Page 45 - 1962-05
P. 45
paf. '4 DRUMUfí 'SOCFALlSmÜCÜl Ni\ 2295
BBMB—
ÜLTIMELE ŞTIRI ULTIMEIS ŞTIRI ULTIMELE «TIR1 Victoria socialismului în întrecerea
cu capitalismul este posibilă numai pe baza
unei productivităfi a muncii mai ridicate
- Cuvîntarea lui N. S. Hruşciov la Conferinţa unională
I rafativele pentru dezarmare a lucrătorilor din transportul feroviar —
de !a Geneva Inîîlniri prieteneşti ale lui Gherman Titov MOSCOVA 11 (Agerpres). — TASS transmite: liniat rolul important al acestei conferinţe in
cu cetăţenii americani Luind cuvîntul la 10 mai la Conferinţa unio dezvoltarea rapidă a transportului in perioada
nală a lucrătorilor din transportul feroviar,
NEW YORK 11 (Agerpres). — George Murphy, unul din con N. S. Hruşciov, şeful guvernului sovietic a sub construcţiei desfăşurate a societăţii comuniste.
GENEVA 11 (Agerpres). — A luat apoi cuvîntul Valerian Zorin, Vizita cosmonautului sovietic ducătorii ziarului de culoare Dezvoltarea impetuoasă a economiei, ritmul de electrificare Uniunea Sovie cii o vom rezolva pe calea noastră so
In dimineaţa zilei de 11 mai a avut şeful delegaţiei sovietice, care a rea Gherman Titov in Statele Uni „Afro-American“, James Aron- ştiinţei, tehnicii va da dezvoltării tran tică ocupă primul loc în lume. cialistă, pe calea folosirii eficiente a
loc cea de-a 35-a şedinţă plenară a firmat punctele de vedere ale Uniunii te se apropie de sfirşit. El a son, redactor al săptămlnalului sportului un ritm nemaiîntîlnit. Ţoale tehnicii, a îmbunătăţirii continue a
conferinţei Comitetului celor 18 state Sovietice în problema dezarmăm ge parcurs sute de mile pe dru progresist „National Guardian“. felurile de transport vor funcţiona in Vorbind despre reutilarea tehnică a condiţiilor de muncă ale feroviarilor,
pentru dezarmare. Şedinţa a fost pre nerale şi totale şi a răspuns la în murile aeriene şi pe şoselele din Toţi vorbitorii au subliniat ne strinsâ colaborare şi vor deveni in ade transportului piuă la al XX-lea Con reducerea duratei zilei de lucru şi ri
zidată de James Barrington, repre trebările puse delegaţiei sovietice m gres al P.C.U.S., N. S. Hruşciov a dicarea bunăstării lor.
zentantul Birmaniei. Vorbitorii s-au cadrul şedinţei din 11 mai. S.U.'A,, a avut întîlniri priete cesitatea vitală a îmbunătăţirii văratul sens al cuvîntului o reţea unică amintit că atunci de transport s-au
referit Ia diferitele aspecte ale pro ocupat Kaganovici şi Molotov. „Ei se N. S. Hruşciov a spus că oamenii
iectului sovietic de tratat cu privire La această şedinţă a asistat, în ca neşti cu americani la Washing relaţiilor de prietenie şi cola de transport. cramponau de ceea ce este vechi, de lo de ştiinţă, inginerii, tehnicienii sovie
la dezarmarea generală şi totală, pre litate de observator, John McCIoy, ton, Seattle, San Francisco. borare dintre popoarele sovietic Prevăzind aceste perspective, a spus comotiva cu aburi, puneau diverse pie tici care şi-au trimis fanionul în Lună,
cum şi ale „Schiţei de plan cu pri principalul consilier al guvernului şi american. dici progresului tehnic“. care au lansat in Cosmos nave-sate-
vire la clauzele unui tratat funda S.U.A. în problemele dezarmării, aflat La intrarea la universitatea în continuare N. S. Hruşciov, parti lit avind la bord pe eroii !uri Gagarin
mental de dezarmare generală şi to la Geneva în drum spre Anglia, din Princeton (Statul New Jer- Tuturor le-a răspns G. Titov. dul a pornit în primul rînd de la fap „Dar partidul a luat cu curaj poziţie şi Gherman Titov, pot înzestra trans
tală“ prezentată de S.U.A., aflate in tul că rezolvarea sarcinii de creare a împotriva conservatorilor, a deschis portul feroviar cu utilaj şi mai per?
