Page 41 - 1962-05
P. 41
pag1. ? T>mmv m rm u m m m iMri 2294
mswMmEmrttTZKzzrxxzsar.ixxxvux zxrtëm&5Zi!X23B&oaaai!ac^MtKinsov&Sttrc&vw'jtewaKmyryr™7xu-uB..w -anraronnBniraun^Karamiaacsissa.««
ULTIMELE Ş T IR I ULTIMELE Ş T IR a U LT IM E LE Ş T I R I UsîSaasîea Scsvieitâeă. se a f l ă ,
ULTIMELE Ş T IR I pe p rim u l în lum e
în «floraessiail
ta»arasportuIu i fes»©V8ar
Lucrările Conferinţei unionale a lucrătorilor
clin transportul feroviar —
MOSCOVA1 10 (Agerpres). — geri la 200 km. pe oră. Au şi
Lupta eroică a muncitorilor spanioli ia amploare O d e le g a t'© d e p a rtid şi g u v e r n a m e n ta lă La Moscova şi-a încheiat lu fost construite noi locomotive
a R. D. G e rm a n e va vizita C ehoslovacia crările Conferinţa unională a Diesel care dezvoltă asemenea
Sîudenfii se aiâîisră crevişîilor @ Guvernul concenfrează Lor$e arm afe lucrătorilor din transportul fe viteze.
în cenîreie cuprinse de grevă PRAGA 10 (Agerpres). — Delegaţia va fi condusă de roviar al U.R.S.S.
Uniunea Sovietică acordă o
In perioada 14—18 mai, o de Walter Ulbricht, prim-secretar La 10 mai, la Conferinţă a mare atenţie folosirii automati
MADRID 10 (Agerpres). — viste. Poliţia operează arestări, Ui“, blocul tinerilor socialişti legaţie de partid şi guvernamen al C.C. al P.S.U.G. şi preşedin luat cuvintul N. S. Hruşciov, cii şi cibernetiici în domeniul
După cum relatează agenţiile împrăştie cu brutalitate demon din Catalonia, „Tineretul basc“, tală a R.D. Germane va vizita tele Consiliului de Stat al R.D. preşedintele Consiliului de Mi transportului feroviar. In ulti
occidentale de presă. în ciuda straţiile minerilor şi muncitori Federaţia universitară a studen Cehoslovacia la invitaţia C. C. Germane şi de B. Leuschner, vi niştri al U.R.S.S. mii trei ani, circa 5.000 de km.
lor, precum şi ale studenţilor ţilor democraţi, tineretul socia al P.C. din Cehoslovacia şi a cepreşedinte al Consiliului de de cale ferată au fost dotate
metodelor de intimidare la care care sprijină lupta grevistă. guvernului R.S. Cehoslovace. Miniştri al R.D.G. Participanţii la conferinţă au cu instalaţii de dispecerizare
recurg în prezent atatorităţiUe list din Madrid şi Uniunea Ti relevat în cuvîntările lor succe centralizată şi de blocare auto
franchiste. lupta eroică a oame In Asiuria, autorităţile au or neretului Comunist. sele şi perspectivele de dezvol
nilor muncii spanioli pentru îm donat patronilor cooperativelor
Partidul socialist unificat din
bunătăţirea condiţiilor de mun de consum să nu vîndă mineri Catalonia a difuzat Un manifest c c.!enara ai P. C. Bulgar tare a transportului feroviar mată.
