Page 44 - 1962-05
P. 44
Nr 2295 drumul 's o v r^ t'sm a m psg. 5
*asasgtssstsiu
ICTggBggqBBa8B3BKgHBBBSCBfflSirogg5 j a w ? i tvvi^v.y^^ţiiwiKiaWKiia
Sobredacţia noastră voluntară
die Ghelar ne comunică: 13 MAI 1962
m eto d a d e e x p lo a ta r e Calificarea — PROGRAMUL I ; 6.00 ,Muzică uşoj-
ră; 0,30 Muzică populară romiucascl
e a s a b e ta le « .. la nivelul cerinţelor şi a mm iritftjiîur naţionale; 7.15 „Co-
lecliva tioadrâ dragă“ — program de
La 1 martie a.c. am preluat de asemenea măsuri pentru ter actuale :SSÎ Una dintre cele mai bune cîntece, 7,0'» Dam,uri simfonice; H.i'nl
conducerea brigăzii 153 din ori minarea tuturor lucrărilor în echipe de reparat vagone- Şcoala şi viaţa; o.StJ Piese distractive
zontul VI, ale cărei rezultate în cepute in fiecare schimb, evitind Se ştie că pentru obţinerea te de la E. M. Barza este de estradă. 9.6(1 Teatru la microfon
producţie nu erau întotdeauna astfel îngreunarea activităţii dc rezultate bune în ineleplini cea condusă de comunis pentru copii „Muşchetarii măgăriei
bune. Din c: perienţa altor bri schimbului următor. Apoi, am rea sarcinilor dc producţie, in sale“, adaptare radiofonică după piesa
găzi am învăţat că numai prin trecut la aplicarea metodei de sporirea producţiei dc minereu tul Gheorghe Circu. cu acelaşi nume de Ion Lucian şi V.
aplicarea metodelor avansate de exploatare cu subetaje. Rezul !fi îmbunătăţirea calităţii lui es Pnicea. (0,30 Noi înregistrări de muzi
tatele au fost cele aşteptate. te necesar ca toate operaţiile de Ea depăşeşte lună de lu că populară primite din partea Ra-
lucru se poate spori producti Brigada noastră a început să lucru să fie executate corect şi- dioîeleviziunîi sovietice; 11,00 Program
extragă minereu de cea mai în tim p cit mai scurt, să fie nă planul şi execută repa de cîntece la cererea ascultătorilor:
vitatea muncii şi îmbunătăţi ca bună calitate. Fină acum nu aplicate metode noi dc muncă,
avem nici un vagonet de mine mai productive. La aceasta nu raţii dc bună calitate. 11.30 Vorbeşte Moscova; (2,00 Inter
litatea minereului extras. Dar, reu rebutat şi am reuşit să dăm sc poate ajunge decit prinţ r-o
peste sarcinile de plan ce ne re calificare înaltă. preţi de muzică uşoară; (2,30 Pagini
introducerea acestei metode cere veneau pe luna mai 50 de tone alese din operetele lui lohan Strauss:
de minereu. Ţinină seama de această
şi cunoaşterea prealabilă a cerinţă a progresului tehnic şi 13,10 De toate pentru toţi; 14,05 Pro
membrilor brigăzii. Numai după Brigada, pe care o conduc este invăţînd din propria noastră
experienţă, au fost. luate m ă gram pentru iubitorii muzicii populare
ce am reuşit să cunosc nivelul suri pentru organizarea unor
romîneşti: 15,30 La şezătoare; iti.til
de pregătire al fiecărui munci Muzică de estradă interpretată de for
tor, am trecut la repartizarea maţii romiueşli; 17,00 ..La horă-u sat“,
program de jocur populare rainineşti;
sarcinilor, privind executarea
18,45 Melodii populare romîneşti;
operaţiilor de lucru, potrivit 19,05 ,,Alelodii, melodii" — emisiune
gradului de pregătire al fiecă hotărită să obţină succese şi cursuri de calificare şi ridica nvaţă din experienţa de muzică uşoară romînească; (9,30
ruia. In acelaşi timp, am con mai frumoase în viitor. re a calificării muncitorilor. Teatru la microfon premiera ..Nataşa“
trolat felul cum sînt îndeplinite TILICA BUZGA Asemenea cursuri au fost orga -!y '.'v w w vecinilor VAA'NA/N/X/NAA/V/vy de Lev Kulidjanov şi (akov Sege);
sarcinile încredinţate. Am luat şef de brigadă nizate pentru meseriile de m i 21,(8 Muzică de dans.