discuţia comitetului. In dimineaţa zilei de 11 mai, îna drum larg progresului tehnic şi rezul fecţionat. N. S. Hruşciov a subliniat
inte de încheierea şedinţei, Arthur sey), cosmonautul sovietic a fost La ieşirea din sală, autom o bazei tehuico-materiale a comunismu tatele pozitive se pot vedea acum“. că americanii au încercat de citeva
După intervenţia lui Arthur Dean, Dean, reprezentantul S.U.A. în Co inthnpinat cu aplauze furtunoa bilul în care călătorea G. Titov, lui este de neconceput fără un trans ori să-şi trimită o rachetă în Lună.
reprezentantul S.U.A., care a continuat mitetul pentru dezarmare, a părăsit se şi cuvinte calde de salut. a fost din nou înconjurat de o port foarte dezvoltat. N. S. Hruşciov a spus în continuare, „Ei declară întregii lumi că trimit o
să apere proiectul american, şi după Geneva, plecînd spre New York. Lo că în U.R.S.S. transportul auto se dez rachetă în Lună însă ea trece pe ală
cuvîntarea lui Milko Tarabanov, re cul lui a fost ţinut piuă Ia sfîrşitul N. S. Hruşciov a arătat că lucră voltă şi se va dezvolta de asemenea. turi“. El a adăugat că fanionul sovie
prezentantul Bulgariei, care s-a pro şedinţei de către Charles Stelle. Acest lucru, a remarcat el, este conve tic de pe Lună „aşteaptă de mult timp
nunţat cu fermitate in sprijinul pro In legătură cu apropiata în mare mulţime. Studenţii i-au torii din transporturi acordă un aju nabil evident, tnaj cu seamă în trans pe cel american, dar îl aşteaptă za
iectului sovietic de tratat cu privire Următoarea şedinţă a Comitetului cheiere a vizitei lui G. Titov in oferit în dar fanionul universi tor de nepreţuit şi in rezolvarea mul porturile pe distanţe scurte. Pentru darnic şi se plictiseşte dc unul sin
la dezarmarea generală şi totală, a celor 18 state pentru dezarmare va tor sarcini politice din cele mai impor transporturile pe distanţe lungi, desi gur“
luat cuvîntul Roii Edberg, reprezentan avea loc la 14 mai. gur, transportul feroviar este mai eco
tul Suediei. El a prezentat o serie S.U.A., a avut loc la New York, tăţii din Princeton şi i-au iLrat tante, în întărirea alianţei dintre cla nomicos. Şeful guvernului sovietic a făcut cu
de 12 propuneri de compromis sub GENEVA li (Agerpres). — noscut că recent a fost creată comi
V. A. Zorin (U.R.S.S.) şi A. Dean în sala „Saint Nicholas Arena“ noi succese. sa muncitoare şi ţărănime, în construc „Lucrătorii din transportul feroviar sia Prezidiului Consiliului de !Miniş
ietma unor întrebări puse S.U.A. şi (S.U.A.), copreşedinţii Comitetului un miting la care au participat ţia culturală. Transportul este unul din au toate condiţiile pentru ca în anii tri al U.R.S.S. avind menirea să asi
celor 18 state pentru dezarmare, au factorii care contribuie la lărgirea viitori să depăşească nivelul produc gure activitatea coordonată a principa
tivităţii muncii realizat pe căile ferate lelor mijloace de transport din U.R.S.S.
peste 4.000 de persoane. G. Ti NEW YORK 11 (Agerpres). contactelor reciproce ale popoarelor ale S.U.A.“, a declarat Hruşciov. El in vederea satisfacerii cît mai depline
a adăugat că atunci cînd este vorba a nevoilor economiei în transporturi cu
tov a fost so.lutat de J. Smith, TASS transmite : din Uniunea Sovietică, la schimbul in ele compararea cu activitatea transpor minimum dc cheltuieli.