că ia amploare. lor nici un fel de marfă pe în care cheamă populaţia ţării sovietic. In anul 1961, traficul Intr-unui din sectoarele Di
credit, pentru a-i forţa pe gre să acorde greviştilor întregul SOFIA 10 (Agerpres). — roul Politic al C.C. al P.C.B., de mărfuri pe căile ferate ale
Agenţia France Presse relatea vişti să reia lucrul. sprijin şi ajutor. După cum anunţă agenţia despre principalii indici ai ce Uniunii Sovietice a fost de două recţiei regionale feroviare Mos
ETA. în zilele de 8 şi 9 mai lui de-al patrulea plan cincinal, ori mai mare decît în S.U.A., iar cova se experimentează condu
ză că datorită hotăririi munci Cartierul universitar din Ma Lupta muncitorimii spaniole 1962, a avut loc Plenara lărgită a discutat şi aprobat directive traficul de pasageri a depăşit cerea trenurilor de către un
torilor din provincia Barcelonă drid se află în stare de asediu. este sprijinită de clasa •munci pe cel din S.U.A. de 5,5 ori. Nu mecanic automat. O maşină
de a înceta lucrul în semn de Poliţişti înarmaţi pînă în dinţi toare din alte ţări. Astfel nu a Comitetului Central al Parti le C.C. al P.C.B. privind planul mai traficul de mărfuri în sec electronică cîe calcul cu coman
solidaritate cu minerii din As- şi subunităţi speciale dotate cu meroase sindicate şi organizaţii dului Comunist Bulgar. Plenara torul Direcţiei regionale fero da program nu numai că con
turia, „mai multe întreprinderi grenade cu gaze lacrimogene au politice din Franţa au adresat de dezvoltare a Bulgariei în anii viare Moscova este egal cu în duce, ci şi controlează graficul
aparţiuînd diverselor sectoare înconjurat universitatea şi pă ambasadei spaniole din Paris a ascultat raportul prezentat de tregul trafic de mărfuri al mişcării trenurilor.
industriale (textile, mecanice, zesc toate intrările şi ieşirile. telegrame în care condamnă re celui de-al patrulea cincinal Franţei şi Angliei luate îm
siderurgice, mine de lignit etc.), Cu toate acestea, studenţii con presiunile la care sînt supuşi oa Stan.ko Todorov, membru în Bi- preună. In cadrul şedinţei de închi
sînt total sau parţial parali tinuă greva în interiorul univer menii muncii grevişti din Spa (1961—1965). dere, participanţii la conferin
zate. In 40 de fabrici textile din sităţii. nia. U.R.S.S. a depăşit S.U.A. şi ţă au adoptat o chemare către
Sabadell, Tarrasa şi Igualada Vizifa lui Gherman ilfov în S.U.A. s-a situat pe primul loc în lume toţi muncitorii transportului fe
?mmcitorii au declarat greve per O serie de organizaţii de ti în declaraţia dată publicităţii şi în ceea ee priveşte lungimea roviar în care Si cheamă să con
late care au dus la scăderea neret şi studenţeşti din Spania de Confederaţia oamenilor mun NEW YORK 10 (Agerpres). — toare să nu şi amintească de căilor ferate electrificate. tribuie la transpunerea cit mai
considerabilă a producţiei. 3.000 au dat publicităţii o declaraţie cii din America Latină se spu TASS transm ite: sensul îngrozitor al cuvintului. rapidă în viaţă a măreţelor sar
de muncitori de la fabricile tex comună, în care cheamă tine ne : „Mişcarea grevistă din Spa ..război“. Această declaraţie a înlocuirea locomotivelor cu cini trasate de Programul
tile din Manresa şi 900 de mun retul muncitoresc şi pe stu nia are o uriaşă importanţă pen La 0 mai, pilotul cosmonaut lui Titov a fost întimpinată cu abur a creat condiţii pentru P.C.U.S. transportului feroviar.
citori de la fabrica „Siemens" denţi să-şi exprime solidaritatea tru oamenii muncii şi pentru în sovietic, Gherman Titov a avut aplauze furtunoase. mărirea vitezei de circulaţie a
din Cornelia au încetat lucrul. cu greviştii, lărgind şi activi- tregul popor spaniol, întrucît o întîlnire cil studenţii de la trenurilor. Specialiştii sovietici Participanţii la conferinţă au
I a Barcelona sînt difuzate ma zînd lupta prin încetarea lucru ea prevesteşte prăbuşirea poli Colegiul Hunter. !'Aplauzele De la Colegiul Hunter, Gher adresat o scrisoare de salut C.C.
