Page 48 - 1962-05

Nr. 2296 DRUMUL SOCrAULMULÜI ţTal:. 9

tóasaoa>,.iainEa!w.

Cînd sînt bine folosite Strădanii încununate

n e de succes 'WWVWWVW>

'Anul trecut, întreprinderea şi pricepere s-a căutat să se ex­ — Aş'â nti mdî Merge tov. Poţi să vii mai tirziu la ser­

„Marmura“ din Simeria a ob­ ploateze cit mai raţional fieca­ C'dsînu! Vorbîitâ 'de'ddătă la viciu. Te-om chemă noi cînd

ţinut rezultate slabe în ce pri­ re bloc de marmură, să i se dea 7 telefoane, vă daţi seama o fi nevoie.

veşte îndeplinirea indicilor de o folosinţă optimă. Bunăoară, că avem neplăceri. Apar con- Dar parcă putea dormi ?

plan. in ziarul nostru au apă­ la Ruşchiţa, au început să fie fitstt in interpretarea dispo­ Aşa-î ei, cînd îl frăm intă o

rut mai multe articole care utilizate şi blocurile de calita­ ziţiilor care ar putea duce la problemă îşi concentrează

criticau diverse aspecte ale tea a lî-a, care înainte erau evenint'eht'e de cale ferată. toate forţele şi nu se lasă

activităţii întreprinderii. între aruncate pe haldă. Se înţelege Trebuie găsită o soluţie care pînă cînd n-o dă gata. Cu

altele era criticat faptul că se că acest lUcfu a avut un efect să evite toate acestea. sistemul de comutare la ope­

muiicea dezorganizat, că în ac­ favorabil asupra activităţii fi- O soluţie, 6 soluţie... Dar ratorii R.V.s. şi centrala te­

tivitatea colectivului de condu­ nanciai'-ecbnomice a întreprin­ cum va ar'ăi'd această „solu- lefonică tot aşa s-a intîmplat.

cere al întreprinderii se mani­ derii. ţte“ ? Gîndurile acestea pu­ Se părea la început că e ceva

festau multe deficienţe. to t Ia Ruşchiţa a fost mai seră stăpinire pe şeful sec­ imposibil. Dar pătrunzînd

După ctiln ne informa tbv. bine organizat fluxul tehnolo­ torului telefonic din staţia mai amănunţit în calcule şi

Iacob Davrilă, preşedintele co­ gic ; platformele de IucrU au C.F.R. Simeria, Ioan Cosma. studii, „imposibilul“ a fost

mitetului sindical, pfintr-o scri­ fost descongestionate de blocuri, impiegatul biroului de mişca- realizat.

soare primită recent la redac­ s-a ptis iii funcţiune Un plan re-bxpb'ăîţte ‘avea dreptate. Acum, cînd era la un pas

ţie, în primul :_:_____ - ¦ .......... •; i înclinat, pe care Ntci deasă ‘CosPia nu încetă de realizare nu avea tim p să

trimestru al anu­ P . se face trdh- să studieze diferite cărţi teh­ se gîndească şi la odihnă.

lui în curs coleC- r e urm © !© sport mfecăhizat. nice şi broşuri de speciali­ Ajuns acasă îşi reluă cu

tivui de mun. rn a fe rialelor pubhcsrâ In acest fe1, tate. Acestea, începură să atenţie calculele. Se pare că

că al Intreprin- aciim, bldcurile crească la număr pe masa a izbutit...

difii „Mai-mura“ .....r... f --;~TiUmr~rTriTdTr^^ cie marmura in­ lui "de lucru. — Da, da aşa trebuie să

a înfbgisti-dt succese deosebite. tră ih se'cţia de pfelUcrăre Si­ ...Trecuse de miezul nop­ fie — exclamă el cu voce

Planul producţiei globale a fost meria cu un preţ de cost mai ţii. Calculele drau pe sfîrşi- . tare. De o lună de zile mă
depăşit cu 17 la sută, producti­ rediis, iii bhîriparaţle cu anul te. Telefonul însă îl făcu să străduiesc să înlătur „m iste­

vitatea muncii cu 33,22 la sută, treCi.it, cti 40t)-5DO iei pe m.c. tresară. rul“ celor 7 telefoane şi iată...

ciştigul mediu a crescut faţă de Din iniţiativa organizaţiei de — Teleimprimatorul s-a Acum să verific practic cal­

plan cu 153 la sută. Aşadar, o partid a fost redeschisă carie­ defectat, vi spuse de la celă­ culele...

