Page 47 - 1962-05
P. 47
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 2296
«ttafe» ¦iftiiiiiininMi iAkwW «una—éW)>a.aufewggnrBBBWiOTi
Preocupare pentru întărirea noi
rîndurilor organizaţiilor Ura pe la sHrjîtul anului răsplătit pentru interpretarea apreciaţi, şt timpul acesta n-a
1961. F onm ţia d'e estradă a fără greş a frumosului dans. întîrzidt să sosească.
de partid cluMiliu smm'c'ătelvt dîn teVă
continua repetiţiile la specta — Nu e rău ce-ahi reali- ...început de aprilie 1962. La
Explbatărfea minieră PetriIa rîndririlfe candidaţilor de partid, Una, două, trei... Pi inia lecţie de aritmetică. colul „Tinerepe'a ?tfe e dragă“. realizat — spunea într-una ciubiil sindicatelor din De, ş
este bria 'din unităţile ecoriomi- a membrilor de partid să fie -------^ ==-gîfe^ ^ --------------------- ¦----- In rîndurile artiştilor ama din zile instructorul formaţiei sala de repetiţii a fP tm aţh'
be importante ale Văii Jiului. In primiţi oameni corespunzători tori, era o însufleţire genera de dansuri.¦ Sîntem însă prea de dansuri devenise nelncăpă-
ariii rbgimului de democraţie din toate punctele de vedere. Ş oiw eelaefla voiain ?ară, lă. Majoritatea dintre ei ur puţini. E cam goală scena nu toare.
populară această exploatare mi Iată citeva exemple. In acest ne com M Îeâ s mau să apară pentru prima mai cu. cei trei oameni. Pro
rii'efă a fost modernizată, a ari, printre cei care au fost pri oară pe scenă. Cei cu un sta pun să trecem la mobilizarea 'Alături de „veterani“, prin
crescut capacitatea ei de pro miţi în rîndurile membrilor de Cuvînlui dat devine faptă giu mai îndelungat in activi tuturor talentelor din oraş în tre care i-am revăzut pe to
ducţie. Aici lucrează un colec partid se numără şi tovarăşul tatea artistică, îi sfătuiau şi-i arta dansului. varăşii Gheorghe Ilaicu de la
tiv harnic care an de an înde Olteanu Silvestru — şef de bri UZINA „VICTORIA" GĂLAN. - ţinere a agregatelor, datorită respectă îndrumau prieteneşte. T.R.C.H., Gheorghe Muntea-
plineşte şi depăşeşte sarcinile gadă în sectorul III — căruia Animaţi de dorinţa de a da patriei cit rii procesului tehnologic, asigurării A început munca de lămu nu de la D.S.A.P.C., Dragomir
de plan, dind patriei însemna adunarea generală a organizaţiei mai multă fontă, furnaliştii din Călan unei dozări corecte şi ridicării tempe 'Ceva, tdtU'şi, şchiopăta In rire în rîndul membrilor de Lazăr de la U.R.C.C., Aurica
te cantităţi de cărbune peste de bază ă H’otărît să-i reducă s-au angajat să reălizeze încă în acest raturii aerului insuflat. O atenţie deo această frămîUiare de zi cli sindicat din întreprinderile şi Munteanu de la întreprinde
prevederile planului de produc stagiul de Caiididătj Ca urmare an indicii de utilizare prevăzuţi pen sebită a fost acordată şi pregătirii pro zi. Spectacolul era încă vădu instituţiile oraşului Deva. In rea 1 Mai — secţia poligra
ţie. a muncii şi activităţii sale în tru anul 1965. Rezultatele obţinute pînă fesionale a muncitorilor prin înfiinţa vit de numerele coregrafice. primul rînd au fost vizate fie — şi alţii, puteau fi intil-
producţie, a comportării sale şi acum dovedesc că angajamentul nos rea unui curs de ridicarea calificării Pînă iă urmă, soluţia d fost elementele ce au mai făcut uite noi talente, dornice să se
De mult timp exploatarea mi a felului conştiincios în care îşi tru devine faptă. In primele 4 luni ale la care participă peste 40 de cursanţi, găsită: arhitectul Liviu Oros, parte din formaţiile de d'an- afirme cit mai. curînd pe sce