nifeste în special în cartierele lui şi demonstraţii de masă, tică a regimului franchise1. furtunoase, zimbetele, strlngeri- man Titov s-a îndreptat spre efectuează în prezent experien al P.C.U.S. şi Consiliului de
muncitoreşti prin care muncito pentru a cere majorarea gene le de mină prieteneşti au expri uzina de automobile Ford. din ţe în vederea măririi vitezei de Miniştri al U.R.S.S.
rii sînt chemaţi la luptă pen rală a salariilor, crearea sindi Secretariatul Federaţiei ita mat mai dine decit cuvintele statul New Jersey. Şi aici a fost circulaţie a trenurilor de pasa
tru îmbunătăţirea condiţiilor de catelor libere, acordarea drep liene a oamenilor muncii din căldura acestei întîlniri. Intimpinat cu strlngeri de mină
viată şi de muncă“. tului Ia grevă şi acordarea li industriile metalurgice şi con călduroase, zîmbete, urăiri de
bertăţilor democratice. Această structoare de maşini au ads*esat Gherman Titov a relatat în noi succese.
Guvernul franeîiist cuprins declaraţie a fost semnată de ambasadei spaniole din Roma mod atrăgător studenţilor ame
de panică deplasează mari for şi Organizaţiei Internaţionale a ricani despre zborul său cosmic,
ţe de represiune în centrele gre „Asociaţia universitară sociaîis- Muncii telegrame în care sub a răspuns la numeroase între
:rn= liniază că „toţi oamenii mun bări. Să facem prin eforturi
Alvaro Cunhal despre unirea cii din Italia protestează cu in comune păm întul nostru şi mai
forţelor democratice din Portugalia dignare împotriva arestării ac minunat. Fie ca generaţiile vii-
Împotriva dictaturii lui Salazar tiviştilor sindicali spanioli şi
împotriva represiunilor an-
timuncitoreşti ale dictaturii
franchiste“.
ROA4A 10 (Agerpres). — libertăţilor democratice, organizarea
Aivaro Cunhal, secretar general al alegerilor, prin care poporul va putea
Partidului Comunist din Portugalia, hotărî viitorul ţării. Acestea sînt ţelu
a dat un interviu corespondentului de rile mişcării antifasciste din Portuga Poporul aigerian este i e r m h o î-lrît
la Praga al ziarului „Unita". Mişcarea lia. |n numele acestor ţeluri luptăm
antifascistă din Portugalia şi mişcarea noi toţi — comuniştii şi catolicii, repu sa respe cte cu strictele s c o r u r i l e
naţională de eliberare a popoarelor blicanii şi socialiştii, liberalii şi mo- La Uzina de
maşini miniere dm
coloniale dă puternice lovituri dicta narhiştii". de Ia Evian Senian, R.P. Cir
ac/.a.
turii Iui Salazar — a spus el. Programul unic, a adăugat Cunhal
U-
Cunhal a arătat în continuare că nu exclude ca Partidul Comunist din — Declaraţiile Ini Ben Khedda —
„forjele democratice s-au unit în lupta Portugalia „să aibă părerile sale asu
TUNIS 10 (Agerpres). — cezi care urmăresc să provoace inci
împotriva dictaturii“ şi că aceasta pra viitorului ţării“. „Considerăm că In seara zilei ne 9 unii preşedintei? dente. Ea trebuie, de asemenea, să asi
gură securitatea europenilor; îndepli
constituie un important succes al opo democraţia în Portugalia poate li in guvernului provizoriu al Republicii Al nirea acordurilor de - fa - Evian, a spu-
ziţiei antifasciste. Junta patriotică care staurată pe calea lichidării puterii mono geria. Bei} Khedda, a pronunţat un Beii Khedda, depinde de asemenea de
se remarcă prîntr-o largă unitate, a polurilor, prin organizarea reformei a- discurs radiodifuzat in legătură cu si
spus el, a inclus în programul său tuaţia din Algeria şi cu sarcinile care populaţia europeană din Algeria, pre
„Înlăturarea fascismului, restabilirea grare, recunoaşterea drepturilor popoa stau in faţa poporului algerian pentru
relor coloniale la independentă, pro obţinerea independenţei sale. cum şi de Franţa. Adresîndu-se popu
movarea unei politici de pace“.