ner, ajutor-miner si artificier.
BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6.00;
Organizarea muncii, garanţia îndeplinirii Cursanţii •sint repartizaţi, in 6 (Urmare din pag. l-a) venită. Pe unde am fost, In
grupe, pe schimburi. Ei au ast 7,00; 10,00; 1(,00; 13,00; 15,00;
(7,00; 19,00; 22,00; 23,52-23,55.
sarcinilor de plan fel posibilitate să participe la toate gospodăriile vizitate,
toate lecţiile expuse. Ca mate
podăria e creată abia de 4 ne-am interesat în această di
In sectorul I al I. M. Ghelar, rial didactic, de un real folos luni, colectiviştii de aici au recţie şi am. format şi noi
ii constituie eşantioanele dc di
numărul brigăzilor care rărnin muncă cu materialele necesare, ferite minereuri, procurate de construit 400 m.p. răsadniţă în echipe şi brigăzi de clmp. In
în urmă cu realizarea sarcinilor evitind pierderile inutile de la mai multe întreprinderi m i
de plan scade de la o lună la timp. O atenţie deosebită s-a niere din ţară. Expunerile in care plantele sint îngrijite în fruntea lor au fost desem
alta. Aceasta, datorită măsuri acordat şi plasării găurilor in ginerilor Nicolae Biscă, Gheor-
lor luate de organizaţia de scopul obţinerii unui randament ghe Angliei şi maistrului loan bune conăiţiuni de echipa or naţi colectivişti din cei mai
partid şi conducerea sectorului Jianu sînt ascultate întotdeauna
privind ridicarea calificării şi sporit la puşcare. Amindoi cu m ult interes dc către cei ganizată în acest scop. Pentru pricepuţi, care au fost instru 13 MAI 1902
aplicarea celor mai avansate ne-am ocupat de îndrumarea 195 de cursanţi.
rnefode de exploatare a zăcă fiecărui muncitor în vederea anul viitor, de pe acum., co iţi să ponteze zilele-muncă, DEVA: Muzicantul orb — cinemato Gasa surprizelor - - cinematograful
mintelor de minereu. Un exem aplicării sistemului de puşcare Datorită creşterii nivelului de graful „F. Sîrbu"; Vtrsta dificilă — „Flacăra“; SIMERIA: La începutul se
plu : brigada 161 condusă de selectivă, pentru a putea extra cunoştinţe tehnice a muncitori lectiviştii au hotărît ca supra (acestea se afişează zilnic pe cinematograful „Patria“; HlINEDOA- colului — cinematograful „I. Pintiiic';
Avon Malea, cu toate eforturi ge minereu de calitate superi lor noştri, am reuşit să ex RA: Post restant — cinematograful HAŢEG: Străzile au amintiri — cine
le depuse de mineri pentru în tragem peste plan însemnate faţa de grădină să fie mări grafice), aşa cum fac cei din „Victoria"; SEBEŞ; Primele încercări matograful „Popular-'; BRAD: învie
deplinirea planului, a rămas oară. in acest fel au fost aju cantităţi de minereuri, să îm rea seria l-a — cinematograful „Si.