cunoscută activistă a Consiliu Aviatorul cosmonaut Gherman tens de realizări în toate domeniile tului feroviar al S.U.A., feroviarii so
lui naţional pentru prietenia economiei naţionale şi culturii intre vietici lucrează tnai bine, dar producti N. S. Hruşciov s-a ocupat în cuvîn
americano-sovietică, generalul Titov a părăsit la î l mai Sta popoarele U.R.S.S., popoarele ţărilor so vitatea muncii este după cum se vede tarea sa de problemele rezervelor in
de armată in rezervă Hester, tele Unite. Din New York, el a cialiste şi ate celor capitaliste. în S.U.A. deocamdată mai ridicată de- dustriei şi în special ale construcţiei
plecai pe calea aerului la Hali cif la noi. de maşini. El a arătat că dacă se fo
fax, oraş canadian. N. S. Hruşciov a mai amintit des loseşte pe deplin utilajul uzinelor con
pre o latură importantă a activităţii „Productivitatea muncii în condiţiile structoare de maşini, care, dc regulă,
noastre trebuie să fie mai ridicată pen funcţionează într-un singur schimb,
U.R.S.S. Potrivit declaraţiei lui, aces adresat lui Lutfi, reprezentantul spe := T O = = = = = = = = --------------- transportului. El a spus : „Noi trebuie tru că ştim că societatea mai bine or se poate în mod practic, aproape fără
să menţinem transportul nostru la o ganizată este cea socialistă, comunistă. să se invesfească fonduri suplimentare,
te întrebări sînt menite să contribuie cial al lui U Thant, secretar general Victoria este posibilă numai pe baza dubla capacitatea lor, trecîndu-se la
astfel de înălţime şi aş spune la astfel unei productivităţi a muncii mai ridi lucru in două schimburi. Folosirea tnai
la precizarea şi apropierea poziţiilor provizoriu al O.N.U., în Comitetul ce L Sagarin aclama stri de viteză care sînt necesare pentru a cate Tovarăşi, alte secrete de luptă bună a utilajului, solicitarea mai mare
asigura deplina securitate a statului pentru victoria în întrecerea cu capi a tehnicii extistente, a declarat el, vor
IJ.R.S.S. şi S.ll.A. în vederea pregă lor 18, o scrisoare în care îl roagă talismul nu există". îngădui să se creeze condiţii mai avan
sate pentru ridicarea productivităţii
tirii unui proiect unic de tratat de să difuzeze ca materiale oficiale ale VIF.NA 11 (Agerpres). — TASS In aceeaşi zi, la clubul „Con sovietic, a întregului sistem socialist1. „A ne intitula comunişti numai pen muncii şi introducerea tehnicii noi.
transmite : cordia“ a avut loc conferinţa tru că noi comuniştii considerăm că
dezarmare generală şî totală. comitetului, apelul locuitorilor Hiroşl- de presă a lui Gagarin, la care N. S. Hruşciov a amintit că traii- vom învinge pe capitalişti, aceasta esie N. S. Hruşciov a declarat că în pre
Locuitorii capitalei Austriei au participat peste 300 de zia cul de mărfuri pe căile ferate ale im raţionament prea primitiv. Princi zent Uniunea Sovietică ocupă at doi
Generalul E. Burns, reprfzentantul mei şi mesajul Comitetului partici au făcut o primire entuziastă Uniunii Sovietice depăşeşte traficul de palul care caracterizează socialismul lea loc în lume în ce priveşte dez
lui I. A. Gagarin. Ei l-au acla rişti, reprezentînd presa mul mărfuri al căilor ferate din ţoale este construirea raţională a societăţii, voltarea economiei, iar in problemele
Canadei, a pus de asemenea, o serie panţilor la marşul pentru pace al ora mat pe străzi şi in faţa hote ţările capitaliste luate la un loc şi este lichidarea proprietăţii private, lichida ştiinţei şi culturii — primul loc in
lului „Imperial“, unde se află tor ţări din lume. 1. A. Gagarin aproape de două ori mai mare decit rea exploatării, trasmîterea mijloace lume. „Să ne gîndim, tovarăşi, a spus
de întrebări. şului Iliroşima. găzduit cosmonautul sovietic. traficul de mărfuri pe căite ferate ale lor de producţie în mîinile poporului Hruşciov. ce trebuie să înfăptuim încă
a răspuns la numeroasele în S.U.A. El a subliniat importanţa fap şi pe această bază o folosire mai ra acum în construcţia noastră comu
F-W - ţională a economiei, tehnicii, ştiinţei.
