul 1 a depăşit pla ciune, supleţe, tinereţe, elan. ului Politic şl secretar al C.C. ale agriculturii, se aşează de o dustria republicană peste 280 de
194.000 lei. nul cu 3 la sută şi a realizat Sînt sute de tineri. Prin faţa tri Capitala a serbat 1 Mai ca al P.M.R. Cuvintarea sa a fost parte şi de alta a pieţei, ră- Întreprinderi, iar aproape 500
economii an plus de peste bunei ei execută exerciţii de gazdă a celor 11.000 de partici subliniată de ur'ale şi ovaţii pu- mînind pentru a urmări de din cele existente au fost reu-
Succese asemănătoare au ve 120.000 lei. gimnastică ritmică, piramide. panţi la lucrările sesiunii extra ternice. monstraţia de 1 Mai. tilate, modernizate şi dezvoltate.
nit să raporteze şi harnicii Pentru un moment, coloana s-a ordinare a Marii Adunări Na
muncitori, ingineri şi tehnicieni Intr-un entuziasm general, oprit. O scurtă comandă şi cu ţionale, ale cărei hotărîri isto A început apoi marea demon In sunete vesele de trompete, Atmosfera sărbătorească, en
de la uzina de preparare a mi prin faţa tribunei, trec coloane trupurile lor sportivii înscriu pe rice îşi vor juca rolul important au defilat apoi cei mai tineri tuziasmul zecilor de mii de de^
nereurilor. după coloane de oameni ai mun rînd: 1 Mai, P.M .R., R. P. R., în dezvoltarea agriculturii socia straţie a oamenilor muncii. cetăţeni ai patriei — pionierii. monstranţl, totul exprimă bucu
cii. Ei scandează lozinci în care Pace. Izbucnesc ropote de aplau liste mulţi ani de acum încolo. Copiii au înfăţişat în mod su ria vieţii noi, tot mai îmbelşu
Cu aplauze entuziaste a fost slăvesc partidul nostru şi Co ze. Cele cîteva care alegorice re In piaţă apar două mari care gestiv preocupările şi activitatea gată, mai fericită care stăpi-
primită coloana constructorilor mitetul său Central în frunte cu prezintă sportivi în timpul în In tribune sînt prezenţi nu alegorice. Pe primul este întru instructivă ce se desfăşoară la neşte astăzi tot întinsul ţării.
de la T.S.C.K. Graficele pe care tov. Gh. Gheorghiu-Dej. trecerii. Trec apoi pionierii meroşi in vitaţi: conducători ai chipată în mod plastic dezvol palatele şi casele pionierilor din
le poartă arată că în anul 1960 aviaţiei, planoriştii, paraşutiştii instituţiilor centrale şi ai orga tarea industriei: un baraj de întreaga ţară, precum şi rezul Nu contenesc uralele pentru
ei au construit şi dat în folosin Ei îşi manifestă din plin bu si aeromodelişiii. Coloana spor beton, simbol al electrificării, tatele lor la învăţătură. Din Partidul Muncitoresc Romîn, in
ţă 1.272 apartamente, în 1961, curia şi recunoştinţa . faţă de nizaţiilor de masă, numeroşi rîndurile pionierilor s-a des spiratorul şi organizatorul
1.424 apartamente, iar în acest Partidul Muncitoresc Romîn tivilor este încheiată de biciclist: fruntaşi în muncă din între apoi silueta impunătoare a unui prins un grup de băieţi şi fete luptei poporului nostru pentru
an vor construi 2.377 aparta pentru viata nouă, minunată, pe şi .motociclişti. prinderi şi instituţii, academi furnal, amintind de uriaşul care urcă la tribuna principală făurirea vieţii noi socialiste,
mente. Un viu interes a trezit care o trăiesc astăzi. Rînd pc cieni şi alţi oameni de ştiinţă, furnal de 1.000 m.c. aflat în şi oferă fiori conducătorilor de pentru unitatea de nezdrunci
şi carul alegoric al constructo rînd demonstrează colectivele Demonstraţia oamenilor mun artă şi cultură, generali şi ofi construcţie la Hunedoara; se partid şi de stat. nat dintre partid, guvern şi po
de muncitori, ingineri, tehnici ţeri superiori, ziarişti romîni şi profilează uzine constructoare por, pentru marea şi puternica
rilor. eni şi funcţionari de la I.R.I.O., cii din oraşul Deva a luat sfîr- corespondenţi ai presei străine. Continuă şirul nesfirşit al familie a ţărilor socialiste fră
Sînt fapte cu care se mîn- P.T.T.K., D.S.A.P.C., întreprin de maşini, chimice, machete de demonstranţilor. Ei aduc noi ţeşti, pentru solidaritatea inter
derea de industrie locală, între şit înti-un entuziasm generai. Sînt, de asemenea, prezenţi autobuze, vagoane, motoare Die dovezi ale muncii rodnice pe ca naţională a celor ce muncesc
dresc deopotrivă comuniştii Ioan numeroşi oaspeţi veniţi să săr sel, semănători universale. re o desfăşoară zi de zi. Pre de pretutindeni în lupta pen
Fanfara intonează Internaţio bătorească alături de poporul zentarea alegorică a succeselor tru pace şi progres social.