sub plan pe luna martie. Orga bunătăţim simţitor calitatea tă la peste 30 hectare. Pricaz şi Vinerea, nu numai scria I şi 11 ¦— cinematograful „Pro roşie“; FONF,A: Poveste despre o fată
nizaţia de partid ,mi-a încredin tate şi celelalte schimburi. La acestuia şi să ridicăm tot mai — cinematograful „Minerul"; TEIUŞî
ţat sarcina să mă ocup îndea multe brigăzi la nivelul celor După calculele făcute — prin după cantitatea ci şi după ca gresul“; Flăcări în taiga — cinemato S-a furat o bombă — cinematograful
proape de organizarea şi des sfirşitul lunii aprilie brigada fruntaşe. graful „M. Sadoveanu"; PETROŞANI: „V. Roaită"; Zi.ATNA: Evdokia — ci
făşurarea lucrului în această dezvoltarea sectorului zooteh litatea lucrărilor. In sectorul Nana — cinematograful „A. Sabia“ :
161 a raportat depăşirea planu I. MUNTE'ANU Dragostea Iui Aiioşa — cinematograful nematograful „Muncitorul“; 1LIA: Rap
nic. prin construcţiile ce le zootehnic vor fi puşi oameni „7 Noiembrie“; ALBA IIJLIA: Puştiul
lui de producţie cu 10 la sută, seini serviciului cadre şi învătămint sodia Ucraineană — cinematograful
ridică şi contribuţia colecti care ştiu să îngrijească ani — cinematograful „Victoria“; Căluţul
situîndu-se astfel in rindul ce „Gli. Doia"; APGLDUL DE SU S :
viştilor — fondul de bază se malele şi de la bun început cocoşat — cinematograful „23 August“; Oameni pc pod — cinematograful
lor mai Bune brigăzi ale secto „23 August".
va ridica pînă la sfirşitul anu vom căuta să-i permanenti ORAŞTIE: Primele încercări seria !
rului.
GH. LUCACI lui dc la 90.000 lei cît este în zăm... şi Ii — cinematograful „V. Roaită";
maistru miner prezent, la peste 400.000 lei. Că vaideenii s-au organizat
Acestea sint planurile colec bine. o dovedesc rezultatele
tiviştilor din Vaidei, întocmi din campania de primăvară.
te pe baza posibilităţi Ei au fost printre primii din 4
lor şi a învăţămintelor ce raion care au terminat însă- * I N STITUTUL PENTRU P R O IECTĂRI j
brigadă, s-o ajut să se ridice la le-au tras din activitatea minţările. Este o dovadă că
nivelul celor fruntaşe. Am con
Sprijinim m unca furnalsştslor gospodăriilor cu experienţă. planurile ce şi le-au întocmit, DE” LAMINOARE DIN BUCUREŞTI" \
Ei au pornit să le îndepli aşa cum spune vicepreşedin sertc-u »aunt** cbmkm— »acnactnaa r.
4
statat că schimbul condus dc In lupta lor de zi cu zi pen vrat C. S. din Hunedoara 2.814 nească. aşa cum au văzut că tele G.AC.. vor fi îndeplinite,
Nuţu Rădoane trăgea înapoi în tru a da patriei cantităţi tot mai lonc minereu cu un conţinut de
treaga brigadă datorită slabei mari de fontă, furnaliştii au fier în siderită cu 1,047 la sută fac vecinii lor —- organizat. că această tinără gospodărie, O R G A N 1 ZE H1 k
organizări a lucrului şi datori nevoie de minereu mai mult şi mai marc clecit sarcina plani
tă indsciplinei în muncă. După de calitate superioară. Acest ficată. Rezultatele bune dobîn- — Organizării muncii — invăţînd din experienţa celor *
mai multe încercări de a-1 ajuta, lucru este bine cunoscut şi de dite pînă acum ne îndreptă
dar fără rezultate, şeful de noi, minerii. De aceea, ne stră ţesc să spunem că minerii spune inginerul Ghigu — i-am mai vechi, îşi va dezvolta con l în «M ele «Ie 20«, 21 şi 22 m a l a«c* l
schimb a fost înlocuit. Această duim să trimitem furnaliştilor noştri vor obţine noi succese,
măsură a avut un efect pozitiv, hunedoreni minereul de care au iar furnaliştii vor simţi tot dat de la începui atenţia cu- tinuu avuţia obştească.