nistă şi să nu mai vorbim numai de
IfraferaseSe Framfes re c la m ă o politică La 10 mat, maiorul I. A. Ga trebări ale ziariştilor despre tului că în ultimii ani a fost înfăp Trebuie să depăşim productivitatea
garin şi soţia sa au fost pri istoricul său zbor în Cosmos şi tuită „reconstrucţia tehnică a trans muncii din lumea capitalistă. Numai ceea ce va fi in ultimul an din perioa
de c o e x is te n tă paşnică şi d e z a rm a re miţi de ’A. Scharf, preşedintele despre realizările uniunii Sovie portului, uriaşă prin proporţiile sale.
Republicii Austria, iar mai tlr- tice în cucerirea Cosmosului. electrificarea căilor ferate“. în ceea ce în aceasta constă succesul victoriei da de 20 de ani". Numai astfel, a spus
— Declaraţia Biroului Politic al P. C. Francez — ziu de cancelarul A. Gorbach
priveşte lungimea căilor electrificate şi noastre, al victoriei comunismului!“, a el, forţele noastre vor creşte mereu şi
declarat N. S. Hruşciov.
PARIS 11 (Agerpres). — încetarea experienţelor cu arma ato şi de vicecancelarul 3. Pitter- ¦m -------------- ------ poporul sovietic va ajunge mai repede
Biroul Politic al Partidului Comu mică in Sahara şi renunţarea la crea Sarcina sporirii productivităţii mun
nist Francez a dat publicităţii o de rea „forjei de şoc", mann. S p an ia m u n cito are la triumful comunismului.
claraţie în care subliniază necesitatea Intre cosmonautul sovietic şi
dezarmării generale, totale şi contrólale participarea Franţei la conferinţele
in care sînt vital interesate lóale po internaţionale, convocate în scopul de conducătorii guvernului austriac c o n tin u a Supta g r e v is tă
poarele. zarmării generale şl lichidării armei a avut loc o convorbire cordia
atomice,
Condamnind exploziile nucleare fran lă. Salutindu-i pe cosmonautul MADRID 11 (Agerpres). — importante forţe poliţieneşti. C riză a c u tă în industria siderurgică
ceze în Sahara şi refuzul guvernului participarea Franţei la tratativele cu sovietic, cancelarul A. Gorbach Această creştere a avîntului din A nglia
jranccz de a participa la tratativele de privire la încheierea tratatului de pace i-a urat bun venit în Austria „Regimul franchist a primii:
la Geneva, Biroul Politic al P.C..F. cu cele două state germane, in care şi i-a inminat o medalie pe o serioasă lovitură“ — scrie a- grevist, subliniază agenţia Fran LONDRA 11 (Agerpres). — Potrivit acestor date. in apri
arată că interesele Franţei reclamă <> să se prevadă recunoaşterea actualelor caro era gravat in limba ru să : genţia Union Française d’infor ce Presse, nu a putut fi împie Din datele publicate de Di lie anul acesta producţia săp-
politică de coexistenţă paşnică şi de frontiere şi reglementarea paşnică a ,,Primului cosmonaut victorios dicată de autorităţi cu toate recţia industriei metalurgice re tămînală de oţel s-a redus cu
zarmare. problemei Berlinului occidental. din lume, I. A. Gagarin, din mation, comentînd mişcările că acestea au aplicat cu stric iese că industria siderurgică din 13 la sută în comparaţie cu
partea guvernului austriac. 10 greviste din Spania. Mişcarea teţe măsurile prevăzute de sta Anglia trece printr-o criză se luna aprilie anul trecut.