nala. nostru ziua de 1 Mai. Alături, alt car alegoric: dobîndite in cei 13 ani de eco
nomie planificată şi în tot atî- Demonstraţia de 1 Mai a oa
Printre minerii Voii Jiului In tribuna rezervată corpului becurile roşii care se aprind pe ţia ani de cînd in ţara noastră menilor muncii din Capitală a
diplomatic au luat loc şefii mi o hartă a ţării reamintesc fe au luat fiinţă primele gospodă luat apoi sfîrşit. Peste marea
Ne cunoaştem de mai mulţi lor muncii din Valea Jiului a ne pe post. In frunte este colec siunilor diplomatice acreditaţi la rii agricole colective, stlrneşte piaţă bucureşteană răsună so
ani. Se numeşte Carol Golgo- început. A luat cuvîntul tov. tivul sectorului II, care numai Bucureşti şi alţi membri ai cor lul în care s-a desfăşurat pro un viu interes. Astăzi indus lemn acordurile „Internaţiona
ţiu şi-i maistru miner fruntaş Ioan Carpinetz, secretar al Co în luna aprilie a trimis „la cesul de colectivizare a agri tria socialistă produce de aproa lei“, imnul de luptă al clasei
la E.M. Vulcan. Ultima dată mitetului orăşenesc de partid zi“ 2.000 tone cărbune peste pului diplomatic. culturii în toate regiunile ţă
ne-am văzut in casa sa nouă, Petroşani, care a vorbit despre plan. Au urmat minerii din Lo La ora 9 oamenii muncii, pre rii. Un muncitor şi o ţărancă pe cinci ori şi jumătate mai muncitoare din întreaga lume.
frumoasă, construită In anii însemnătatea zilei de 1 Mai, nea. Petrila, Aninoasa, Lupeni (Agerpres).
aceştia, cină in Valea Jiului despre cadrul istoric în ca şi. Vulcan. Toţi, indiferent „al zenţi în piaţă, intîmpină prin ţin sus ciocanul şi secera — mult decît în 1949. Realizările
au înflorit florile bucuriei. Trei re poporul nostru o sărbăto cilelea au defilat“, au avut ce semn al alianţei trainice mun celelalte pancarte — cifre grăitoare
camere, bucătărie, baie, căma reşte. Vorbitorul a relevat ci- raporta. Pentru că, munca lor îndelungi ovaţii pe conducăto citoreşti ţărăneşti. amintesc de măreţele sarcini pentru
ră... Minunată casă! Vilă, nu. teva dintre succesele pe care a fost entuziastă, spornică. Cei rii partidului şi statului. dezvoltarea economiei şi culturii sovie
alta. Şi ce eleganţă, cit gust minerii, energeticienii, metalur- din Lupeni, de pildă, au rapor Prin faţa tribunelor păşesc tice în următorii 20 de ani.
in casa s a ! De curînd şi-a giştii şi ceilalţi oameni ai m un tat că numai, in patru luni au In tribuna centrală iau loc to apoi cei 11.000 de oameni ai
cumpărat o combină muzicală. cii din localităţile Văii Jiului, îndeplinit jumătate din angaja varăşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, muncii din agricultură care au „Comunismul va învinge! Pace,
TAre omul de u n d e : doar cîşti- le-au închinat marii sărbători. mentul anual la producţie : adi participat ca invitaţi la isto Muncă, Libertate, Egatitate, Frăţie. Fe
gă in fiecare lună clte 2.000- că 15.000 tone cărbune cocsi Gheorghe Apostol. Emil Bodnă- ricirea tuturor popoarelor!“ — excla
In patru luni din acest an, m i ficabil peste plan. Pe un grafic rica sesiune extraordinară a mă sportivii.
