Page 42 - 1962-05

HtHI' W•' .va
Ami! XIV. Nr. 2295 |
ro i©s kOcsts©
Colectivul secţiei C. F. U. a
C. S. Hunedoara a înregistrat in
primele patru luni ale acestui
an unul din cele mai de seamă
realizări: zero lei locaţie. Ba
mai mult, a economisit 50.131
ore vagon.
Care este cheia acestui suc­
ces ? Desigur, cel mai bun răs­
puns l-ar putea da şefii de tură
Ispas Simion, Petru Poiană, Vir-
gil Olaru, mecanicii Aurel Mora­
rii, Ştefan Ivinici. Viorel Teşa-
lă. Constantin Şerban şi toţi cei
care, prin munca lor, au contri­ tre care o bună parte i-am
buit la deplina siguranţă a cir­
culaţiei şi reducerea la maxi­
mum a staţionărilor. Dar. cum
au muncit ei de au redus in fie­
care lună timpul de staţionare
sub cel planificat, deşi a exis­ le. au fost afişate lozinci şi pa­
tat o perioadă de iarnă cu con­ nouri, care cuprindeau obiecti­
diţii grele de lucru, (iar luna vele principale ale întrecerii.
aprilie a fost lu­
na cu cel mai
mare trafic din D in e x p e r ie n ţa
istoria combi­ c o le c tiv e lo r
natului?). Des­
pre aceasta, ne fru n ta ş e
propunem să
vorbim mai a-
mănunţit în cele ce urmează,. ale muncitorilor, s-ar putea spu­
încă de la finele anului tre­
cut, cu ocazia dezbaterii cifrelor
de plan pentru anul în curs, a
fost întocmit un plan judicios
de măsuri tehnico-organizatori-
ce, izvorîte din propunerile lu­
crătorilor. In urma apariţiei Di­
rectivelor C.C. al P.M.R. cu pri­
vire la criteriile principale ale
întrecerii socialiste, el a fost
completat cu altele, mai efici­
ente. Aşa se fac? că au inter­
venit schimbări în întreaga ac­
tivitate.
Bunăoară, anul trecut, loco­
motivele erau repartizate pe
locuri de muncă. Deci, o locomo­
tivă, fie că avea ce transporta,
fi că nu, stătea numai în secto­
rul ce i s-a stabilit. In felul
acesta, avea perioade cînd era
folosită din plin şi perioade cînd
era nefolosită, deşi existau
locuri de muncă unde ar fi fost
necesară. Acum, acest neajuns
nu mai există. încă de la înce­
putul anului a fost introdusă în
exploatare aşa-zisa „locomotivă
a operatorului R.C.“. Această
metodă permite locomotivei să
fie folosită din plin, adică unde
şi cînd este nevoie de ea.
S-au adus modificări şi pro­
ceselor tehnologice în staţii, mai
ales in staţiile I şi II. S-au sta­
bilit grafice precise, pentru fie­
care tren ce intră în staţie. Con­
form acestora, fiecare operaţie
din ciclul de prelucrare, trebuie
să se încadreze intr-un anumit
timp. Astfel se reduc la maxi­
mum timpii morţi şi, bineînţe­
les, staţionările.
Foarte important este şi fap­
tul că în perioada de care ne
ocupăm a sporit mult tonajul
ne tren (cu 60-100 tone). La
acest capitol, meritul, revine
brigăzilor de pe locomotive. An-
Concurs al p io n ie rilo r
şi e le v ilo r
Pe scena Gasei raionale de cultură
din Orăştie a avut loc faza raională
a concursului pionierilor şi elevilor la
care au participat un mare număr de
formaţii corale, de dansuri, recitatori,
silişti vocali şi instrumentişti, fanfa­
rele Şcolii profesionale din Gugir şi
a Gasei pionierilor din Orăştie.
Cele mai bune rezultate au fost ob­
ţinute de corul şcolii medii din Orăştie,
echipele de dansuri de la şcoala de 6
ani din Cioara şi cea de la şcoala
profesională din Gugir. recitatorii Su­
ciţi Grajiana (Cugir), Helgiu Marcela
(Orăştie) şi, alţii.