întreprindere rămasă in urmă a ră Aluh, -ie unde se extrage — lalt capăt ăl fitu lu i telsgra- Drumul pînă la gară i se

devenit fruntaşă. în ce constă după părerea tbv. ing. Ahatolie fistti. păru nespus de lung. Ca să-l

„secretul“ acestui progres ? Cojocaru — cea mai frumoasă Grăbit, oUinl se strecură scurteze, iuţi pasul. ZAjutat

rtlărmurâ din ţară. De aseme­ uşor p'e Uşă şt se îndreptă de Viorel Crăiniceanu, el
nea, îli cariera Bampdtbc se
In peşteri cheie — spre gard. Inăemînarea şi aduse în biroul de mişcare
priceperea lui Cosma îşi spu­ o cutie, un aparat în formă
oameni competenţi fac acum investiţi îiiai eficien­ ThYmd. de bf li gospodăriei colective din Teiuş a crescut an de an, în prezent numărlnă seră din nou cuvîntul. In ­ de centrală cu o combinaţie
te. bine chibzuite. lM o c’'ăfjet'e.
In urma criticilor aduse or­ tr-un sfert de ceas teleimpri­ de 7 chei. o revizuire
ganizaţia de partid din între­ Şi tifiiajele dâii râîtdărneni IN FOTOGRAFIE: O parte din oile gospodăriei.
prindere a tras la răspundere matorul funcţiona perfect. amănunţită şi cîteva conec­
conducerea tehnică a întreprin­ mâi bun
— Aî picat la timp tov. tări. Rezultatele sînt cele
derii pentru stilul defectuos în intr-unui dih articolele pu­ sitia succeselor viitoare C'O’shia, îi spuse impiegatul scontate. Feţele tuturor sint
care muncea, a criticat cu tărie blicate anul trecut în legătură de mişcare, in Simeria-Triaj pline de bucurie. Cele 7 tele­
faptul că posturile cheie ale în­ cu a'ctivitătea întreprinderii Creşterea în G.Atiî.^ a şeptelului şi Sfaturile populare şi-au stabilit şi faptul că la Hărău şi Ilia păşunea a firul R-.C. 2 este defect. foane sînt înlocuite cu o sin­
treprinderii nu sînt încadrate „Măi'ihtii’ă“ el'a criticat faptul sporirea producţiei de lapte, carne şi alte măsuri care să ducă ta sporirea fost parcelată, procurîndu-se totodată gură centrală, iar convorbi­
cu oamenii cei mai potriviţi, bă Utilajele sint slab folosite. lină este strîns legătă şi dfe asigura­ producţiei de masă verde pe păşuni. ,,păstori“ electrici. Nu era tim p de pierdut, rile se desfăşoară în condiţii
cu simţ de răspundere, compe­ Mitite. foarte multe ore de sta­ rea bazei furajere. RetitrU perioada de Astfel, la G.A.G. Bretea Mureşană s-a cu m 'la ord aceea iîrzie nu optime.
tenţi. Pornind de aici, s-au luat ţionări, consumuri specifice de vară un loc important în asigurarea plantat cu pomi o suprafaţă de 15 ha. Prin lucrările efectuate cît şi prin era nici un tren care să ple­
măsuri pentru reorganizarea ehergie mari, funcţibnarea teh­ bâzei furajere îi ocupa păşunile. Ele pentru a proteja păşunea împotriva ero­ cete care se vor face în continuare, se
serviciilor principale. La sec­ nică necorespunzătoare. Altfel sînt o sursă ieftină de furaje şi asigu­ ziunilor. In comuna Lăpuşnic, se vor prevede ca producţia dc masă verde să ce îU ăif'ecţia Simeria-triaj, Strădaniile lui Ioan Cosma