3.000 lei. nerii au extras peste planul purtat ele doi mineri din A ni raş, Petre Borilă, Nicolae Ceau- Marii Adunări Naţionale consa
de producţie 43.102 tone de căr noasa se putea urmări, dinamica sescu, Chivu Stoica, Alexandru crată încheierii colectivizării Demonstranţii îşi fac apariţia în pF-
— N-am lipsit de la nici. un bune şi au economisit la pre randamentelor realizate în ulti ţă. Peste cîteva momente întreaga pia
1 M a i! — îmi spunea el. Tot ţul de cost aproximativ 4.000.000 mul tim p : 1,165 tone cărbune pe Drăghici, Ion Gheorghe Maurer, agriculturii. Pe piepturile mul*1 ţă este plină de o mare de oameni. Ei
deauna am fost aici, in coloa le i; colectivul Termocentralei post în trimestrul. IV al anului Alexandru Mnehioros, Dumitru poartă machete ale ceior mai moderne
na ortacilor mei. Manifestăm Paroşeni a produs peste plan, trecut, 1.234 kg. pe post in ia Coîiri, Leonte Fă.utu, Leontin Să. maşini şi aparate, produse de fabrici
pentru partidul nostru drag, numai in primul trim estru al nuarie, 1,244 în februarie, 1.250 le şi uzinele din Moscova.
pentru viaţa noastră fericită, anului, racii bine de 16.000.000 în martie, 1,260 în aprilie... Din lăjan. Ştefan Vnitec. 'Mîhai Dă-
pentru viitorul luminos... kWli energie electrică, mai ief ce în ce mai bine. Patru mineri lea, Alexandru Bîrlădeanu, mem Demonstraţia de 1 Mai din acest an
tină cu circa 900.000 lei... de la sectorul II al minei Petri are o deosemtă semnificaţie. Aceasta
O clipă a rămas pe gînduri. la — sector care deţine întîie- •ÎHIIIIIIIIIIHIIIIIIII: este întîia primăvară cînd oamenii so
'Apoi. a început să cerceteze cu ...Şi din piaţa Victoriei., şuvo tatea in întrecerea pe Valea vietici au început să traducă in viaţă
privirea-i senină împrejurimile. iul de oameni a început să se Jiului — purtau un grafic pe P a ra d a m ilitară şi d em o n straţia hotărîrile Congresului al XXlI-Jea al
deplaseze in ritm de marş pe care se putea citi că salariul Partidului, Programul construirii co
— P riveşte! Pe crestele Pa- strada Republicii. Demonstraţia mediu realizat anul acesta pe oamenilor muncii din Moscova munismului adoptat de acest Congres.
rbigului şi Retezatului mai e oamenilor muncii clin oraşul re cap de salariat a ajuns la
încă zăpadă. Mai jos, către noi, gional Petroşani a început. Mat 1.390 lei... MOSCOVA 1 (Agerpres). - TASS Piaţa Roşie este stîrnitâ în mod deo la paradă — elevii şcolilor militare Un loc de seamă îl ocupă în coloa
totul e verde, înflorit. Ei bine, întîi stegarii, apoi pionierii şt transmite : sebit de trupele de rachete care consti „Suvorov“ şi „Nahimov“. ne machetele sateliţilor artificiali ai
peisajul acesta e de foarte m ul şcolarii, fiii bravilor mineri ai Minunate au fost carele ale tuie în prezent baza puterii de foc a pămîntului şi ale rachetelor cosmice
tă vrem e: aşa-l cunosc de cinci Văii Jiului. Cită voioşie! Ei nu gorice. Minerii au arătat cele In Piaţa Roşie, pavoazată sărbăto Forţelor Armat" Sovietice. Prin faţa Aîausoleului a trecut divi sovietice, numeroasele portrete ale pri
eram copil. Dar jos, la Uricani, cunosc mizeria, lipsa zilei, de mai frumoase realizări ale lor. reşte, a avut loc tradiţionala paradă zia mecanizată de gardă „Taman“ : milor cosmonauţi — Iuri Gagarin şi