A. LOLEANIJ
corespondent
— —
„P e plaiuri
hunedorene"
Zilele trecute, tn satul. Galaţi,
raionul Haţeg, tn cadrul con­
cursului. „Pe plaiuri hunedore­
ne", iniţiat de Casa regională a
creaţiei populare, s-au întrecut
formaţiile artistice ale cămine­
lor culturale din comuna Pui.
Cu acest prilej, s-au remar­
cat echipele de dansuri popu­
lare clin Galaţi şl Fizeşti şi bri­
gada artistică de agitaţie din
Pui.
Proî. M. DA.IU
corespondent
PROLETARI WN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! ¦ Popularizează documentele sesiunii
Sîmbătă 12 mai 1962
trenaţi în Întrecere socialistă,
mecanicii şi fochiştii s-au stră­
duit să folosească cit mai judi­
cios forţa de tracţiune a loco­
motivelor, să le exploateze cit
mai raţional.
întrecerea socialistă a fost vie
şi animată. Acest lucru il con­
firmă şi faptele. Ea a fost or­
ganizată pe ture de serviciu in
staţii, pe echipe la depou şi va­
gon aj şi pe brigăzi de locomoti­
ve la tracţiune. Pentru a o men-
i inc: însufleţită, fruntaşii (din­
amintit la începutul materialu­
lui). au fost popularizaţi la pa­
nourile de onoare, gazetele de
perete şi in consfătuirile de pro­
ducţie. In plus, la locuri vizibi­
Se înţelege că
despre măsurile
tehnico - organi­
zatorice aplica­
te, despre între­
cere, imbogăţi-
rea cunoştinţe­
lor profesionale
ne încă multe. Toate acestea
însă au la bază îndrumarea
competentă din partea comite­
tului de partid a întregii acti­
vităţi. faptul că membrii de
partid au fost repartizaţi in mod
proporţional pe toate locurile
de muncă, că a fost întărit ro­
lul conducător al birourilor or­
ganizaţiilor de bază.
Pentru a aduce în rindul ma­
selor ctivîntul partidului şi pen­
tru a mobiliza masele la reali­
zarea obiectivelor ce şi le-au
propus, comitetul de partid a fo ­
losit colectivul de agitatori. In­
struiţi cu regularitate pe teme
ca „Reducerea mediei de staţio-
nare“, „Preţul de cost în trans­
porturi" etc., ei au putut îndru­
ma concret pe muncitori asu­
pra celor mai eficiente căi prin
care-şi pot îndeplini cu succes
sarcinile ş i angajamentele, Nume
ca cele ale agitatorilor Marin
Luţu, Aroadie Nag.v, Toan Afa-
nasie. Petru Poiană şi alţii sînt
strîns legate de realizările fe­
roviarilor de la C. S. Hunedoara.
Un rol de seamă în rezolva­
rea unor probleme de produc­
ţie l-a avut şi activul fără de
partid. Folosit cu pricepere,
acesta a adus o contribuţie pre­
ţioasă la îmbunătăţirea proce­
selor tehnologice şi a organiză­
rii muncii.
Fireşte, este greu să cuprinzi
în citeva rinduri întreaga acti­
vitate desfăşurată de organiza­
ţia de partid. Ea se reflectă însă
in miile de ore vagon economi­
site în fiecare lună, in deplina
siguranţă a circulaţiei, în fap­
tul că, peste tot, in staţii, în de­
pou, comuniştii sint în fruntea
acţiunilor, sint exemplu insufle-
ţitor pentru întregul colectiv.
GH. COMŞUŢA
y 3 - t w a f â d i n e x ţ t e f i e n ţ a o t e r n i t e x - '"x •'’V -vj
\ Vaideiul, un sat cu oameni
! harnici, buni gospodari, este
aşezai pe meleagurile raionu­
lui Orăştie. Casele frumoase,
întotdeauna curate şi trainice,
vorbesc despre vrednicia locui­
torilor, care atunci cină sc
apucă de un lucru il fac cu
temei, pină la capăt. Nicioda­
tă nu pornesc la o treabă şi.
nu se angajează să facă ceva
înainte de a chibzui îndelung
asupra faptelor
Zilele trecute am stat de
vorbă cu un grup de colecti­
vişti. cu inginerul gospodăriei,
şi el locuitor al Vaideiului.
