Page 43 - 1962-05
P. 43
pagr. 2 DRUMUL SOCTALISMULu Nr. 2?95
'^'*rrv5J73M«v^^};nnettvvKKW3&tflr
C întec de Mai Poş* ta redac*ţiei GEORGE - RADU CHiRQVICI
Sosit-a primăvara, ca o arcă... MARIN ŢEBEANU — Brad: Stro Partidul îl cînt
Ni-e ţara-un Ian întins, fără răzoare; fele. pe care lc-am primit denotă o bună Pentru lumina ce curge pe obrazul meii,
I)e muguri proaspeţi crengile se-ncarcă orientare tematică, precum şi uşurinţă Pentru soarele care cîntă mereu,
Partidul îl c î n t!.
Şi-orice cărare duce către soare. în versificare. Se pare că o să izbutiţi
in poezia pentru şi despre copii t In- Pentru surlsul fericirii noastre. tntens>
In zi de mai, eternă tinereţe, dreptaţi-vă eforturile în această direc Pentru nucleul ei, trai nic şi dens,
Partid iubit, mai oţelit eşti a z i; ţie. Partidul îl c î n t!
Străluminaţi de-o nouă frumuseţe
Urcăm spre culmi, suim fără răgaz.,, FAUR RODIGA - e le v ă - Deva,
DANGIU PETRU - elev - Almnşul
în lupta noastră, mai căliţi ca fierul, M are; Vă recomandăm multă, foarte Pentru toate anotimpurile bucuriei.
Urcăm mereu, nestăvilit avînt ; rnuită lectură. Poeziile trimise nit sînt
Torente roşii, străbătând tot cerul, decît încercări de versificare care pro Pentru oţelul cuptoarel or şi rodul cimpiei,
Să înflorească steagurile-n vînt ! mit însă că după muncă asiduă, veţi Partidul îl c î n t!
ANA ŞOIT, putea să scrieţi şi versuri publicabile.
cercul literar „Ion Slavici" Deva GHEORGHE GONSTANTIN - Deva: Pentru că fruntea se scaldă-n lumină,
Pentru că inima bate deplină,
Poezia „Geneză" arc calităţi evidente. Pentru că trăiesc, pentnică sint,
Partidul îl c în t!
Avinlul ei romantic, cîtcva imagini iz
Un poet hunedorean butite denotă posibilităţi reale. Ce pă
cat însă că pe alocuri poezia eslc stră
Vitrinele librăriilor găzduiesc volu Prima poezie o închină partidului, bătută de un suflu declarativ, că este
mul de versuri „Creanga de măslin" „inginer al viitorului“, ldeea că luptei prea generală I Aţi îngrămădit prea Păruîn tul colectiveî
de Ion Rahoveauu. Tînărul poet al că de decenii a comuniştilor îi datorăm multe clemente în cele ÎS versuri şi ast
rui debut ÎI consemnăm aici, este năs peisajul material şi sufletesc pe care fel ele rămîn doar enunţate. Paşii mei cutreierlnd ogoare
Scriu semne astăzi, aici, pe cîm pie;
cut pe plaiurile regiunii noastre. Tatăl epoca noastră îl consemnează, străba MIRON ŢIG — Brănişca: Priviţi, Răsufletul pămîntului, bun şi mare,
se pare, cu prea mare uşurinţă poe Urcă din adîncuri şi-n jur îmi adie.
său este un vrednic colectivist din Ră- te ca un fir roşu întregul volum.
zia I Versul „liber“ pe care-I practi
hău, de prin părţile Sebeşului. Sînt le Este caracteristică pentru tînărul caţi este mai ctirînd vers „nediscipli Pămînt, pămînt, odată sfirtecat
gitime bucuria şi miudria cu care sem poet această continuă semnalare a noi nat". Fără o puternică încărcătură De haturi, de obuze şi de ură t
nalăm cititorilor noştri apariţia volu lor dimensiuni ale contemporaneităţii, emotivă, versul, fie el alb, liber sau Surisul tău e astăzi împăcat
mului „Creanga de măslin“. a prezenţei vii şi permanente a comu fix, nu se transformă în poezie. Me Si sim t în juru-m i buna ta căldură.