Lupeni, Vulcan, Petroşani şi în mîlne. Pentru ei nu se vor mai in general, carele alegorice au militară şi demonstraţia oamenilor La început, pe platforme auto, trec pe transportoarele autopropulsate se Gherman Titov. „Caiea spre Cosmos
celelalte locuri ale Văii Jiului, ilustrat progresul tehnic înre muncii din capitala Uniunii Sovietice instalaţii de rachete uşoare semănînd puteau vedea proiectile cu reacţie de o este deschisă!" — aceste cuvinte sînt
peisajul e nou. Doar de ciţtva închide m in ele; ei. nu vor că gistrat la fiecare mină. Colec în cinstea zilei de l Mai. cu „kaliuşele" care au căpătat faimă formă originală. Aceste transportoare scrise pe panouri. Gei de la tribune
ani. Mai precis, de cină la cîr- păta niciodată certificate de tivul E. M. Petrila, de pildă, in anii războiului trecut. Aceste mij- pe care sînt instalate proiectilele amin aplaudă cu căldură pe oamenii de şti
ma ţării a venit poporul... îmi cerşetori, aşa cum a căpătat Ca a prezentat un abataj cameră Mii de locuitori ai Moscovei — ino lon.ee de luptă sînt capabile să rezolve tite reprezintă un armament nou al inţă şi pe constructorii care creează
amintesc că la Uricani erau rol Golgoţiu atunci cină capi în care susţinerea se face cu vatori în industrie şi agricultură, frun cele mai variate misiuni de foc. Gei armatei sovietice şi ele au fost văzute trasee cosmice necunoscute pînă aciim,
doar cîteva cocioabe — nu le taliştii au închis mina Vulcan. stilpi metalici, ier transportul taşi ai muncii comuniste, oameni de prezenţi în tribune întîmpină cu aplau astăzi pentru prima oară de moscoviţi care în numele păcii pun în slujba
pot numi case — unde se adă cu cratere blindate scurte. Fru cultură, activişti de stat şi ai organi ze rachetele antiaeriene argintii, aido şi de oaspeţii capitalei sovietice. Aces omului forţa atomului.
posteau nişte crescători de oi., Apoi. cu pas hotârît, înain mos şi unanim admirat, pen zaţiilor obşteşti, ofiţeri superiori aii ma unor săgeţi. Ele sînt acelea care au te maşini de luptă nu cunosc obstaco
ştii dumneata ce-i azi Urica- tează spre tribună, minerii din tru că aceasta e o noutate în Armatei Sovietice au luat loc in tri tăiat pofta musafirilor nepoftiţi să în le nici pe apă, nici pe uscat. Alături de cuvîntul „Comunism" pe
niul ? Uricaniul e un oraş m i Uricani. Ei au defilat de multe Valea Jiului. Minerii din Lonea bune. calce spaţiul aerian al Uniunii Sovie panourile purtate de demonstranţi apa
nunat ! Zeci de blocuri moder ori in fruntea coloanei mineri cu prezentat un puf modern tice. In automobile au trecut trupele de re cel mai des cuvîntul „Pace". „Pen
ne, multe magazine, şcoli, ci lor din Valea Jiului, pentru că în execuţie, p u ţ care deschide Printre oaspeţi se aflau membrii de desant, ostaşi ai infanteriei aerotrans tru pace, pentru prietenie !“ — răsună
— potrivit tradiţiei — acest ioc noi drumuri spre bogatele zăcă legaţiilor muncitoreşti din multe ţări. Duduitul motoarele«- devine mai pu pórtate. Acest gen de trupe este înzes exclamaţiile în Piaţa Roşie. Aceasta
nematograf, dispensar... minte carbonifere. Tinărul co In tribune se aflau, de asemenea, ternic : instalate pe maşini de luptă trat cu noi tipuri de arme dintre care, constituie o aprobare a politicii leni
este rezervat colectivului care lectiv al minei Dilja a prezen membrii corpului diplomatic şi ataşaţi autopropulsate pe şenile şi pe automo la paradă au fost «arătate puternicile niste paşnice a guvernului sovietic.