Partidul Comunist Francez cheamă Amintind că în prezent, cînd există mai 1002". rea excepţională ameninţând cu rioasă.
pe toţi francezii la unitate şi luptă lagărul socialist şi state tinere van grevistă, arată agenţia France recurgerea la măsuri extreme şi
pentru a obţine : s-uu eliberat de sub colonialism, for MOSCOVA. Răspunzând invitaţiei Presse, a cuprins majoritatea mai drastice. în cinci zile, de la
ţele păcii sînt mult mai puternice deci! Iui Alexei Adjubei, redactor şef al zia teritoriului Spaniei. în cursul zi introducerea stării excepţionale
Reducerea cheltuielilor militare şi fo forţele războiului, Biroul Politic al rului „Izvestia”, la 11 mai a sosit la lei de joi, mişcarea grevistă s-a în nordul Spaniei, au fost efec
losirea fondurilor eliberale pentru îm Partidului Comunist Francez, subliniază Moscova Pierre Salinger, see'etar dc accentuat ca urmare a solidari tuate numeroase arestări. în re
presă al preşedintelui S.U.A. zării cu minerii din Asturia a giunea Bilbao, 30 de persoane
bunătăţirea condiţiilor de viaţă ale oa iu încheiere că dezarmarea generală noi categorii de muncitori. O au fost arestate. Numeroase a-
menilor muncii. poate fi realizată. DELIU. După cum anunţă agenţia mare parte a provinciei Biscaya restări au fost efectuate în pro
Press Trust of India, dr. Sarvapalli vincia Guipúzcoa. Poliţia a în
..s s r : Radhakrishnan a fost ales preşedinte este cuprinsă de grevă. Numă chis sediile unor organizaţii
al Republicii India. rul greviştilor se cifra în cursul democratice ca Asociaţia munci
zilei de joi la 40.000, ca urmare torească de acţiune catolică. Să se pună ea
WASHINGTON. La II mai, Statele a intrării în grevă a întreprin
Unite au efectuat în regiunea insulei derilor „Gommovil“, „îndume- Solidaritatea cu lupta gre tei*oa#ii să lb a tic e a k. s.
Christmas cea de-a 8-a explozie nu tal“, „Beltran y Cause“ etc. viştilor din Spania se extinde,
cleară din actuala serie de explozii în în semn de solidaritate cu mun — Declaraţia P. C. din Algeria
atmosferă. în regiunea Barcelona, arată citorii grevişti din Spania, do
agenţia France Presse, acţiunea cherii din Anvers au liotărît, la PARIS 11 (Agerpres). — ţii algerieni, inclusiv cei din marile
După cum anunţă Comisia pentru chemarea sindicatelor lor 3ă nu După cum transmite agenţia TASS. oraşe.
energia atomică a S.U.A., dispozitivul grevistă s-a extins în cursul zi descarce nava spaniolă „Ma- Partidul Comunist din Algeria a pu
nuclear a fost lansat din avion. lei de joi. numeroase întreprin risu“. blicat o declaraţie în care subliniază In declaraţie se arată că Partidul
necesilatea imperioasă „de a se pune Comunist din Algeria a cerut dc
BRUXELLES. Vineri au început la deri încetînd lucrul în semn de Sindicatul metalurgiştilor din capăt terorii sălbatice a O.A.S.“. nenumărate ori să se folosească împo
Bruxelles tratativele cu privire Ia ade solidaritate cu minerii din As regiunea centrală afiliat Ia Con triva nltracolonialiştilor forţele armate
rarea Marii Britanii la Piaţa Comună. turia. federaţia Generală a Muncii din Partidul Comunist demască îngă locale şi armata de eliberare naţio
France Presse arată că tratativele au Belgia, relatează ziarul „Brapeau duinţa cu care sînt trataţi ucigaşii nală, ca aceşti ucigaşi să primească
Solidari cu lupta greviştilor Rouge“, a dat publicităţii o de dc către forţele armate franceze, in o pedeapsă exemplară şi să sc facă
claraţie în care îşi exprimă so dolenţa acestor forţe armate faţă de o epurare energică a aparatului admi
din nordul Spaniei, studenţii din O.A.S.-işti, care pot săvirşi nepedep nistrativ. in aceste scopuri, trebu::
lidaritatea cu lupta poporului siţi, cele mai odioase nelegiuiri, trans să se pună urgent la dispoziţia orga
Barcelona au organizat în sea formă cartierele algeriene în ghetouri, nului executiv provizoriu, declară iu
ra zilei de joi o puternică ma spaniol împotriva regimului fas condamnă la foamete femei şi copii încheiere Partidul Comunist dm Al
nifestaţie. Ua ieşirea din univer cist al lui Franco. geria, toate mijloacele necesare. „Nu
sitate studenţii încolonaţi au algerieni. mai în felul acesta poporul nostru
va lichida O.A.S.-ul şi numai in fe
distribuit manifeste pe care se Experienţa arată, se spune în de lul acesta vor fi traduse in viaţă
putea citi : „1962, anul răstur claraţia Partidului Comunist, că lupta acordurile de la Evian şi va fi garan
nării dictaturii“ şi „Studenţii
alături de muncitori“. împotri împotriva fasciştilor va fi încununată tată pacea şi trecerea ţării noastre
va studenţilor au fost trimise la independenţă".