împreună cu noul şef de schimb', deauna sprijinul nostru.
tov. Aron Ţiculea, m-am ocupat nevoie, la timp şi cu un con f O 'SESIUNE ŞTIINŢIFICĂ!
ţinut cît mai ridicat de fier. Nu I. JIANU
de aprovizionarea locului de mai în luna aprilie noi am li- E { C U T E M A: {
maistru principal
Un procedeu nesănătos ţ „Realizări şi tendinţe în construcţia ;
ţ iaminoareior din industria siderurgică $
.... n ==== E slmbătă. Ajunul unei zile dezbrăcat halatul alb, iar clien
S-au luat de repaus. La ora prim ului se ţii... aşteaptă. f din R. P. R .“ I
măsuri de îndreptare adună in localul unităţii de fri
In numărul 2.252 al ziarului zerie nr. 2 din Deva (peste drum — Nu mai tundeţi? e ¦#
„Drumul socialismului“ s-a pu de poştă) o mulţime de clienţi. — Nu mai bărbieriţi ? t In cadrul sesiunii vor îi dezbătute problemele legate de)
blicat articolul întitulat „Un Cerinţele sînt diferite: un tuns, — Numai... se aud dc peste
program de club care nu cores miniere Barza a luat măsuri te de club minerilor sînt mai un bărbierit, o frecţie... tot voci. ^proiectarea Iaminoareior care vor intra în funcţiune în perioa-^
punde cerinţelor minerilor“, un eficiente de îndreptare a situa bogate in conţinut, atrăgind un — N im ic! G ata! Noi sin-
de se critica faptul că la Gura- ţiei. S-a analizat activitatea număr sporit de vizitatori. Pe măsură ce se apropie ora tem schimbul unu. Am terminat <>da planului şesenal, precum şi pentru laminoarele care unnea-jJ
barza clubul îşi desfăşura ac clubului pe linia legării sale 14, localul devine neincăpător. serviciul — se spime.
tivitatea la intîmplare, cu ac de problemele producţiei intr-o -ir Clienţii aflaţi deja la servit Iată aşadar că „schimbul ^ză a ii proiectate şi realizate în R.P.R. după 1965. ^
plenară lărgită, hotărindu-se In alt număr al ziarului nos sint nerăbdători să scape mai unu“ nu mai lucrează de 5 m i
ţiuni rupte de problemele pro reorganizarea colectivului ele tru, la rubrica „Bine ar fi da repede de sub mina frizerului. nute, iar schimbul doi nu s-a ^ Un loc important în lucrările sesiunii î! vor avea discu-$
conducere a clubului, numin- că...“ se semnala lipsa unor Cauza ? Graba mare a frizeri prezentat încă. Primul frizer
ducţiei. neinteresante, sărace in articole din rafturile librăriei lor care nu vor să-şi piardă din acest schimb doi s-a pre ^ţiile tehnice cu specialiştii din exploatare, din construcţia de^
du-se ca director de club to din Sebeş. In urma acestei se nici un m inut din timpul de zentat la ora 14,05. Lucrul a în
conţinut. sizări Cooperativa „Sebeşana“ plecare. De aceea, la ora 13,55, ceput mai serios abia pe la ora futilaje, instalaţii şi automatizări pentru laminoare, din insti-î
varăşul David loan, un activist din Sebeş a luat măsuri ca toate scaunele sint libere. în 14,30.