nieră Petrila se numără printre duce la îndeplinire sarcinile anului s-au produs 11.470 tone fontă precum şi schimburilor de experienţă în s'curPă vreme a pregătit un suri. La club, în serile de re nă. Intre acestea erau. tinere
unităţile economice fruntaşe. cbştbşti. be asemenea, tov. Han- între maiştri, furnalişii şefi, cauperişti grup solistic din 3 tovarăşi, petiţii, apăreau de fiecare da le dansatoare lea Bodi, Mariş
Rezultatele bune obţinute îh gan Aurel, Jurca Ioan, şefi ai cenuşie peste prevederile planului, în- şi mecanicii de la epuratoarele de gaze. el însuşi fiind uimi din com tă nume noi printre dansatori. Steaua, Elena Cecălăceanu,
producţie se datoresc în primul unor harnice brigăzi de mineri ponenţii grupului. Azi Unul, apoi încă doi, iar Silvia Uărea, Elena Ismailes-
rînd faptului că la această ex au fost primiţi în rîndul mem registrîndu-se o creştere a producţiei La obţinerea acestor succese a con cu citeva zile în urmă, deo cu, Maria M unteanu, Reli
ploatare minieră activează o pu brilor de partid. tribuit tot colectivul de furnalişii. In ..Fecioreasca“, cu mişcările dată s-au înscris în formaţie oros. Iar între dansatori se
ternică organizaţie de partid. de fontă cu 51 kg. pe m.c. volum util mod deosebit se evidenţiază echipa l-a sale virtuoase, cu predomina 6 tovarăşi, toţi muncitori de la numărau minerii Dumitru Mi-
Din această organizaţie fac par Desfăşurând munca de primi rea bătăilor de palmă pe pi exploatarea minieră Deva. troi, Simedru 'Adămnţ, Aurel
te cei mai buni miribri, tehni re în partid, organizaţiile de şi zi. In aceiaşi perioadă, declasatele au de la furnalul 2, care se situează în ctor, ţinută bărbătească, a cu Gros, Alexandru friteanu,
cieni şi ingineri care se situea bază de la E. M. Petrila s-au les ropote de aplauze încă de De fiecare dată, la repetiţii, Ioan Lupu şi alţii.
ză totdeauna în primele rînduri preocupat totodată de îmbună fost reduse la 1,09 la sută faţă de 3 la fruntea întrecerii socialiste, echipă con Ta primul spectacol prezentat nucleul celor 3, la care s-au
ale luptei pentru realizarea tăţirea compoziţiei sociale a rîn sută cît este admis. in satele din jtlrul Devei, la mai adăugat încă alte 7 ele Formaţia de dansuri popu
sarcinilor puse de partid şi gu durilor lor. Cei 47 de candidaţi dusă de comunistul Cornel Boca. Călan, Alba Iulia, Cugir şi in mente pricepute, prezentau late romîneşti a clubului sin
vern. primiţi sint toţi muncitori, iar Aceste însemnate succese au fost po alte localităţi. Grupul celor fragmente din diferite dansuri dicatelor din Deva a crescut
din cei 60 de noi membri de sibile datorită reducerii simţitoare a MARCEL SEMC1UC trei dansatori — arhitectul populare. Noii veniţi erau nu astfel de la 3 la 22 de artişti
Numele minerilor comunişti partid 4 sint tehnicieni şi ingi Liviu Oros, tehnicianul con mai ochi şi urechi. Le citeai amatori. O promisiune şi o
Haiclu Iuliu, Somogy Iuliu, al neri restul fiind muncitori. Pa opririlor accidentale prin buna între- maistru furnalist pe faţă admiraţia şi, în ace garanţie că de acum înainte
tehnicienilor Cenar Gheorghe, ralel cu preocuparea pentru structor Petru Bodi şi tehni activitatea echipei de dansuri
TenCzler Ştefan şi mulţi alţii creşterea numerică a rîndurilor laşi timp, intenţia de a deve se va îmbunătăţi.