de succes numai în cazul in care
început într-o atmosferă de „nelinişte“,
la această luptă vor participa patrio
„în care fiecare din părţi îşi ţine strîns Puternice acţiuni ale studenţilor portughezi
cărţile şi aşteaptă ca cealaltă să des
chidă jocul“.
LONDRA. Conducerea de dreapta a LISABONA tt (Agerpres). — care a durat, potrivit agenţiei France
Partidului laburist a pornit o largă Ca urmare a refuzului Ministerului Presse, aproape două ore, „cei ares
campanie de persecuţie împotriva for Educaţiei Naţionale de a satisface ce taţi au manifestat mult calm şi dem
ţelor progresiste din partid care nu rerile studenţilor, relatează agenţia nitate". Greviştilor li s-a dat o oră
sprijină politica trădătoare a vîrfurilor France Presre, în universităţile portu pentru a părăsi localul. In faţa re
conducătoare. La 9 mai conducerea gheze din Lisabona şi Coimbra se in fuzului lor hotârît, ministrul Educa
partidului a anunţat dizolvarea secţiei tensifică acţiunile studenţeşti. După ţiei Naţionale a hotărlt intervenţia
din Scoţia a organizaţiei „Tinerii so cum s-a anunţat, studenţii continuă poliţiei. Numeroşi studenţi care au
cialişti“. Cauza acestei dizolvări a fost „Doliul academic“ : ei refuză să asiste aflat de arestarea colegilor lor, s-au
primirea duşmănoasă făcută lui Gaits-
keil, liderul Partidului laburist de la cursuri şi să narticipe la exa dus la universitate pentru a-i spri Record de atentate ale ultracolonialiştilor
membrii acestei organizaţii, cînd a mene. jini. în Algeria
luat cuvîntul la mitingul de 1 Mai din
oraşul Glasgow. Mii de studenţi s-au baricadat In Agenţia France Presse arată, de
clădirile asociaţiilor lor din Lisabona asemenea, că mai mulţi decani ai fa
DIPLOMATUL1 OCCIDENTAL LA GENEVA:' R epresiuni şi Coimbra. Ei sînt asediaţi de deta cultăţilor din Lisabona şi-au prezentat ALGER 11 (Agerpres). — sse. Printre cei 55 de morţi sc află)
antidem ocratice şamente de poliţie înarmate cu puşti demisia. Niciodată pînă acum, arată agenţia 20 de femei.