Analizând cele relatate, comi aceste articole să se livreze li treg personalul de deservire a Dar printre clienţi erau oa ^tutele de cercetări şi proiectări, precum şi din alte întreprin- *
cultural cu experienţa în acest brăriei in stocuri care să satis meni care voiau să plece cu
tetul sindicatului Exploatării facă cerinţele. trenul, sau cu autobuzele sau se ?deri colaboratoare. «v*
domeniu. Datorită acestui fapt grăbeau la diferite treburi. Ia-
tă-i însă aşteptînd resemnaţi Au fost invitaţi delegaţi din partea forurilor superioare^
în prezent manifestările oferi in localul frizeriei pentru că
frizerii din schimbul I (respon Lde avizare din Ministerul metalurgiei şi constructorilor de*
sabil Ambruş luliu) pleacă mai
repede decit prevede programul, ^maşini precum şi delegaţi ai altor ministere cointeresate.^
iar cei din schimbul II (res
ponsabil Varga Francisc) se pre $Vor mai lua parte delegaţi ai institutelor de învăţămînt su-L
zintă cu. întirziere la serviciu.
Este cazul ca metoda folosi vperior, ai cercurilor A.S.I.T. şi ai organizaţiilor de masă. ţ
tă de personalul dc deservire
P O floarea b r ga z o 'Ti al frizeriei nr. 2 din Deva să
fie cit mai urgent abandonată.
< — Cină va fi dat în folo ¦*V-<îy
La Hunedoara există multe aprilie să depăşească sarcinile A. DAVIDESCU
calificat. Datorită priceperii, şi ANUNŢ
i brigăzi de constructori care, de plan cu 25 la sută. Unii şefi sinţă blocul U3 ? hărniciei de care dă dovadă, a Ca pe „valurii i
fost numit responsabilul unei j j j . m um u r a m
4 datorită succeselor inregistra- de brigăzi prezenţi la consfă — La sfirşitul lumi, credem. form aţii de lucru. El vorbeşte Dacă anumite treburi te mină
de pe poziţia omului care are spre satul Streisingeorgiu e mai
$ te. li s-a dus faima în întrea- tuire nu priveau cu prea m a Noi mai avem puţin şi trecem satisfacţia datoriei împlinite. bine s-o iei pe jos. Şi asta nu .P .C .
pentru că n-ar fi mijloace de
^ ga regiune. Există aici insă şi re încredere angajamentul lui la alt bloc. — Vrem ca rezultatele din transport. Ele sint. Din jum ă
luna mai să fie cu m ult mai tate în jumătate de oră auto
ţ uncie brigăzi cunoscute mai Grigore Sandu. Dar la sfirşi Gheorghe Samoilă abate fi bune. Şi vom reuşi. Brigada buzele l.G.O. Călan fac legă
şl-a organizat bine munca. tura cu noul oraş. Necazurile
î* puţin dar care muncesc cu un tul lunii aprilie, membrii bri rul discuţiei. El este practi Fiecare din cele 5 formaţii ştie vin insă de la drum. Dc multă Aduce !a cimoşfinfa în fra p rin d e rilo r
precis ce are de făcut. Cină vreme secţia de drumuri a sfa- şi persoanelor interesate că pentru o b ţi
t entuziasm demn de toată lau- găzii au raportat îndeplinirea cant, dar lucrează pe post se intimplă ca cineva să 'ră- tului popular al oraşului regio nerea auforizafiei de insta'afor în dome
mină in urmă sau să dea lu nal Hunedoara care răspunde niul gazelor lichefiate (aragaz), în z ile le
( da. pentru a sc situa in rin- angajamentului luat. Apoi, in dc zidar. crări de slabă calitate, şeful de de întreţinerea acestui drum, nu de 6*=-8 iunie a.c. M inisterul Industriei
brigadă ia măsuri. Uneori ne a luat nici o măsură de repa
t dul fruntaşilor. consfătuirea de producţie ce a — Peste citeva zile dau exa mai supărăm pe el dar la sfir rare. Şi acum gropile sînt una Petrolului şi C him iei va ţine
şitul lunii, cină analizăm re lingă alta. Tocmai de aceea e
i ...Cu clteva luni in urmă urmat şi-au rennott angaja mene. Mă calific în meseria zultatele, îl preţuim şi mai un chin călătoria atît pentru E 1 â EH E II
călători care sint „săltaţi“ la
p Grigore Sandu, zidar, privea mentul. de zidar. O să fie greu. Con mult. fiecare groapă cît şi pentru Inform aţii suplimentare la telefon
Dacă ar fi să redai toate maşini, mai precis pentru ar 6 3 - 6 2 şi 6 3 - 6 3 Timişoara Serviciul te m ic
cu respect şi admiraţie acti- Toate acestea structorilor li se curile lor care trebuie- schim
gindurilc membrilor brigăzii bate la intervale mici de timp.