sîttt bine cunoscuţi şi înafara organizaţiilor de partid, există cianul Wurm Eăuă'ră de la
Văii Jiului; prin munca şi ac pieocupare şi pentru educarea ni în cel mai scurt timp ei în GH. L'.
tivitatea lor ei coristituie un candidaţilor de partid. Birouri uzina electrică — a fost viu
exemplu demn de urmat pen le organizaţiilor de bază folo şişi dansatori pricepuţi şi
tru întregul colectiv din care sesc în acest sens forme cit mai
fac parte. diferite şi eficace. Principala UbA V-L 14 MAI 1962
cale de educare a candidaţilor
Comitetul de partid al ex m " S E m iL DEVA: Regele Neapolelul — cine rul"; T E tU Ş : S-ă furat o bombă —
ploatării miniere, organizaţiile este aceea de a i se repartiza
de bază se preocupă permanent sarcini concrete fiecăruia, aju 14 MAI 1962 matograful „F. Sîrbu"; Am supravie cinematograful „V. Roaită“; ZLATNA:
de întărirea continuă a landu torarea permanentă a candida
rilor partidului. Lună de lună ţilor în îndeplinirea sarcinilor PROGRAMUL I : 5,10 „Viaţă nouă, ţuit morţii mele — cinematograful Evdokia — cinematograful „.Muncito
in rintiUl candidaţilor şi mem încredinţate. In faţa candidaţi cîntec mm" — cîntec'e populare romî-
brilor de partid sîrit primiţi cei lor de partid se expun de ase ueşii: 6,10 Muzică uşoară interpretată „Patria"; HUNEDOARA: Gine-i de rul"; ILIA : Rapsodia ucraineană —
riiai buni oameni ai muncii. menea lunar conferinţe cu ca la diferite instrumente; 6,30 Emisiunea
racter educativ, ei sîrit atraşi la pentru s a te : terminarea efectuării la vină? — cinematograful „Victoria"; cinematograful „Gh. Doja“; APOLD:
Anul acesta organizaţiile de activitatea de partid. Multă timp a lucrărilor de întreţinere la cul
partid de la E. M. Petrila au preocupare există şi pentru bu turile prăşit'oare; 7,10 !Melodii popu SEBEŞ: Doctorul din Bothenow — cine Oameni pe pod — cinematograful „23
primit 47 candidaţi şi 60 de na funcţionare a cercurilor de lare romîneşti; 7,45 Muzică instrumen
membri de partid. Un aseme studiere a Statutului P.M.R. tală ; 8,00 Muzică; 8,30 Muzică popu matograful „Progresul“; Gîntecu! po August".
nea rezultat a fost obţinut ca lară din ţări socialiste; 9,00 Tinereţea
urmare a muncii depuse de co Giâja petâuanehtă pentru în inainiea graficului nfe é drăgă; 10,08 Gintece pentru co rumbiţei cenuşii — cinematograful „M.