Referindu-se ia perioada care a ră latei europene. Ben Khedda a spus că
rîgf = mas pînă la ţinerea referendumului
privind autodeterminarea poporului al- „a sosit timpul ca europenii să vadă
Mişcarea de partizani a cyprins 00 ia sută gerian, Ben Khedda a declarat că po IL
din teritoriul IrianuSui de vest porul aigerian este ferm hotărit ca in noile condiţii care s-au creat iu Al
geria“.
DJAKARTA 10 (Agerpres). — partizanii din Irianul de vest perioada de tranziţie să respecte cu ,Micul pact al Pacificului,66 r->r-'i—'r~'r ¦ n r ' r p . - ’ n r p p f -
Peste 90 la sută din întregul să continue lupta liotărîtă pen stricteţe aplicarea acordurilor de la
teritoriu al Iriamilui de vest tru eliberarea acestui teritoriu Evian. După ce a subliniat în conti zăngăne armele „ . . sprijinirea acţiunilor agresive
este cuprins de mişcarea de şi şi-a exprimat convingerea nuare că „încetarea focului în Algeria ale imperialismului american
partizani, a declarat conducă că în viitorul apropiat colonia nu înseamnă încă pace în Algeria", Intre 8 şi 9 mai s-a ţinut la în această parte a lumii, Aus
torul mişcării de partizani din liştii olandezi vor fi izgoniţi de preşedintele guvernului provizoriu al Canberra — Australia, sesiu tralia şi Noua Zeelaudă pri
Irianul de vest, maiorul Johan- pe pămîntul indonezian. Republicii Algeria a chemat poporul nea Consiliului blocului m ili mesc promisiunea „înzestrării“
aigerian să-şi „dubleze vigilenţa“. tar agresiv Anzus. lor cu bombe atomice. Un
nes lîimara. Dimara a chemat schimb cit se poate de avan
în continuare Ben Khedda s-a ocu La trei ani după înjghebarea tajos pentru S.U.A., dar nu în
Saccese ale forţelor patriotice pat de situaţia grea pe care războiul l în 1949 a faimosului bloc al care nu atenuează cu nimic laţii despre convocarea sesiu folosul popoarelor acestor ţări.