niştilor în clocotul vieţii. ditaţi la aceste lucruri şi... mai încer
Ion Rahoveauu ni se relevă chiar de caţi.
la prima pagină ca un cintăreţ adine Ii este proprie lui Ion Rahoveanu
ancorat în realitatea noastră socialistă. notarea, schiţarea în citeva versuri a
unor peisaje complexe. Comentînd li G. ZARESCU - Vata, BIG LO- Acum te văd aşa cum eşti, fire sc :
Tu singur, unul, viu şi cald şi b u n ;
SPRE UN VIITOR TOT ric un aspect sau altul al realităţii, ti- GHIN — Brănişca, GOMBOS TITUS Pe oamenii tăi liberi îi iubesc
Si versul meu în cinstea lor îl spun.
MAI LUMINOS nărul poet reuşeşte să dezvăluie esenţa Deva, URTOI SAVETA - Romos:
Linogravură de C,OŞTEA SI- noului, să sintetizeze ţoale implicaţiile Este foarlc adevărat tot ce spuneţi în
MION, Lupeni gestului său liric. versuri. Să ştiţi însă că simpla rimarc
a unor lucruri bine cunoscute, nu în
Ţinem să remarcăm ciclul „Aceste
Primăvară hunedoreană
ore mari“, un autentic manifest anti scamnă încă poezie. Poezia începe din
Soarele ca-n veci de veci — şi-anină
războinic. Mesajul său de pace se ri clipa în care cititorul este emoţionat. Haina siderală într -un paltin ;
Primăvara-i cîntec de lumină
dică vibrant, convingător; cîntînd pa Or, strofele dvs. nu stîrnesc emoţia ar- Scris pe portative Siemens-Martin.
Th-^ ^ ^ ^ ^ ^ •G 9 a fi ă m ă e ti cea, poetul cîntă viaţa şi hotărîrea fer- listică. Vă recomandăm să citiţi şi să rAh, frenetic a n o tim p ? înaltul
Primăverii are azi doi s o ri:
mă de a apăra cuceririle revoluţiei. recitiţi, să-i studiaţi pe poeţii noştri Unu-i cel din totdeauna şi-altul
Soarele de-oţel de la cuptor.
y a Casină-i chiolhan mare... grafii. presa cea imparţială. erou... L-am şi propus, Roz- Meditativ, grav, versul lui Ion Ra de frunte, clasici şi contemporani. Poe-
L t Domnii beau, ciută şi Vor să ia instantanee. Să pof vany să-l decoreze... hoveanu invită la gîndire. Sobrietatea zia cere muncă încordată, cunoştinţe Schele
rid... Fac priveghi, priveghi de tească... Ia p o ftiţi! poeziei sah trebuie notată în chip deo. vaste şi bine înţeles... talent.
ciocli. Veseli sint ca niciodată. r otografii. ţaca, ţaca ! poze sebit. Poetul ştie să comunice patosul Soarele a văruit oraşul cu lumină
Sint stăpîni, iarăşi stă p în i! — Să. pozăm ucişii... JT fac pentru „eroi“... Prind epocii noastre cu mijloace simnte (dar I. MAHALA — B rad : Schiţa dvs.