ţ vitatea brigăzilor fruntaşe. Du- le povestea cu C o n s tru c to ri cer să fie bi
( pă ce a fost numit şef de satisfacţie un ne pregătiţi. Ce ăc zidari condusă de Grigore Ceva piatră a fost adusă aici,
dar ea stă pe marginea dru
brigadă, adică la sfirşitul anu tovarăş din con ş i construcţii vrei. numai aşa Sandu, ar mai trebui spuse mului. Şi nici chiar la sesiză
lui trecut, a liotărit cu în ducerea şantie poţi executa lu rile cetăţenilor nu s-au luat
încă multe lucruri. Dar cel mai măsuri.
treaga brigadă să muncească rului IV al cru de ca
important de arătat este fap
in aşa fel incit să se situeze l.C.S. Hunedoara. litate.
tul că atunci cină oamenii sint
i in rindul fruntaşilor. Dar ia- — Puteţi afla multe lucruri loan Ifrim. cel care asigu
animaţi dc aceeaşi dorinţă,
Ă tă că zilele friguroase de iar- de la membrii brigăzii, spunea ră zidarii cu mortar, urmea
pot realiza lucruri frumoase,
f nă l-au împiedicai să-şi inde- interlocutorul nostru. Sc află ză şi. el o şcoală, de calificare.
aşa cum s-a întimplat şi cu
i plinească întocmai ţelul pro- la lotul nr. 1, bloc U3, ultimul Lector ii este chiar şeful lotu
brigada lui Grigore Sandu ca
ţ pus. După încheierea fiecărei etaj. lui. nr. 1, unde lucrează.
re acum se află printre fru n
t luni se constata că brigada dc ...Brigada împărţită in 5 for — Este tare pretenţios lec
taşe pe şantierul IV din Hu
ţ zidari, condusă de Grigore San- • maţii, lucra tencuielile interi torul dar nu te lasă piuă nu
nedoara.
# du, işi îndeplinea planul sută oare ale apartamentelor de la înţelegi.
V. ALBU
la sută, dar nu înregistra ăe- ultimul etaj. In timp ce alţi ...Fiecare cu gtndurile şi
ş păşiri. In comparaţie cu alte constructori executau tencuieli preocupările lui. Preocuparea c a ş i@Bi*îee d l4 M * e
ţ brigăzi rezultatele erau. bune. interioare. Marin iordachc, un de bază a tovarăşilor rănii ne MAGAZINELE
ţ Pe iinărul şef dc brigadă Ui- băiat tinăr, plin de voioşie. insă respectarea angajamentu- c. l phoouse m m m iî osi H ira o iip ,
t să nu-l mulţumeau. La sfirsi- din aceeaşi brigadă dădea lui luat şi deci ocuparea unui care vă oferi un bogat sortiment de :
ţ tul lunii martie s-a sfătuit glct unui apartament. loc fruntaş in întrecerea so © ŢES4 T UKI
A} ceva mai mult cu ortacii. Apoi In apartamentul alăturat cialistă.
) au stabilit ca la consfătuirea * CONFECŢII
Gheorghe Samoilă, loan Fe- Ludovic Kovaci. din aceeaşi
cheş, Viorel Marian şi loan brigadă, are doar ÎS uni. A ve © TRICOTAJE
f de producţie să-şi ia un an- Ifrim lucrau de zor. Ii între nit pe şantier in vara anului pentru sezonul de primăvară
j! gajament îndrăzneţ: in luna băm : trecut. Aici, la Hunedoara, s-a