ţia Ruşchiţa, care are pondere se prezintă lucrurile acum. Lu- ră animalelor 5-6 tuiii nutreţuri boga­ executa defrişări pe o suprafaţă de ajungă în majoritatea G. A. G. la neobositul electromecanic în­ au fost încununate de
in producţia întreprinderii, au hă db lună orele de staţionare te şi hrănitoare. 100 ha. unde sc vor face şi supraînsă- 14.000—15.000 kg. la ha. Aceasta va cepu să străbată pe jos bez­ succes, vestea înlocuirii celor
fost duşi doi maiştri tineri, sca d ; iii decembrie anul tre­ mînţări. Totodată în acest an va ti contribui în mod direct la obţinerea na nopţii. Ajuns la triaj, se 7 telefoane se răspîndi repe­
membri de partid, entuziaşti; la cut au fost 2.000, în ianuarie Sîattlh'te populare din raionul Ilia procurată pe plan local cantitatea de unei producţii sporite de lapte, carne apucă din nou de treabă. De de. in curînd tot atît de re­
serviciul producţie a fost nu­ 1.20b, îh ffebi'tiăH'e 600, ih mar- an luat o serie de măsuri pentru spo­ i .000 kg. sămînţă de iarbă pentru a şi tînă, la creşterea numărului de ani­
mit in funcţia de şef al servi­ tib 270 dre. rirea producţiei de masa verde a păşu­ fi însăniînţată în păşunile mai slabe. data aceasta avu nevoie de pede se va afla $î de altă
ciului, un inginer tînăr, capa­ nilor. Gbrhitetu.1 executiv al sfatului male, aşa cum de altfel G.A.G. şi-au o jum ătate de oră să înlă­ inovaţie la care s-a gîndit şi
bil. A fost creat un serviciu Dăjitill se explică ih mare par­ popular raibnâl a iniţiat o acţiune dc La îndrumarea sfatului popular ra­ ture defecţiunile. a început să lucreze deja
tehnic, ihcadiat, de asemenea, te prin întreţinerea utilajelor, curăţire şi îrilreţiHere a păşunilor. Ac­ ional Ilia, in cadrul G.A.G. au fost pre­ prevăzut în planul lor de producţie din acelaşi neobosit electrome­
cu oameni corespunzători. îm ­ făcută cu mult simţ de răspun­ ţiunea s-a desfăşurat în cîleva zile în conizate măsuri de ingrăşarea păşuni­ — Gata şi cu asta, tova­ canic.
bunătăţiri s-au adus şi în struc­ dere de atelierul mecanic. De- întreg raionul, mobilizîndu-se mase lor în timpul verii. In majoritatea acest an. răşe im piegat!
tura serviciului plan şi organi­ sigui-, meritul este înainte de largi de colectivişti. De asemenea, în G.A.C. se va efectua tîrlirea. Pentru Gă măsurile preconizate vor ti rea­ EAlfL CREŢI)
zarea mliţicii, în activitatea ser­ toate al mecanicilor Ioan Po­ cadrul unor G.A.C. au fost executate aceasta gospodăriile colective şi-au ast — Iţi mulţumesc ionică,
viciului financiar. In postul de pa, Alexandru .Tosan, Ştefan Chi- şi lucrări mecanizate. gurat materialul necesar, iar specia !iş lizate rezultă şi din faptul că masa de acum ău-te şi odihne.şte-te. corespondent
'director al întreprinderii, a ra, Iacob Casier ş.a. Dar func­ iii sfatului popular au instruit ciobani
fost numit tovarăşul Anatolie ţionarea bună a utilajelor este Astfel, în primul trimestru al anului asupra modului cum trebuie făcută tir colectivişti participă cu însufleţire ta e l e i m m $ e s BI s s I e