La Casină-i chiolhan mare / — Ah ! Dece ? Ucişii ? Poza şi „corpurile delicte“ în prim- nu simpliste), fără a recurge la ineta- suferă de o literaturizare forţată. Stră Şi cîntă ritm at pentru salba de blocuri,
Domnii beau. cîntă şi rid. Ce ar fi neconcludentă... plan în obiectiv: însă morţii, fore încărcate, la imagini grandiloc duiţi-vă să scrieţi mai simplu, mai
le pasă de durere, ce le pasă — Sau căruţele acestea, de zdrenţăroşii, sînt uitaţi, că-s vente. Mijloacele sale artistice indică direct. Pentru dezvoltarea dvs. pe li Cerul se-adună şi se înclină
că minerii hăituiţi se-ascund gunoi, ce-s pregătite pentru morţi .,scuzabili"... maturitate şi seriozitate. Sub acest as nie de creaţie, ar fi bine să participaţi
prin munţi, ce ie pasă cu in ci ? la şedinţele de lucru ale cercului li- Prieten şi frate pe-aceste locuri. :i;rn
jale s-a cernit întreaga vale. — O h! Căruţele? Se poate?! Cioclii rid cu rînjet verd e; pect. volumul său este mai mult cîecît lerar al casei raionale de cultură din Lumina orei schelele-o sporesc i M Rh
că-n Lupeni stăruie groaza, că Oare spun ele ceva?! D oct negri, ciocli se hlizesc... Sco un debut. localitate. In privinţa publicării unui
in fiecare casă de miner sint omorul e „scuzabil“ ! tocesc prin buzunare şi-şi îm volum pe teme ateiste, adresaţi-vă Edi-
răni, e geamăt... part prada săracă... Un bri li dorim tînârului poet hunedorean turii Politice, Editurii Ştiinţifice sau
La Casină-i chiolhan mare. - Lupeni — 1929•- ceag cu lama ştirbă, un am noi şi noi izbînzi pe drumul împlinirii Editurii Tinerelului din Bucureşti.
cioclii-şi văd de tredbă-n tih nar, o pipă roasă, un pitac sale artistice, cîntece tot mai frumoase
— A h ! Scuzabil... Dacă zi găsit in punga unui moş lo închinate zilelor istorice pe care le GEO DRAGU
nă. ceţi... vit in timplă, o lipie înroşită
ei ucişi mai zac şi-acum sub cămaşa unui tinăr care trăim, oamenilor patriei noastre noi.
pe păm intul ud de shuje. — Dar, priviţi, corpuri de încă n-a iubit...
licte. (Hai. soldaţi, nu-ntîr- RADU GEOKGliSCîi
Par copaci dintr-o pădure răs zia ţi!) Astea-s de pozat! Cioclii rid cu rînjet verde,
tignită de furtună, răvăşiţi pe Mormane de topoare, răngi şi scotocesc : apoi de umeri şi Noi fericiri cotidiene se înalţă,
glia neagră de cărbune, bătu p u şti: bolovani şi ghioage... picioare prind ucişii şi-i aruncă
in căruţa putrezită de gunoa Alte blocuri izbucnesc firesc
cită... — Insă văd că sint aduse in ie. ca pe clini, ca pe buştenii
Au venit cu cinci căruţe să-i căruţe, de ostaşi... N-au fost prăvăliţi din munţi, de fulger... Cîntec de izbîndă şi de viaţă.
la mineri in mină...
încarce... Cinci căruţe de gu a Casină-i chiolhan mare... Oameni trec prin ceasul de amiază.
noaie, pentru oameni au adus. — FA, n-au fo s t! Minerii, Domnii beau, cîntă şi rid... Fiecare ştie — un cin tec nou :
cindva, totuşi chiar ei le-au lnim a-l ascultă şi-l veghează
ioclii-s îmbrăcaţi în verde. avut... Cu topoare, răngi şi Fac priveghi, priveghi de cio Şi vibrează lung, ca un ecou.