munişti şi el arata grija acesto tărirea rîndurilor partidului, lii! de Neiu ioiiescu; 11,30 Almanah
ra peritru a face că organizaţii pentru educarea celor primiţi ştiinţific; 12,30 Muzică populară ro- Sadoveanu"; PETROŞANI : Nana — j
le din care fac parte Să devină în partid a făcut ca la E. M. minfească şi a minorităţilor naţionale;
tot mai puternice. Petrila să se obţină rezultate 14.00 Muzică din operete; 15,10 Mu cinematograful „A. Sahia"; Roşită —
importante şi în acest an în zică distractivă; 16,45 Note de Ifector;
Printre organizaţiile de bază îndeplinirea ’ ‘sarcinilor econo îndeplinirea înainte de termen a sar capitală a maşinii de frezat radiatoare 16,25 Solişti şi orchestre de muzică cinematograful „7 Noiembrie“; ALBA
de partid care au muncit cel mice, a angajamentelor luate în cinilor de pian de către secţiile direct cu 20 de zile mai devreme. La execu populară romînească; 18,00 Concert
mai bine în direcţia primirii în întrecerea socialistă. In primul productive este îndeaproape sprijinită tarea din timp a pieselor de schimb de muzică uşoară; 19,00 Melodii popu IULIA : Tom degeţelul — cinematogra
partid se află organizaţia nr. 2 trimestru al anului 1962 mine de colectivul secţiei rbecanică din şi-au adus din pliu contribuţia lăcătu lare româneşti; 19,35 Gintă Aida Moga
(Sbcretar tov. cenar GhCOrghe), rii din Petrila au dat peste plan uzină. Datorită bunei organizări a lu şii Mircea Bogăţeanu şi Gheorghe şi Florin Dorian; 20,20 Tineri inter ful „Victoria"; Circul fără cupolă — e fe o m ia M flio
nr. 3 (secretar tov. Laszlo Şte mai mult de 9.000 tone de căr crului, a aprovizionării la timp cu ma Brîiiduşescu, strungarul loan Novac şi preţi de muzică populară romînească ; cinematograful „23 August“; ORAŞ
fan), nr. 4 (secretar tov. Dima bune, din totalul de 25.000 de terialele necesare şi a răspunderii cu frezorul Ioan Cocoş. De asemenea, cîntăreaţa Maria Butaciu; 20,30 Noap
Mişu), nr. 7 (secretar tov. Mol- tone cit reprezintă angajamen echipa de lăcătuşi de la construcţii te hună, copii: „Şi eu am două mîini“ UL : Fii fericită, Ani — cinematogra
dovan Mircea). tul anual. care lucrează muncitorii acestei sec metalice, condusă de Ioan lonaşcu, a de Mircea Sîotimbreanu; 20.50 Tribu
scurtat cu 6 zile termenul lucrărilor la na radio; 21,0(1 Concert de muzică ful „V. Roaită“: Marty — cinematogra PENTRU 24 ORE
In aceste organizaţii de bază Continuînd şi în viitor să ţii, multe din lucrările încredinţate au maşina de cernut nisip pentru turnă populară romînească.
cei mai buni membri de partid munbească cu acelaşi simţ de toria veche. ful „Flacăra“; SÎMERIA: Ea începutul Vreme nestabilă cu cerul mai uluit
au Sarcina de â Se ocupa de răSpUhdfere pentru Întărirea lan fost executate înainte de termenul pla PROGRAA4UL II : 14,03 Muzică
1-2 tovarăşi din activul fără de durilor lor, Organizaţiile de TRAIAN HORVATH uşoară sovietică; 14,30 Melodii popu secolului — cinematograful „1. Pinti- uoros ziua. Vor cădea ploi temporare.
partid, care se consideră1că în partid de la E. M. Petrila vor nificat şi la un nivel calitativ ridicat. lare romîneşti; 18,35 Muzică populară
deplinesc toate cerinţele pentru obţine succese tot mai de sea normator şef din Muntenia; 19,30 Din activitatea sfa 1ie“; HAŢEG : Străzile au amintiri — Temperatura variabilă; ziua va fi cu
a fi primiţi în partid. mă în îndeplinirea sarcinilor Astfel, echipa condusă dë Fozecoş turilor popularé; 19,40 „Ghid muzical“: cinematograful „Popular" BRAD: în prinsă între 20 şi 24 grade iar noaptea
puse de desăvirşiîea construirii vierea — seria l-a — cinematograful între 4 şi 10 grade.