şi privirea t-a alunecat par a. obţinut cele mai frumoase tat un frumos tablou care ilus militari. Se remarcă prezenţa lui Kong bil'' capabile să străbată orice terenuri piese de artilerie autopropulsată.
că mai departe, pe Jiul arde realizări. Şi minerii din Uricani Le, preşedintele Comitetului Militar au trecut rachete d? calibru mai mare. In mod grăitor au fost oglindite ia
au raportat totdeauna succese trează dezvoltarea exploatării Suprem a1 Laosului, şi a reginei Bel 1egănîndu-se lin ne arcuri au trecut In duduitul motoarelor, prin Piaţa demonstraţie succesele mişcării comu
lenesc In sus, spre Petrila şt de seamă. Anul acesta ei au ex giei, Elisabeta. maiestos rachetele caracterizate prin- Roşie, au trecut tancurile renumitei di niste internaţionale, lupta omenirii pro
Lonea. tras in afara planului de pro Vină in anul 1970. Ce perspec fr n mare precizie s? care dispun de în vizii „Cantemir" a căror coloană a gresiste. pentru pace şi prietenie între
ducţie mai bine de 6.500 tone tivă minunată ! Cei prezenţi au întîmpinat cu ovaţii cărcături termonucleare uriaşe. Aceste fost încheiată de artileria antiaeriană popoare, pentru dezarmarea generală şi
— Da, da. Iată pentru ce în apariţia la tribuna Mausoleului lui I.e- rachete constituie principala putere de autopropulsată. A trecut artileria în- totală.
cărbune cocsificabil şi au obţi N. ANDRONACHE nin a conducătorilor Partidului comu foc a Irupetor de uscat. cepînd cu tunurile antitanc şi termi-
fiecare an ţin neapărat să par nist şi guvernului sovietic în frunte cu nînd cu puternicele piese de artilerie Alai mult de trei orc a durat defila
nut un randament de 1,300 io- N. S. Hruşciov. Dimensiunile rachetelor care se pe de mare calibru. rea sărbătorească din Piaţa Roşie a
ticip la demonstraţia de 1 Mai... rindă sporesc mereu. In Piaţa Roşie oamenilor muncii din Moscova, Sute de
Parada militară a început la ora 10. apar rachetele balistice. Atenţia tutu Cei prezenţi în Piaţa Roşie au aplau mii de oameni an demonstrat unitatea
; Intre timp, mitingul oameni Parada a fost primită de mareşalul ror este aţintită spre uriaşele rachete dat cu căldură pe ostaşii sovietici — de nezdruncinat dintre poporul sovietic.
R. T. Malinovskf, ministrul Apărării al aşezate pe platforme remorcate de trac ostaşi ai păcii — pentru că tot ceea — constructor al comunismului şi parti
In o r a ş u l H u n e d o a r a U.R.S.S., şi a fost comandată de ma toare puternice. ce posedă armata sovietică, întreaga dul său comunist.
reşalul Uniunii Sovietice N. I. Krîlov. ei forţă şi tehnică sînt destinate nu
In ultima vreme industria sovietică unei agresiuni, ci apărării securităţii 8<p
Ministrul Apărării al U.R.S.S., înso producătoare de rachete a obţinut suc ţării.
ţit de mareşalul Krîlov. trece în revis cese importante: au fost produse şi muncitoreşti din Sidney, Melbourne si
tă trupele aliniate în Piaţa Roşie şi pe date în înzestrarea trupelor rachete Parada de t Mai a fost transmisă alte centre industriale din Australia au
străzile din jur. El felicită pe ostaşi cu globale care sînt în stare să ajungă prin televiziune in Anglia şi în alte fost organizate adunări şi mitinguri
prilejul zilei de I Mai. în orice punct de pe globul nămîntesc ţări europene. în cinstea zilei solidarităţii oamenilor
şi din orice direcţie. Aceste rachete muncii din întreaga lume. Oamenii
Apoi, de la tribuna Mausoleului, ma sînt invulnerabile pentru mijloacele După parada militară, care a durat muncii australieni vor organiza de
reşalul R. I. Malinovski a rostit o cu- nntirachetă. ele au înaltă precizie şi 40 de minute, sunetele festive ale fan monstraţii consacrate sărbătorii de
o încărcătură nucleară foarte puternică. farei au anunţat începerea demonstra 1 Alai în prima duminică a acestei
vîntare adresată soldaţilor, matrozilor, ţiei sărbătoreşti a oamenilor munciî din luni, adică la G mai.