Sint jandarmii, grănice •pietre ei au atacat virtos ; in cli... Veseli sînt ca niciodată. Sint.
rii... Numai ciţiva sînt în ne cit noi. sărmanii, ce-aveam de stăpîni. iarăşi stăpîni... Doar PENTRU. CEI MICI
gru. numai ciţiva : cioclii făcut, spuneţi şi voi ? Cu vreo o clipă se-nfioară. presimţind
mari... zece mitraliere, cu vreo sută sfirşituL care îi p in d eşte: mai Cînd doarme păpuşica
De picioare-i prind. de de zebeuri şi cu baionete droa aproape, mai aproape... E adus
umeri, pe ucişi, cioclii, cei ie. noi ne-am apărat... Oh. ia pe vînt, pe ape. plămădit, din Cînd doarme păpuşica O legăn uşurel
verzi, să-i arunce în căruţe, ca tă. un jandarm e şi rănit ! jalea cruntă ce o tăinuiesc m i Nu suflu atîtica... Şi-i cînt î „Dormi, cătinel !“.
buştenii fulgeraţi. Are un cucui in frunte... S-a nerii hăituiţi prin munţi, prin I-aşez la căpătîi
lovit de-un stilp In fugă... Pe hrube, unde răscoliţi de ură Perniţa mai întîi, ...Şi na e vina mea
— Staţi > se-ncruntă cioclii Dacă adorm cu ea !
negri. S ta ţi! Mai staţi, nu-i steaguri ţes şi ascut spade... Apoi o înveleso,
ŞT. FENEŞANU,
încărcaţi ! Iată-aici sînt foto el să-l pozaţi, sărmanul, e IRIMIE STRĂUŢ PROBA OTELULUI. Lmogravura de RATZ IOAN De frig să o feresc...
Dacă tresare-n pat cercul literar „Ion Slavici"
Deva
O liniştesc înotat1—
Activitatea cultural - educativă de stă comună fiecărei brigăzi i-a diţiilor actuale, trebuie să pot fi astfel orientate din punct rezolvării sarcinilor de produc
fost repartizat un responsabil stea în centrul preocupărilor de vedere al conţinutului, incit ţie ale gospodăriilor agricole
masă să slujească produefiei ! cultural şi potrivit specificului secţiilor de invăţămint şi cultu ele să constituie un mijloc de colective. Organizarea operati
de muncă al colectivului respec ră şi mai ales a instituţiilor me rezolvare a problemelor pe care vă în bibliotecile comunale şi
Satul nou, colectivizat, im ŞEKBAN IÎĂDULESCU turale să acorde o importanţă tiv se organizează manifestări todice — casele de cultură şi ei şi le pun în legătură cu or săteşti a fişelor de cititori pe
plică sarcini deosebite privind deosebită cunoaşterii şi respec culturale şi artistice la cămin bibliotecile raionale. Acestea să ganizarea muncii în gospodăria brigăzi şi echipe — care se des
inspector în Direcţia generală tării de către colectivişti a pre sau la locul de muncă, cu pro manifeste mai multă atenţie or colectivă, retribuţia suplimenta făşoară lent deocamdată — se
intensificarea procesului de for vederilor statutului G. A. C., blemele concrete ale brigăzilor ganizării unor centre metodice ră, normarea muncii în G.A.C., impune de Ia sine. Bibliotecarii
mare a conştiinţei socialiste a a aşezămintelor culturale din M.l.G. popularizării normelor de orga sau echipelor respective. Acea pe cuprinsul raionului, care să drepturile şi îndatoririle colec au astfel posibilitatea să infor
ţărănimii colectiviste. Ei impu nizare şi retribuire a muncii în sta. desigur, paralel cu manifes tiviştilor etc. meze cititorii în funcţie de preo
ne ridicarea pe o treaptă supe Apoldul de Sus, la Gurasada, gospodăria colectivă, căile de tările culturale axate pe pro prilejuiaseă experimentarea şi cupările diferenţiate ale aces
rioară a muncii politice şi cul Romos sau Stremţ, in nenumă sporire a valorii zilei-muncă, blemele ce interesează marea generalizarea celor mai eficien Toate manifestările culturale, tora. De asemenea, unii preşe
tural-educative de masă, folosi rate alte localităţi, activitatea importanţa dezvoltării şi apără masă a colectiviştilor. te metode şi mijloace de muncă indiferent că sint seri tematice dinţi noi de gospodării colec
rea intensă a întregii game de căminelor culturale şi a biblio rii avutului obştesc, importanţa culturală, care pot constitui tot sau călătorii imaginare pe har tive, agronomi, tehnicieni, bri