O atenţie deosebită se dă ca socialismului în patria noastră. Adam a reuşit să exécute reparaţia 20,20 Concert de muzică uşoară; 22,00 „Steaua Roşie“; LONF.A : Poveste des
lităţilor politice, morale şi pro Din folclorul popoarelor; 22,35 Suite pre o fată — cinematograful „.Mine Vîtrtul va sufla potrivit' cu’ intensifi
fesionale ale celor care solicită I. |>AlfL cări locale din sectorul vest—nord-vest.
primirea în partid. Datorită pentru orchestre de estradă; 23,15-24,00
acestui fapt s-a reuşit ca în Să realizăm planul lunar cu o zi mai devreme
Muzică de cameră.
Colectivul turnătoriei de lingotiere ţătorie cu două zile. Calitatea produse BULETINE DE ŞTIRI ŞI RADIO- ANUNJ
s-a angajat să realizeze planul lunar lor a fost de asemenea mult îmbunătă
eu o zi mai devreme. Guvîntul dat ţită, rebutul fiind redus sub cifra ad •IURNALE: 5,00; 6,00; 7,00; 10,00; «7 u lim ,. . » . . . u i , » , r . ^ ¦¦ . . . « ¦!. BAZA VIII TIMIŞOARA
este respectat. Buna organizare a mun misă. 11,00; 13!00; 154J0 ; 17,00; 20,00;
cii, aprovizionarea ritmică, prelungirea i i 1 .„4—
duratei de funcţionare a agregatelor Se evidenţiază prin contribuţia adusă 22,00; 23,52 - 23,55 (programul 1)
ş.a. au condus la obţinerea de rezul comuniştii Aurel DasCălu, Andrei Aduce la cunoştinfa în tre p rin d e rilo r
tate frumoase de către muncitori. La Vereş, prim-topitori, Lazăr Bogoş, mai 12)00; 14,00; 16,00; 18,00; 21,00; ş i persoanelor interesate că pentru o b ţi
cubilouri, respeciîndu-se reţetele de în stru de la cubilouri, echipele conduse nerea autorizafiei de instalator în dome
cărcare, s-a produs fontă lichidă cu o 23.00 (programul II). niul gazelor lichefiate (aragaz); în zile le
compoziţie chimică corespunzătoare şi de comuniştii Dumitru Bratu, lulius ) d e 6 “ -8 iunie a,c. M inisterul Industriei
la temperatura cerută, iar planul de
producţie pe luna trecută a fost reali Kişner, Petru lovan şi Augustin Lăcă
zat cu .3 zile mai devreme. Cu trei zile tuş, de la formare şi turnare, iar de la
înainte de termen a fost realizat pla
nul la formare şi turnare, iar la cură- curăţătorie cea condusă de Vaier Bol-
descu.
V, TĂTARUŞ
turnător
Nu mă mai duc la Petroşani. T a b lo u ri, tablouri»,,* — Au vreo autorizaţie a foru ţ Petrolului şi C him iei va ţine
Său dacă mă duc, nu mai intru rilor competente ?
in casele prietenilor mei A, B, — Şi dacă-i tablou, ce arată? — Păi dacă e iarnă, puiule ! pe Tudorel şi am plecat în blo ^ E X A li E
C şi D. Sau chiar dacă intru în — O capră, puiule! — Şi dacă e iarnă, de ce sînt cul vecin la D. — Nu !