Potrivit tradiţiei, parada de 1 Mai Moscova.
ofiţerilor, tuturor oamenilor muncii din a fost deschisă de elevii academiilor B ir m a n ia
militare. Au trecut prin Piaţa Roşie for Potrivit tradiţiei, defilarea este des
Uniunea Sovietică şi oaspeţilor de pes chisă de sportivi. RANGOON 1 (Agerpres). —
te hotare. maţiuni ale şcolilor militare, marinari, Peste 5.000 de oameni s-au adunat
grăniceri şi. cei mat tineri participanţi „Programul construirii comunismului la 1 Aîai în piaţa din Rangoon lingă
Fanfara intonează imnul Uniunii So va fi îndeplinit!“ — stă scris pe una
din pancartele coloanei de sportivi. Pe obeliscul independenţei unde a fost or
vietice. după care începe defilarea tru
ganizat un miting.
pelor. Admiraţia oaspeţilor prezenţi în
Participanţii la miting au condam
Veseli ca niciodată parcă, mii care pe seama extinderii lami ne, maistrul Emeric Kotty, la Cuba treaga Franţă sub semnul luptei pen onaie i 1 1
şi mii de hunedoreni s-au adu nării ia toleranţe negative au tribună, zimbeşte cald lui Nico- tru dezarmare, împotriva comploturi nat colonialismul, şi-au exprimat so
nat pe platoul din faţa noului economisit în acest an mai mult lae Năstase, Francisc Laszlo, HAVANA 1 (Agerpres). — lor fasciste, pentru satisfacerea reven T a n g a n ic a
de 500 tone metaî. Iată în rîn- Iuliu Clep, încercaţi şefi de bri întregul popor cuban a sărbătorit dicărilor social-economice ale oamenilor lidaritatea cu popoarele Asiei, Africii şi
club al siderurgiştilor. In tribu durile lor pe Nuţu Luca, pe Ale găzi, care, cu oamenii lor, au ziua de î Mai. La Havana a avut ioc muncii. DAR ES SALAM 1 (Agerpres). —
na festiv împodobită, în aplau xandru Savu, pe Simion Colce- realizat in acest an ritmuri de o grandioasă manifestaţie în Piaţa Pentru prima dată în întreaga sa is Americii Latine care luptă cu eroism
zele celor 25.000 de participanţi ru, ciţiva doar din autorii aces muncă nemaiîntâlnite. Colecti Revoluţie: .lose Marti, la care au parti In capitala Franţei în Place de la torie, poporul Tanganicăi independente
tor succese. vul şantierului electrotehnic ra cipat peste 1.000.000 de oameni. In pri République, în apropierea clădirii Bur a sărbătorit ziua de 1 Alai. Cu acest împotriva colonialismului.
la miting, iau loc conducătorii portează că şi-a depăşit în acest ma coioană a manifestanţilor se aflau sei Aîuncii dm Paris, a avut loc un prilej în capitală şi in alte oraşe ale
organizaţiilor de partid şi de In rînduri strînse trec apoi co un planul de producţie cu 13 la conducătorii Organizaţiilor Revoluţio mare miting la care au participai mii ţării au avut Ioc demonstraţii, mitin Alitinguri consacrate zilei de 1 Aîai
lectivele celorlalte laminoare ale sută, constructorii de locuinţe nare Integrate şi membrii guvernului de oameni ai muncii, cetăţeni ai ora guri şi competiţii sportive Ia care au au avut loc şi în alte oraşe ale Birma-
stat locale, ai organizaţiilor de combinatului, cocsarii, oţelarii, că au dat în folosinţă 240 apar revoluţionar în frunte cu primul minis luat parte mii de oameni ai muncii. iiiei.