M-a surprins mindria cu ca­ Doar am fost in gospodăriile îngrăşat terenul cu gunoi de jere şi a adăposturilor nece­
re vorbeau despre dezvoltarea lor. i-am văzut cum muncesc grajd şi. ii vor administra, sare efectivului de animale cc
gospodăriei, despre perspecti­ şi de acum ştim cr avem dc cînd plantele vor răsări. în­ şi-l vor crea. Pe suprafaţa d?
vele de viitor, ei care şi-au
unit ogoarele printre ultim ii
din raion.
— Gospodăria noastră este
una dintre cele mai tinere,
spunea Ioan Terente, vicepre­
şedintele gospodăriei. Acum ne
pare rău că am tărăgănat ati-
ta cu crearea ei. Dar. vorba
aceea, tim pu-i înainte. O să
căutăm să-l „scurtăm", să re­
cuperăm ce-am pierdut. Nu
zic, unele gospodării cum sint
cele din Pricaz. Geoagiu.
Orăştie. ne-au luat-o m ult îna­
inte. O să trebuiască să m un­
extraordinare a Mari! Adunări Naţionale
Hun edoara P e ir eşti
4 pagini 20 bans In zilele ce au urmat după în ­ prezentat de către tovarăşul In cadrul G/A’.S. din Petreşt.i,
cheierea lucrărilor sesiunii ex­ Gheorghe Gheorghiu-Dej. raionul Sebeş, organizaţia de
traordinare a Marii Adunări partid a iniţiat o largă popu­
Naţionale, organizaţiile de partid La secţia l-a pir nule, de pil­ larizare a lucrărilor sesiunii ex­
dă, ziare in care a apărut Ra­ traordinare a Marii Adunări
din toate secţiile combinatului portul prezentat de tovarăşul Naţionale. La panoul din curtea
Gheorghe Gheorghiu-Dej cu gospodăriei au fost afişate Ra­
siderurgic au luat măsuri de privire la încheierea colectivi­ portul prezentat de tovarăşul
popularizare largă a Raportului zării şi reorganizării conducerii
agriculturii au fost afişate in Gheorghe Gheorghiu-Dej, cit si
citeva locuri. Acelaşi lucru s-a cuvintările rostite de partici­
făcut şi in secţiile laminoare, panţii la marele sfat al ţării,
Uzina cocso-chimică ele. articole publicate in presa cen­
De asemenea, organizaţiile de trală şi locală. Totodată, orga­
bază au iniţiat şi organizai nizaţia de partid a instruit agi­
instruirea agitatorilor, pe margi­ tatorii în vederea organizării
nea Raportului atrăgindu-ii-se unor convorbiri. Astfel, agitato­
atenţia asupra însemnătăţii ce rii Traian Boia şi Ioan Vlad au
o prezintă pentru poporul nos­ organizat convorbiri cu meca­
tru încheierea procesului de co­ nizatorii, explicindu-le detailat
lectivizare a agriculturii, precum sarcinile ce le revin în între­
şi asupra sarcinilor ce revin si- ţinerea şi folosirea parcului de
derurgiştilor in sporirea conti­ maşini in cele mai bune condi-
nuă a producţiei de metal. ţ.iuni. Agitatorii Gheorghe Nis-
tor şi Ioan Spătarii au citit şi
Un însemnat număr de agi­ explicat pe >arg lucrătorilor din
tatori printre care Victor Pe- sectorul zootehnic unele capito­
troiescu din secţia oţelărie Mar­
tin nr. 1, Costică Mirea din le din Raportul prezentat
secţia furnale nr. 1 au citit în do către tovarăşul Gheorghe
faţa tovarăşilor lor de muncă Gheorghiu-Dej la recenta se­
capitole întregi din Raport. Alţi siune.
agitatori, ca Gheorghe Croitorii
In cadrul convorbirilor orga­
din hala de pregătire a oţelu­ nizate, mecanizatorii şi ceilalţi
riei vechi. Alexandru Olaru, lucrători ai gospodăriei şi-au
Gheorghe Schnel şi alţii, au or­ manifestat hotărirea de a de­
ganizat scurte convorbiri în ca­ pune eforturi sporite pentru a
drul cărora s-a subliniat impor­ face numai lucrări de bună ca­
tanţa acestei victorii obţinute
de către partid şi poporul, nos­ litate.
tru.