casele lor pe Tudorel, băiatul — Dacă-i capră, tăticule, de flori, tătieule ? — Ce fac organele în drept Inform aţii suplim entare la telefon
meu care are 6 ăiii — mulţi ce e maron ? — De ce sînt flori, B. ? La D. copilul a început să (secţia învăţămînt şi cultură, a 6 3 - 6 2 şi 6 3 —63Tim işoara Serviciul te m i c
înainte 1 — nu-1 mai iau cu — 'A, nu e capră, puiule ! E — Nu ştiu, mă zău nu ştiu. urle. Mărturisesc că nici eu, om Sfatului popular oraş) pentru a
mine. Cu nici un chip. Ţin un cal...- ia să mă uit... are dreptate co în toată firea, trecut prin mul împiedica acest trafic ilicit şi INSTITUTUL PENTRU PR O IEC TĂR I
prea mult la el. Nu vreau să-l — Dacă e cal, de ce are coar pilul : nú-i nici iarnă, nu-i nici te în viaţă, nu m-am simţit bi pentru a stăvili năvala prostu
văd iar cu -sănătatea zdrunci ne ? vară... ne. D. avea pe perete (zugrăvit, lui gust şi a inculturii artistice? ; DE L A M IN O A R E D IN B U C U R EŞTI
nată. — Nu sînt coarne, puiule, sînt Tudorel avea puţină febră. bine înţeles) un iepure mort
urechi 1 Urcînd spre apartamentul lui C, care, judecind după desen şi cu — Ce părere au ele despre
Da, tovarăşe cititor ! Copilul — Dacă sînt urechi, de ce sînt l-am auzit spunînd vorbe fără loare, intrase de mult în putre felul cum diverşi nechemaţi,
meu s-a îmbolnăvit grav acum atlt de lungi, tăticule ? facţie, nişte flori probabil de pe amatori de cîştiguri uşoare în
citeva zile şi eu, ca un tată de — Păi dacă e iepure ! rp a m < fle .t o planetă străină, căci pe pă- cearcă să facă „educaţia artisti
naturat, sînt vinovat pentru sta-, — Dacă e iepure, de ce are că“ a oamenilor muncii din
rea sănătăţii lui. De fapt, nu copite ? »«««•«•«•«•••••«•«•«••(H M mînt nu cresc asemenea... ciudă Valea Jiului ? A /v o r ia ni n i z i
eu sint singurul vinovat ci... Dar Mă întorc spre A : ţenii. \0
iată curii s-au petrecut lucruri — Ascultă, dragă, ce-i diha- şir „Ninge peste cai cu coar — Ce a făcut Cenaclul din f «Ie 2i şi 22 mai a«c. ;
le : nia asta ? Că prin cartea de ne... capre maron cu urechi — Ascultă, D. 1 E. are tablo Petroşani al Uniunii Artiştilor
zoologie n-am întîlnit-o. lungi“. Cînd am sunat, s-a li uri ? Plastici' pentru adevărata edu O SESIUNE ŞTIINŢIFICA;
Arin a.vnt două zile libere. Ce- pit de mine cu team ă: caţie estetică a maselor ?
ar fi să-mi vizitez prietenii din — Nu ştiu, mă, zău nu ştiu. — Nu, că s-a mutat de-abia î C ii T E M A : «
Petroşani ? Zis şi făcut. L-am Nici nu m-am uitat la ea cu — Nenea C. are de-alea... ta ieri. Chiar dacă are, nu le-a — Pentru ce la atîtea şi atitea
luat pe Tudorel m-am urcat în atenţie. Ia... are dreptate, copi blouri ? agăţat încă. apartamente confortabile date
tren şi peste citeva ceasuri eram lul, nu-i nimic. în folosinţă în Valea Jiului.
in locuinţa vechiului meu coleg Avea... O moară de vînt vio La E. nu era nici un tablou. Fondul Plastic a vindut doar 15 „Realizări şi tendinţe în construcţia j
A. Un apartament minunat in Puştiul se uita tot mai mi letă cu aripi roz plasată între I-am pus copilului — care acum tablouri ?
tr-un bloc nbu. K1 s-a mutat rat. Ce s-o fi petrecut în min un zgirie-nori (cred!) şi o co scîncea încet — termometrul. ! laminoarelor din industria siderurgică 1
doar de citeva săptămîni şi es tea lui, nu ştiu. Ştiu doar că a libă de eschimoşi. Şi mai avea 39 cu două linii. I-am dat un Tudorel se simte mal bine.