masă, economice, fruntaşi in tamente, muncitorii sectorului tru al Cubei, Fidel Castro, şi preşedin şului şi locuitori ai suburbiilor Pari
producţie. Tovarăşul ioan Rado- Jurnaliştii, feroviarii, energeti mecanic şef că au excavat cu tele Republicii, Osvaido Dorticos. sului. La miting au luat cuvîntul Leon J a p o n ia
vici secretar al comitetului oră- cienii, muncitorii sectorului me peste 34.000 m.c. pămînt mai In întreaga ţară au avut loc mani
şănesc de partid vorbeşte des canic şef. Cu toţii raportează mult decit aveau planificat. festaţii de masă ale oamenilor muncii Alauvais, secretar al Confederaţiei Ge TOKIO 1 (Agerpres). —
pre însemnătatea zilei de 1 Mai, şi serbări populare. Poporul cuban şi-a nerale a Aluncii, şi Louis Saillant, se La I Alai, Ziua solidarităţii interna«
despre succesele oamenilor mun obţinerea unor importante suc Urmează apoi la grandiosul demonstrat forţa şi coeziunea in jurul cretar general al Federaţiei Sindicale ţionale a oamenilor muncii, pe străzile
cese în întrecerea pentru spori raport al muncii minerii din Te. guvernului revoluţionar şi Organizaţi Mondiale. Japoniei a ieşit marea armată a mun,
cii din oraş. rea producţiei şi îmbunătăţirea liuc, elevii grupului şcolar al ilor Revoluţionare Integrate, şi-a ma cii. 6,5 milioane de persoane au luat
calităţii. combinatului siderurgic, colecti nifestat hotărîrea fermă de a apăra In timpul mitingului participanţii parte la mitingurile şi demonstraţiile
Demonstraţia siderurgiştilor şi vele trustului de utilaj greu, al revoluţia şi de a construi socialismul. scandau lozincile „Trăiască 1 Mai, organizate în cinstea zilei de 1 Mai
constructorilor, a întregii Hune- Descbizînd coloana cu un mi întreprinderii de industrie loca ziua internaţională a oamenilor mun sub lozincile: „Jos experienţele nucle
doare, e primită îri Piaţa Liber lă, medicii, profesorii, ceferiştii, F ran ţa cii din întreaga lume !“, „Generalii re are“, „Să apărăm constituţia păcii“,
tăţii. In aplauzele furtunoase nunat car alegoric, înfăţişind sportivii... beli la spînzurătoare 1“, „Pace în în „Să luptăm prin eforturi susţinute pen
ale celor prezenţi, pe drumul de macheta celui mai mare furnal PARIS 1 Corespondentul Agerpres treaga lume 1“. tru reducerea zilei de muncă, majorarea
venit covor de flori, în sunetele al ţării, furnalul de 1.000 m.c., Cu. toţii, siderurgişti şi con transmite : salariilor".
puternice ale marşului, trec urmează celălalt mate detaşa structori, elevi şi gospodine, au Mitinguri şi demonstraţii ale oame
ment muncitoresc al Hunedoa ţinut să manifesteze în această Ziua de 1 Alai s-a sărbătorit în în- nilor muncii au avut loc, de aseme A u stralia
ovaţionînd pionierii şi fruntaşii rei, constructorii, cei care, aici. zi a primăverii — 1 Mai — să-şi nea, la Lyon, Bordeaux, Marsilia, iou-
îa învăţătură, noua generaţie a pe meleagurile Corvinilor, au exprime dragostea şi ataşamen louse, Strasbourg şi în alte oraşe ale CANBERRA 1 (Agerpres). —
constructorilor socialismului înălţat furnale, cuptoare Mar tul faţă de partid, bucuria pen In seara zilei de 1 Aîai la cluburile
tin. laminoare, minunatul oraş tru viaţa nouă pe care o trăiesc Franţei.
Urmează apoi coloana parcă şi hotarîrea de a munci şi de
nesîirşită a siderurgiştilor, a muncitoresc cri mii de aparta acum înainte cu tot mai mult
celor care, ziua şi noaptea, la mente confortabile. Iată pe con
furnal, cuptor sau linia de la structorii noului furnal, fruntaşi entuziasm pentru continua în
minare, plămădesc şi modelea ne întreprindere, iată construc florire a pati'lei, pentru desă-
ză metalul, in frunte, fruntaşii, torii noilor linii de laminoare, virşirea construirii socialismului.
1animatorii de la laminorul de agregate care îri curînd vor în
650' mm., cei care de 7 luni con tregi peisajul industrial al ora A. JURCA
secutiv deţin acest titlu, cei
care numai în acest an au livrat şului. vor asigura economiei na
economiei naţionale mii şi mii ţionale mari cantităţi de metal.
'de tone laminate peste plan, cei
Veteranul şantierelor hunedore-
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Aîartie nr. 9. Telefon: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită in numerar conform aprobării Direcţiei Generale P. 1.1.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — tip a ru l: Întreprinderea Poligrafică „1 Aîai“ — Deva.