— Sînt cu totul de acord să discutăm despre inspecţie şi automate şi grenade lacrimogene. Po France Presse, oraşele Alger şi Oran
control, dar întîi de toate trebuie să-mi fumez „ţigara”. în V e n e zu e la liţia ameninţă să facă uz de arme şi In semn de protest împotriva ncsa- nu au cunoscut o atmosferă atit dc La Alger au avut loc, potrivit agen
să ia clădirile cu asalt dacă studen tisfacerii revendicărilor lor, arată încordată ca cea din cursul zilei de ţiei France Presse, 39 de atentate în
¦Desen din „Lcs Nouvelles de Moseou") CARACAS II (Agerpres). — ţii nu vor înceta greva. Studenţii agenţia France Presse, studenţii din joi. Bilanţul atentatelor comise de ut- urrna cărora s-au înregistrat 28 dc
Teroarea antidemocratică se inten grevişti cer dreptul de a organiza în Lisabona şi Coimbra au hotărit să tracolonîaliştii din O.A.S. in diverse morţi şi 20 de răniţi. La Oran au
¦m. sifică în Venezuela. După cum rela truniri, de a sărbători „Ziua studen retragă echipele universitare care par oraşe algeriene împolriva populaţiei avut loc 26 de atentate (24 de mor'i
tează agenţia France Presse, Audres tului“, de a-şi alege organele condu şi 6 răniţi). Cinci tineri arabi care
Libertate lui Gizenga! Perez, ministrul de Interne al Vene cătoare ale asociaţiilor lor. ticipă la campionatul naţional de fot arabe se ridică la 67 — cel mai mare de mergeau la o şcoală din Oran au fost
zuela. a anunţat că guvernul a emis răpiţi. Descriind situaţia tragică crea
un decret prin care interzice Partidul Agenţia France Presse transmite bal şi handbal şi să anuleze sărbă la începutul activităţii sîngeroase a tă în cursul după amiezii de joi ca ur
comunist şi „Mişcarea revoluţionară că potrivit ultimelor ştiri, cei 86 de mare a atentatelor ullracolonial ste,
de stingă“. Sediile lor vor fi ocupate studenţi care se baricadează în localul toarea încheierii cursurilor. O.A.S., subliniază agenţia France Pre- agenţia France Presse arată că „între
cantinei universitare din Lisabona, gul oraş a fost cuprins de o adevărată
HAVANA 11 (Agerpres). — de toate popoarele, de toţi spri pentru a face greva foamei, au fost O nouă scădere a rezervelor de aur panică, in timp ce femei, copii şi băr
Ku articolul „Libertate lui jinitorii libertăţii şi dreptăţii, baţi se ascundeau în holurile caselor.
Gizenga“, ziarul „Noticias de toţi antiimperialiştii, toţi parti
Mey“ demască uneltirile impe zanii suveranităţii popoarelor şi arhivele sechestrate. arestaţi de poliţie în zorii zilei de ale S, U. A. O.A.S.-işiii cu arma în mină împuş-
rialiştilor şi ale uneltelor lor din şi păcii generale“, declară zia După cum reiese din declaraţia lui II mai. Agenţia precizează că apro cau în dreapta şi în stînga populaţia
rul. împreună cu lumea în ximativ 1.000 dc persoane, studenţi, NEW YORK 11 (Agerpres). — scăzut din nou cu 30.000.000 de arabă".
Congo care, asasinînd pe Lu- treagă, Cuba şi poporul ei revo Perez, această măsură se încadrează studente şi profesori care sprijineau Raportul săptămînal al Băn dolari. De la începutul anului
luţionar cer eliberarea imedia în ansamblul măsurilor de represiune pe grevişti, au fost de asemenea ares cii federale de rezerve publicat curent rezervele de aur ale Sta In timp cc poliţia nu a putut face
mumba, se pregătesc să săvâr tă a lui Gizenga, garantarea luate de guvernul Betancourt împo tate. la 11 mai anunţă că în cursul telor Unite au suferit o pierde faţă acestor acţiuni sîngeroase, prefec
triva organizaţiilor progresiste după săptămînii încheiate la 9 mai re de 425.000.000 de dolari. tul poliţiei din Alger adresa un apel
şească o nouă crimă. securităţii sale personale şi a răscoala de la Garupano. In tot timpul acestei operaţiuni rezervele de aur ale S.U.A. au
„Libertate lui Gizenga“ — a- drepturilor lui. populaţiei arabe „invitind-o să-şi păs
treze sîngele rece“.
ce'asta este cererea formulată
Redacţia şi administraţia ziarului; str. 6 Martie nr. 9. leleton: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — Tiparul: Întreprinderea Poligrafică „1 A4ai" — Deva