te în culmea fericirii. Şi-a cum început să sein ceaşcă. şi Un portret. Zicea că este chiar calmant, l-am lăsat în grija to L'-am adus acasă unde are tot \ din R. P. R.“ -i ,
părat mobilă nouă — frumoa el, dar fiul meu, care acum tre varăşei E. şi m-am dus din nou timpul sub' priviri reproduceri
să 1 —, un covor mare — fru — Hai să mergem, tăticule, mura de-a binelea, arăta cu după Grigorescu, după Luchian
mos ! —, un aparat de radio cu degetul spre portret, şi a înce la A.’ şi Tonitza pe care’ le-am cum t ----------------------------------
picup — frumos 1 — şi... două hai să mergem 1 put să plîngă : părat — cu ciţiva lei — de la
— Strînge-i pe toţi aici Ij librărie. I-am relatat şi lui dis ţ In cadrul sesiunii vor ti dezbătute problemele legate de(
tablouri. r— Ce e, puiule ? — Uite bau-bau, h'ai acasă 1 cuţia de mai sus.
E nenea, puiule 1 am zis — De ce ? 1. ?proiectarea laminoarelor care vor intra în funcţiune în perioa-'
Aici au apărut primele simp- — Hai să mergem 1 — Şi ce ţi-au răspuns la toa
eu, nu prea convins, cu un ochi — Aşa! ^ T iîifS- te întrebările, tăticule ? Ma planului şesenai, precum şi pentru laminoarele care urmea-i
tome ale bolii copilului meu. Am urcat un etaj şi am su la portret şi cu unul la C. Dar,
nat la B. Apartament frumos, oricum, trebuia să-mi liniştesc Cînd au venit, i-am aliniat şi — Ei nu mi-au răspuns ni ţză a fi proiectate şi realizate în R.P.R. după 1965. (
Cehii i-au căzut pe unul din mobilă frumoasă, covoare fru odrasla. mic. Nici nu era de datoria lor.
moase şi... trei tablouri. i-am întrebat: Aştept un răspuns de la cei vi ( ..... (
tablouri. A început să dea sem — Nenea C. e frumos 1 (Mic, zaţi.
— Tăticule, ce-i asta ? mic, dar vede bine). — Ascultaţi A'„ B., C., şi D.l > Un Ioc important în lucrările sesiunii îl vor avea discu-j
ne de nelinişte. S-a uitat, s-a Ezit. Nu ştiu ce să-i răspund. — II aştept şi eu. C-am tras
Cu gura pe jumătate, îi spun : — Dar nu-i frumos din par De unde aveţi măzgălelile astea? o spaimă... Iţiile tehnice eu specialiştii din exploatare, din construcţia deI
uitat şi m-a întrebat cu o vo — Un tablou, puiule. tea lui că atîrnă chestii de-as-
— Şi dacă-i tablou, ce arată ?. tea pe pereţi, am zis. L-am luat — De la comercianţi ambu G. R. C1HROVICI !utilaje, instalaţii şi automatizări pentru laminoare, din instig
ce uşor schimbată : — O pajişte înflorită, puiule.
— Şi dacă sîrit flori, de ce lanţi, care le vînd cu preţuri (după o , corespondenţă de
— Tăticule, ce-i asta ? ninge, tăticule ? • D. Godja).
între 30 şi 250 de lei bucata. ?tutele de cercetări şi proiectări, precum şi din alte 'întreprind
— Un tablou, puiule 1 ( Nu
eram foarte sigur că e aşa ce — Cine sînt „pictorii“ ăştia ? jderi colaboratoare. J
De unde vin ? r
va dar copiilor trebuie să le dai
răspunsuri precise). — Din diferite localităţi ale ^ Au fost invitaţi delegaţi din partea forurilor superioarei
ţării. Unii sînt localnici. Ei se
autoconsideră artişti. >de avizare din Ministerul metalurgiei şi construcţiilor de^
— Cum le vind ? [maşini precum şi delegaţi ai altor ministere cointeresate.i
jVor mai lua parte delegaţi ai institutelor de învăţăitiînt sU-j
Le vînd în piaţă sau organi iperior, ai cercurilor A.S.I.T. şi ai organizaţiilor de masă. (
zează chiar expoziţii.