forme şi metode ale muncii cul tecilor este tot mai mult axată disciplinei în muncă şi în pri Sălile de cultură ale gospo odată un bun mijloc de instru tă, simpozioane literare sau pro gadieri, mulţi tineri au nevoie
turale, eu un conţinut axat pe pe problemele concrete de pro mul rînd a participării cu re dăriilor colective pot deveni in ire al activiştilor culturali in grame artistice, prezintă in te uneori de o documentaţie de
sprijinirea directă a dezvoltării ducţie, activiştii culturali fiind gularitate la activitatea zilnică acest sens filiale directe ale că res in nudul maselor de colec care nu dispun bibliotecile co-
gospodăriilor colective, pentru la curent cu tot ce priveşte via de producţie. minului cultural, în care să afara seminariilor obişnuite. Un tivişti dacă sînt organizate cu munale. Venind în sprijinul
întărirea lor economico-organi- ţa internă a gospodăriei, preo funcţioneze biblioteci mobile cu asemenea centru metodic ar pu pricepere, dacă sînt interesante acestora, biblioteca regională şi
zatorică. cupările şi frământările oame .Acum, în plină campanie cărţi agrozootehnice specifice tea fi înfiinţat la Miercurea, de şi dacă îşi aduc contribuţia la bibliotecile raionale pot orga
nilor. agricolă, activitatea culturală brigăzilor şi echipelor, unde să pildă, unde casa de cultură şi ele oameni bine pregătiţi şi ca niza împrumutul prin postă ’
Iată de ce instituţiile cultural- trebuie să sprijine buna orga fie organizată o agitaţie vizua biblioteca raională din Sebeş să pasiune in această privinţă. publicaţiilor de specialitate, edî
educative de masă, căminele Activiştii culturali de la sate nizare şi desfăşurare a muncilor lă concretă, mobilizatoare, pre demonstreze, cu ajutorul forţe Centrele metodice pot demons tind şi difuzînd cadrelor de
culturale şi bibliotecile trebuie trebuie să aibă întotdeauna în la cîmp. Este de aceea indicat cum şi diverse manifestări re- lor culturale locale, în faţa ac tra pe deplin acest lucru. specialitate din agricultură lis
vedere condiţiile locale existen ca unităţile culturale de la sate strînse, legate de problemele tiviştilor culturali din comunele te de cărţi agrozootehnice exis
să-şi subordoneze întreaga lor te, iar în manifestările cultura să răspundă necesităţilor cultu specifice de producţie : consfă şi satele apropiate, cum trebuie ‘Mai mult decît pină acum şi tente în fondurile lor de publi
activitate acestei sarcini centra le să ţină seama de ele. In gos ral educative şi de instruire a tuiri de producţie, lecturi în organizate mai bine conferinţe agitaţia vizuală locală este nece caţii.
le trasată de partid, mobilizînd podăriile agricole mai vechi, pu colectiviştilor potrivit locului grup, prezentări de cărţi agro le, serile de calcul, jurnalele vor. sar să aducă un aport substan
colectiviştii la îndeplinirea înda ternice din punct de vedere eco de producţie, organizînd o ac zootehnice, jurnale vorbite etc. bite, serile de întrebări şi răs ţial In stimularea întrecerilor Fiecare manifestare culturală
toririlor de producţie pentru nomic, acolo unde colectiviştii tivitate cit mai variată şi atră- La grajdurile gospodăriei co punsuri ş.a. De ce, bunăoară, socialiste din gospodăriile co. şi artistică organizată la cămi
dezvoltarea continuă a proprie au deja o experienţă în ce pri gătoare pe brigăzi şi pe echipe, lective din Dobra a avut loc de n-am atrage mai mult decît' lective, m popularizarea brigă nul cultural sau la bibliotecă,
tăţii obşteşti, care reprezintă veşte munca în comun şi orga avînd deci un caracter mai res- pildă, recent un interesant jur pină acum şi cu caracter per zilor şi colectiviştilor fruntaşi, la cinematograf sau sala de cul
izvorul puterii economice a gos nizarea producţiei, accentul in trins, dar cu puternică forţă in nal vorbit prezentat în faţa în manent, la susţinerea unor con prin panouri de onoare, grafi tură, trebuie să se transforme în.