sud-vietnameze a lăsat-o moştenire poporului alge- t Atlanticului de nord (N.A.T.O.) caracterul său agresiv — Wa nii consiliului Anzus, punind-o De altfel. Dean Rusie a şi luat
rian. „Elementele ulfracolonialiste, a t lumea afla că în altă parte a shingtonul a intensificat pre In legătură cu situaţia din cunoştinţă de felul cum pri
SAlGON IO (Agerpres). — patrioţii au respins un atac pu spus el, încearcă să folosească aceste [ lumii apărea o nouă grupare siunile politice şi alte mijloa Vietnamul de sud şi din Laos, vesc problema înarmării ato
Forţele patriotice sud-vieina- greutăţi economice şi sociale în scopu [ militară agresivă, a doua de ce de „convingere“ reuşind, precum şi cu cea din Irianul mice aceste popoare. Cu prile
meze dau puternice lovituri tru ternic diemist capturînd 174 de rile lor. Aceste planuri sînt însă de după doi ani, să alcătuiască de vest. Ziarul „Canberra Ti jul sosirii sale în capitala
pelor dictatorului Ngo Pinii prizonieri precum şi cantităţi şarte. întrucît nu ţin seama de coeziu acest fel, denumită Anzus, un nou bloc — S.E.A.T.O. — mes“ nu se sfia să dea sem Australiei, el a fost obiectul
Diem. mari de arme şi muniţii. Cu spri nea revoluţionară a poporului nostru, L după numele ţărilor partici- in care, In afară de S.U.A., nalul angajării mai departe a unor puternice manifestaţii
jinul populaţiei, partizanii sud- de hotărîrea lui de a înfrunta toate [ pante — Australia, Noua Zee- Anglia şi Franţa, au fost atra Australiei şi Noii Zeelande pe de protest împotriva experien
După cum reiese chiar din vietnamezi au alungat trupele aceste greutăţi alături de conducătorii L landă şi S.U.A. Cum s-a ajuns se Filipinele, Pakistanul, Tai- răsuflatele „poziţii de forţă“, ţelor nucleare americane, m a
Comunicatele forţelor armate diemiste din cîteva localităţi săi“. C la formarea acestui nou bloc? landa precum şi... ’Australia înăemnîndu-le să elaboreze cu nifestaţii întreprinse de orga
situate în sudul Saigonului. O şi Noua Zeelanăă, blocul An prilejul sesiunii de la Can nizaţia australiană „interziceţi
diemiste, în ultimele zile în di situaţie asemănătoare s-a pe Referindu-se la sarcinile organului (_ încă din anul 1951, S.U.A. zus devenind, astfel, un apen berra „o politică forte“ faţă bomba !“
verse regiuni din centrul ţârii trecut în provincia Kien Tuong, executiv provizoriu, Ben Khedda a t puneau problema creării unui dice al pactului S.E.A.T.O. Pre de poziţia Indoneziei în pro
patrioţii au respins mai multe Fuok Than, Gia Dinh, Moe Hoa, spus că acest organ trebuie să con lungirea spre nord a pactului blema Irianului de vest... In tim.p ce la Canberra se
atacuri ale trupelor lui Ngo unde forţele patriotice au res ducă administraţia colonială franceză mare pact al Pacificului“ în Anzus, realizată prin crearea puneau la cale noi planuri
Dinlî Diera, provocîndu-le mari pins atacurile trupelor lui Diem, şi s-o fransforme pentru a pregăti t care să fie atrase toate sta- Cu toate că, după cum ara agresive împotriva popoarelor
pierderi în arme şi oameni. Ast le-au alungat provocîndu-le obţinerea adevăratei independenţe na L tele din Asia de sud şi de S.E.A.T.O., a fost făcută de stra tă corespondenţii ziarelor occi din această parte a lumii, la
fel în districtul Tra Bong. din mari pierderi. ţionale a ţării. Acest organ are, de t nord-est, ca şi din întregul tegii de peste ocean în scopul dentale. lucrările sesiunii au Saigon, capitala Vietnamului
regiunea muntoasă Quang Ngai. asemenea, misiunea de a pregăti refe l bazin al Pacificului. Numai de a prinde ca intr-un cleşte fost înconjurate „de cel mai de sud, se întruneau o serie