In luna trecută colectivul olelăriei Martin nr. 2 din C.S.
Hunedoara a elaborat mai mult de 5.000 tone oţel peste plan.
Printre echipele care au contribuit din plin la acest succes
se numără şi cea condusă de utemistul Alexandru Ciocan de
la cuptorul nr. 3. Pentru recolte sporite
lucrări de întreţinere
lată in fotografie echipa respectivă, discutînd cu mai­
strul şef, Tripşa Ştefan, f:rou al Muncii Socialiste.
'’lUBBiaNBBHNHBsnKaatiRiiHBBniiDtaBBauiflnaHHaaBaBnnHKinaiiBBaaBHinaBnaBBiiBBHanHaamrt
S T 1 LE ZILE De aici au fost grăpate peste 75
ce au termi­ In aceste zile, pe ogoarele ha. cu trifoaie, 38 ha. cu orz
gospodăriilor agricole colective şi i 20 ha. cu griu. Plivitul s-a
OOOOOCOOOOOOOÓO oooooooooooooo nat semănatul şi de stal se desfăşoară din plin executat, pină la aceeaşi dată,
o lucrările de întreţinere a cultu­
o porumbului, co­ rilor. Gu mijloacele proprii sau pe 158 ha. cultivate cu griu şi
o O valoroasă acţiune în vizită la L mecanizat se execută de zor orz.
lectiviştii clin plivind sau alte lucrări, puiiiu-
(Iu-se astfel bază trainică viitoa­
Hunedoara o Pianul de Jos, raionul Sebeş, rei recolte. Redăm mai jos aspec­ Pină acum, ca fruntaşi se si-
o te din citeva localităţi privind tuează colectiviştii din brigada
La unităţile aparţiniud Combinatului carbonifer au început la executarea desfăşurarea lucrărilor de îngri­
Valea Jiului, ca şi la celelalte unităţi miniere din Măreţele con- ^ jire a culturilor.
lucrărilor de întreţinere a a II-a condusă de tov. Avram
ţară, se desfăşoară în luna mai o valoroasă ac­ slrucţii ce au fost O culturilor. Organizaţi în bri­ Marcu.
ţiune pe linie de protecţia muncii. Se urmăreşte ridicate în ultimul O găzi şi echipe, ei au reuşit ca Lucrătorii gos­
generalizarea experienţei pozitive in ce priveşte timp la Hunedoa- o pînă ieri, 11 mai, să prăşească podăriei agrico­
respectarea normelor de tehnica securităţii muncii, ra, atrag un mare X peste 60 la sută din suprafaţa le de stat din
plantată cu cartofi timpurii şi
precum şi luarea celor mai potrivite măsuri pen­ număr de vizita- x 3 ba. cu -floarea-soarelui din cele şite Vi. ha. cu cartofi timpurii Galeia de Jos,
O0 tru 'continuă îmbunătăţire a condiţiilor de muncă. 20 cile sint cultivate cu această
I.ă preparai ia din t.upcni, de pildă, s-a hotărit să tori din ţ'eaxrăc.ursIien- OOO şi 18 ha. cu diferite legume. raionul A lb a,
se generalizeze sistemul de instructaj demonstra­ grup d,e
s1O tiv privind cunoaşterea N.T.S.-ului. plantă. De asemenea, au plivit Cele mai bune rezultate s-au sint hotăriţi ca şi in acest an
nişii bnciireşteni p griul pe 250 ha.