podăriei colective, izvorul creş activitatea culturală trebuie să structiv - educativă. Astfel se grijitorilor şi a mulgătorilor, ferinţe sau scurte expuneri pri ce, foi volante, lozinci mobiliza tr-un puternic mijloc de edu
terii veniturilor acesteia şi ale cadă pe dezvoltarea multilate apropie şi mai mult conţinutul vind metodele lor de muncă, pe toare. îndrumaţi de organizaţi care şi instruire a colectivişti
membrilor ei. rală a gospodăriei colective, pe muncii culturale şi formele ei care a dezbătut probleme de inginerii, tehnicienii, agronomii ile de partid, activiştii culturali lor, de formare a conştiinţei
realizarea unei agriculturi in de organizare, de preocupările producţie şi de igienă a cres şi pe colectiviştii fruntaşi, pre pot folosi în mod deosebit în lor socialiste. Numai astfel se
Multe instituţii culturale din tensive, creşterea neîncetată a cătorilor de animale. şedinţii şi brigadierii din G.A.C., timpul campaniei agricole de pot creşte oameni multilateral
regiune, îndrumate de organiza producţiei şi productivităţii şi cerinţele colectiviştilor, spri- oameni care se bucură de stimă primăvară harta comunei sau a pregătiţi, potrivit cerinţelor
ţiile de partid, şi-au concentrat muncii, ridicarea continuă a ni Este necesar ca manifestările şi respect in faţa ţăranilor terenului gospodăriei colective, mereu sporite ale satului colec
atenţia in această direcţie şi au velului profesional şi de cultu jinindu-i direct în producţie. culturale să prilejuiaseă largi muncitori. In acest sens este tivizat, care să militeze neobo
început să dea viaţă unor ma ră generală al colectiviştilor. In schimburi de experienţă — mai demn de urmat exemplul cămi care să arate de la o zi la alta
nifestări culturale diferenţiate, localităţile cu gospodării colec Exemplul căminului cultural ales în campania agricolă ac nului cultural din Hărău, care sit pentru realizarea sarcinilor
Unind seama de cerinţele pro tive noi sau acolo unde majori tuală, o trecere în revistă a suc colaborează din plin cu condu desfăşurarea lucrărilor agrico trasate de partid agriculturii
fesionale ale oamenilor, de dez tatea ţăranilor au intrat mai din Apoldul de Sus, care de mai ceselor în producţie, programe noastre socialiste.
voltarea gospodăriei, de nivelul artistice închinate fruntaşilor cerea G.A.C. le, în scopul ţinerii la curent
de conştiinţă şi pregătire al co recent in rîn’dul colectiviştilor, multă vreme practică sistemul în muncă, prezentate îndeosebi
lectiviştilor. La Dobra sau la este necesar ca instituţiile cul Serile de calcul vor trebui să a maselor cu aceste lucrări.
organizării muncii culturale pe de brigăzile artistice de agitaţie. abordeze de asemenea, cu mai
brigăzi, trebuie extins. In acea multă îndrăzneală teme variate Alături de manifestările cul
Organizarea şi desfăşurarea legate de problemele de produc
linei activităţi cultural-edu ţie ale gospodăriilor colective. turale obişnuite, popularizarea
cative de masă potrivit cori- Serile de întrebări şi răspunsuri intensă şi difuzarea cărţilor
agrozootehnice reprezintă un în
semnat mijloc de sprijinire a