rendumul în problema autodeterminării Indonezia, India, Camboăgia desăinrşit secret“, s-a aflat de şefi militari americani in
<§ PE SCURT m şi de a organiza alegerile în Adunarea că. potrivit proverbului, soco- şi Birmania şi de a le sili să că principala problemă discu frunte cu Robert Mc Namara,
Naţională, care urmează să creeze L leala de-acasă nu se potriveş- adere, vrînă-nevrlnd, la unul tată la sesiunea Anzus a fost ministrul de Război al S.U.A.,
VIENA 10 (Agerpres). — TASS lumii. Curind după lansare s-a anun instituţiile de stat ale Algeriei. El a ^ te cu cea din tîrg... Propune- din aceste pacte. Dar şiretli situaţia „explozivă“ din Viet pentru a discuta „la faţa lo
transmite : ţat că încercarea nu a fost încunu cerut organizaţiilor de masă algeriene | rea Casei Albe şi a Pentago- cul american n-a prins. Plasa namul de sud. Abordarea dis cului“ situaţia din Vietnamul
nată de succes — satelitul nu s-a să sprijine organul executiv provizo j- nulul a fost primită cu răcea- celor două blocuri a rămas cutării cu prioritate a situaţiei de sud. Poziţiile dictatorului
La invitaţia Asociaţiei Aus plasat pe orbită din cauza unor de riu, să contribuie la menţinerea ordi- [ lă de unele ţări. iar de altele pînă astăzi goală... din Vietnamul de sud. unde Ngo Dinh Diem sînt şubrede,
tria—U.R.S.S., la 10 mai a sosit ficienţe ivite la cea de-a doua treap nei, să asigure securitatea populaţiei l cu o categorică ostilitate. In- Statele Unite sînt angajate aşa că el are nevoie de spri
ia yiena, aviatorul cosmonaut, tă a sistemului de rachete „Thor algeriene şi să păzească edificiile pu { ăonezia. de pildă, a refuzat In ultimii cîţiva ani n-a fost pînă peste cap pentru menţi jin serios. Anzus este chemat
Erou al Uniunii Sovietice, ma Able Star". ii! ice. t net, precizînă că nu se va an- convocată, după cum se ştie. nerea cu orice preţ a regimu să pună şi el o proptea, căci
iorul I. 'Â1 Gagarin, cu soţia. [ gaja în nici un fel de bloc nici o sesiune a „micului pact lui putred diemist, nu este prim ul şi cel mai important
CAP CANAVERAL. — După cum Referindu-se la rolul Armatei de Eli ; imperialist agresiv. Birmania al Pacificului“ şi, fireşte, s-a intimplătoare. Secretarul De ţel al pactelor de felul Anzus-
TEHERAN. - Studenţii de la uni relatează agenţia. France Presse, la 0 berare Naţională a Algeriei. Ben Khe ^ a refuzat şi ea .,invitaţia“ Sta- vorbit puţin despre „activita partamentului de Stat, Dean ului constă în a înăbuşi lupta
versitatea din Teheran — partizani mai, S.U.A. au înregistrat un nou dda n arătat că aceasta trebuie să r telor Unite, iar India nici n-a tea“ acestui bloc militar. Acum Rusie a căutat să atragă în antiimperialistă a popoarelor.
ai „Frontului naţional“, au organizat eşec în lansarea în spaţiu a unei ra dejoace manevrele unor militari fraţi- ( vrut să audă de aşa ceva. Cu Anzus a fost scos de la naf Vietnamul de sud şi în Laos, „Pacea in regiunea Oceanului
o demonstraţie împotriva lui Hussein chete de tipul „Pershiiig“. Racheta — i. toate manevrele şi presiunile talină şi în jurul lui a început forţe militare australiene şi Pacific este periclitată de ame
Ala, ministru al Curţii şahului, aruii- relatează France Presse, a fost dis _O f- exercitate. S.U.A. s-au văzut să se facă din nou zarvă. neozeelandeze. Vorbind la ra ninţări cu recurgerea la forţă“,
cîiid cu pietre în maşina lui. trusă în aer la cîtva timp după lan (¦ nevoite să înceapă la Hono- Această sesiune face parte, se dio Canberra după terml-narea scrie corespondentul din Can