o obţinut in această privinţă la să obţină recolte sporite de griu
Concomitent, in grădina dc
va vizita astăzi ^ gospodăria agricolă colectivă din r.i orz. De aceea, sub îndrum a­
ooo La mina Lupeni a fost alcătuită o comisie din secţiile marelui legume s-au plantat roşii pe 3 Lăpuşnic. rea atentă a cadrelor de spe­
cei mai buni ingineri, maiştri şi mineri, care se
combinat siderur­ ha., varză timpurie, conopidă şi cialişti din gospodărie, ei au
____________ __ Mobilizaţi de că­
$o deplasează la locurile de muncă şi stabileşte mă­ gic şi edificiile so- gulioare pe 2 ha., alte legume
surile ce trebuie luate pentru eliminarea deficien­ ciai-culturale din tre organizaţiile dc tratat pină in prezent cu ier-
pe 10 ha. şi a fost prăşită ceapa Pojoga partid — ne infor­
bicide 143 ha. cultivate cu griu
oo ţelor în ce priveşte tehnica securităţii muncii. oraş. de pe un hectar.
mează tov. Teofil şi 150 ha. cu orz de toamnă.
o Prin munca depusă s-au evi­
oooocooo denţiat colectiviştii din brigada (îodeauu, preşedintele comitetului exe­ I ii acelaşi timp. s-a început
250 ore
de muncă Cărbune recuperat I.a, condusă de comunistul Ioan cutiv al Sfatului popular comunal, co- la prăşitul golomătului (ovăs-
patriotică
Lucrătorii preparaţici Petrii.i sint preocupaţi de Tom a. leclivişlii din satele Pojoga şi Sălci- ciorului ăe livadă) pentru să-
obţinerea unor rezultate cit mai bune tu munca. ____________
Coresponden­ va au participat in mare număr la minţă. Pină ieri, această lucra­
tul nostru, tov. efectuarea lucrărilor de întreţinere a
Richer Ioan, ne
ooo Pentru înfrumu­ Pentru aceasta, planul de masuri telinico-organi- lăpuşnic culturilor. Ga urmare, iii mai puţin de re a fost executată pe aproape
seţarea sta ţie i zatorice este tradus în viaţa în totalitatea lui. Ast­
informează că 4 zile ei au reuşit să termine plivitul 5 ha. dintcele 20 cultivate.
ooA G.F.R. Orăştie, co­ fel, s-a amenajat un panou en aparate dc măsură tn toate unităţile agricole de pe griului şi al orzului pe toate cele l in ______________ In gospodăriile
o lectivul de aici a la tabloul dc distribuţie al trompelor dc circulaţie,
şi respectiv 7 ha. colective din sa­
tele Ruşi, Mâceu
o0oo raza comunei Lăpuşnic se dă în Acum, aici se fac intense pregătiri Hafeg
efectuat 250 ore s-a realizat instalaţia de iluminat la descărcarea aceste zile bătălie pentru exe- în vederea începerii praşilei la carloti, şi Strei-Plopi, ra­
muncă patriotică, cărbunilor veniţi de la Lonea, s-a amenajat un
tablou dc iluminat cu cofret metalic. cutarea la timp şi în bune floarea-soarelui şi porumb. ion!! I Haţeg, paralel cu grâpaful cul­
o plantînd 40 pomi Desigur, aceste realizări se reflectă favorabil în condiţii a lucrărilor de intre- ! Colectiviştii turilor de toamnă se execută şi plivi-
o îndeplinirea indicilor economici. Bunăoară, anul clin Turdaş au
oo ornamentali. acesta a fost recuperat cărbune care valorează în ţinere a culturilor. Drept re­ lul acestora.
jurul a 1.300.000 lei. (ele la G. BĂDIJŢÂ). Turdaş
oooo zultat, pină în seara alei de 10 fost, printre pri- La G.A.G. din Mâceu, de pildă, din
P. v a t a j e l u mai. la Lăpuşnic, Briznic. Stăn- ;------------------ ’ mii din raionul cele 170 hn. însăinînţale cu griu an
corespondent
ceşti şi Strigoanea. s-a plivit Orăştie care au terminat semă­ înst plivite mai mult de 50 ha., iar
OV griul pe 451 ha., au fost pră- natul culturilor de primăvară. pe alte 21 ha. s-a executat grupatul.
OÔÔOOOOOOOOOOÔOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC•
Acum, ei muncesc cr. însufleţire Multă atenţie acordă lucrărilor de
la executarea grăpatului şi pli- întreţinere a culturilor şi colectiviştii
vitului. După cum no informea­ din Strei-Plopi. F.î au executat pină
ză tov. T. Joca. tehnicianul agro­ acum plivilul pe 43 ha. şi au grâpat
nom al gospodăriei, pină ieri al le 25 ha.
i
r
cim nu glumă, ca să-i ajun­ gospodăriei, aşa cum au văzut dăriei. Pentru început au ho­ t # |Ë
gem. Ia Pricaz, la Orăştie sau la tărit ca la încheierea anului, t
Foit. Planul l-au întocmit, ca ră ajungă la un efectiv ăe 4
— Dar ce credeţi că ei stau şi aceste gospodării, bazaţi pe 140 vaci şi. viţele, 200 de oi şi.
pe loc ? posibilităţile ce le au pentru mioare. 40 porci, şi peste 1.000 f
*
— Pe loc n-or sta. asta o t
ştim bine. Noi insă avem mai a fi totodată şi stimulativ. La păsări, (la înfiinţare, ca pro- a MMM S, ...
multe avantaje... producţia de porumb boabe, de prietate obştească, nu aveau m :4 S M
exemplu, şi-au prevăzut să nici vaci. nici oi. nici. păsări). * ...............
— Avantajele ni le pun la realizeze in medie de pe supra­ Pină acum au şi cumpărat 25 ; 'M Éá 1w
indemină tot gospodăriile mai faţa de 1140 ha. cite 2.000 — bovine.
vechi, interveni Aurel Ghigu. 2.100 kg. la hectar, iar de pe
Experienţa lor ne este de ma­ Este un început frumos care
re folos. Putem evita greută­ un lot de 10 ha. să realizeze arată cit de hotăriţi sint vai- ém m . %. $
ţile prin care au trecut, invă- 5.000 kg. porumb boabe la deenii să aplice in practică ex­ ' ........¦' '
ţincl tot ce este bun din ac­ hectar. In acest scop, la îndru­ perienţa colectivelor mai vechi.
tivitatea lor. Aceasta reiese şi din faptul că
marea inginerului, care văzuse încă de la început s-au îngri­
— Tocmai la asta m-am. ghi­ cum se lucrează la staţiunea jit de asigurarea bazei fura­
dit şi eu tovarăşe inginer. experimentală din Geoagiu. au
40 ha. au insăminţat porumb
făcut, şi apoi. adaugă Ioan Te­ grăşăminte chimice. De ase­ pentru siloz, pe 15 ha. ovăz.
rente arătînă spre inginer: iar suprafaţa de trifoi şi. lu­
noi il avem pe dinsul, care ne menea. au hotărit să facă pe
întreaga suprafaţă 4-5 praşt­
ceam au mărit-o de la 20 la
îndrumă încă de la înfiinţare... ie. lucrări de care depinde 80 de hectare. De asemenea, A sosit timpul plantării roşiilor în cimp. Sub supraveghe­
m ult sporirea producţiei. au peste 150 de hectare cu fi­ rea atentă a brigadierului Amos Mihoc, un grup de muncitoa­
Am stat m ult de vorbă cu neţe şi au hotărit s]I facă re de Ia secţia Deva a G.A.S. Bircea pregătesc răsadurile (ve-
colectiviştii din Vaidei. cu in ­ Colectiviştii din Vaidei au gropi de siloz cu o capacitate picăte) in vederea plantării lor.
ginerul. Din tot ce spuneau văzut cit de multe foloase au de peste 100 tone. In anul
se vedea limpede că. învaţă cu vecinii, lor din Orăştie şi. Pri­ acesta, ei vor construi şi un
multă sîrguinţă din experien­ caz ăe pe urma creşterii ani­ grajd pentru 100 bovine.
ţa vecinilor care au păşit mai malelor, păsărilor şi dezvolta­
repede pe drumul belşugului. rea legumicultura. De aceea au Cit priveşte legumicultura,
Incepind chiar de la întocmi­ hotărit să dezvolte şi ei aces­ au destinat pentru grădină
rea planului de producţie pe te ramuri, care pe Ungă că Ie suprafaţa de 6 ha. Deşi gos-
acest an şi-an planificat ase­ aduc venituri, mari. fac să
menea obiective care să chică crească avuţia obştească, ba­ R. BUDIN
la dezvoltarea multilaterală a za dezvoltării rapide a gospo­
(Continuare in pug. 3-a)