sare din cauza unor defecţiuni ivite 1 ţ lulu, în insulele Havai, la 4 înţelege, din vasta acţiune sesiunii Anzus, secretarul de berra al agenţiei Reuter după )
SANTO DOM1NGO. - In ultimele în treapta a doua. Noi masacre fasciste ( august 1952, conferinţa pentru întreprinsă de S.U.A.' pe linia Stat american a subliniat că terminarea sesiunii Anzus. Dar
zile în Republica Dominicană au avut J- înjghebarea blocului amintit blocurilor militare, aşa cum în ce priveşte „ajutorul“ ce popoarele sînt treze. Clocotul
loc noi demonstraţii antiamericane, COPENHAGA. — La 10 mâi, în en Algeria s-a văzut la sesiunile recente trebuie dat Vietnamului de sud luptei de eliberare naţională,
anunţă agenţia Prensa Latina. De zona strîmtorilor au început mane cu numai doi parteneri — ale pactelor C. E. N. T. o., şi altor ţări „rămîn încă m ul pentru independenţă şi o viaţă
monstranţii au aruncat cu pietre iu vrele maritime militare ale N.A.T.O. ALGER 10 (Agerpres). — t Australia şi Noua Zeelanăă. S.E.A.T.O. şi N.A.T.O. încă de te de făcut pentru noi toţi. mai bună, creşte necontenit şi
clădirea serviciului de informaţii al care vor continua pînă la 8 iunie. La După cum relatează agenţiile do ( După trei zile de dezbateri s-a acum cîteva săptămîni o se rAm dori ca multe alte ţări să în această zonă a globului. Is
S.U.A. din capitala ţării Santo Do- manevre participă, potrivit relatărilor presă, bandele fasciste ale O.A.S. con l născut un avorton al „marelui rie de ziare australiene au în dea o mină de ajutor“. Pentru toria este împotriva celor care
mingo şi de asemenea, au incendiat presei, aproximativ 30 vedete torpi tinuă să comită crime sîngeroase in ceput să facă diferite spscu- încearcă să-şi menţină pozi
cîteva automobile aparţuund diplo loare ale R.F.G., Norvegiei şi Dane Algeria. După cum relatează corespon C a le stimula în acest sens,
maţilor americani. marcei. dentul din Alger al agenţiei Franci ţiile „prin recurgerea la for
Presse. bilanţul crimelor O.A.S. din L pact al Pacificului“ : Anzus S.U.A. au inclus pe ordinea de ţă...“.
NEW YORK. — Potrivit relatărilor WASHINGTON 10 (Agerpres). — cursul zilei de miercuri s-a ridicat la
agenţiilor americane de informaţii, la Agenţia France Presse anunţă că 37 de morţi şi 38 de răniţi. Numai la jr sau „micul pact al Pacificu- zi a sesiunii Anzus şi proble M IRCEA IORDACHE
10 mai S.U.A. au făcut încercarea rîc Statele Unite au efectuat o nouă ex- Alger, în cursul acestei zile au avut loc l lui“.
a plasa pe orbită în jurul Pămîniului plozie nucleară în atmosferă în ocea 39 de atentate în urma cărora şi-au ma furnizării de arme nuclea
nul Pacific. pierdut viaţa 28 de persoane iar alte 26 t Nemulţumite de componen-
un satelit artificial cu lămpi de sem Aceasta este cea de-a 7-a explozie au fost rănite. Printre victimele aces | ţa restrînsâ a pactului — dar re acestor ţări. Aşadar, în
nucleară de acest fel efectuată da tor masacre fasciste se află numeroase
nalizare care tiebuia să ajute la în S.U.A. în actuala serie de experienţe. femei şi copii. L —t ;wj*11i .~J>—>. i>—i, schimbul cărnii de tun pentru
Ca urmare a nesiguranţei care dom-
tocmirea linei hărţi mai exacte a neşte în principalele oraşe algeriene
la 9 mai a fost declarată la Alger «
grevă de protest a comercianţilor mu
sulmani. De asemenea în portul Mos-
taganem docherii algerieni şi-au înce
tat lucrai.
Redacţia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. a Ielelor): 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generate P.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: întreprinderea Boli grafică „i Mai" — Deva.