şi o urmare a exploatării lor acesta s-a stabilit să se efectueze lu­ lirea pe păşuni. De remarcat este şi acţiunile întreprinse în acest sens. La
COjb'cafu, un inginer tînăr, plin cu grijă. In această privinţa se lucrările efectuate pînă în prezent pe Comuniştii Marin Kngelescu economii. Numai lUha trecută,
evidenţiază gateriştii Alexandru crări de curăţire, întreţinere şi îngră- păşunile din raionul Ilia au participat şi Ana MOldovân de la secţia ei au economisit 1.630 dcm.2
de ihiţiativă. O dată cu aceste Bela şi Moise Onescu. şare pe o suprafaţă de 3.000 ha. pă­ croi a fabricii „Ardeleana“ din piele şi respectiv 1.990 dcm.2
şune. Datorită măsurilor luate de sfa- peste 4.500 cetăţeni care au efectuat Alba Iulia, realizează o depăşi- piele, iar Ioan Drăghici de Ia
măsuri s-a schimbat şi stilul de Prin urmare se munceşte bine un număr de 36.720 ore muncă volun­ re medie lunară de 15 la sută, secţia stanţă a economisit 59
în toate sectoarele de activitate: tară, executînd lucrări echivalente cu obţittîn’d totbdată şi însemnate kg. talpă.
muncă al cadrelor de conduce­ şi în cariere, şi în secţia de pre­
lucrare, şi în ateliere, rezervele 126.200 lei. Rezultatele de pînă acum
re din întreprindere. Acum sar­ interne sint itiăi raţional folo­
site. sînt o garanţie a celor viitoare.
cinile directorului, inginerului
Luna aprilie a fost încheiată turile populare comunale, cu sprijinul
şef; şefului serviciului producţie cu planul depăşit ia toţi indicii.
E vorba deci de o înlănţuire de colectiviştilor s-au efectuat pînă în A 71
etc., nu se mai stabilesc pe lo­ succese, unUl mai frumos deeit prezent astfel de lucrări pe 3.200 ha.
altul, spre cinstea colectivului %m¦
calităţi, ci pe probleme, în de muncă de la „Marmura“. Totodată pe o suprafaţă de 590 ha. au MA
In oraşul Mohacs
funcţie de atribuţiile fiecăruia, ing. N. ANDRONACHE fost aplicate îngrăşăminte chimice şi locuieşte cetă(eanul
Lajos Etitnann care
de necesităţi. Există acum o mai naturale. Urme ale unor vieţuitoare în 1957 a expus la
In comuna Ilia de pildă, s-a reuşii Expoziţia filatelică
bună cunoaştere a fiecărui sec­ internaţională o mar­
tor de activitate din partea în­ străvechi la Buihiri Hunedoaraca suprafaţa de 250 ha, de păşune sa - că pe care a scris
circa '2.000 de cu­
tregului personal de conducere. fie curăţată iar pe 123 au fost apli­ vinte. In prezeht el
lucrează la cea mai
Chibzuinţă, pricepere, cate îngrăşăminte chimice. Asemenea mică carte din lume.
E vorba dfe o cărti­
spirit gospodăresc lucrări s-au făcut în această prirhăvară L In nord-estul ora- lioane de ani în ape­ bivalve (scoici) cu ^ cică de formatul
L şului Hunedoara, în le unei mări numi­ cochilii minunat în- 5X5 cm. care va cu­
Comuniştii din întreprindere şi pe cele 200 ha. de păşdtle din co­ tă de geologi Aîarea crustate cu numeroa- j prinde, în întregi­
Sarmatică. Această se coaste şi tuber- j me, cuvîntarea ros­
au căutat şi au găsit, valoroase muna Hărău, pe 100 ha. în satul Ohaba 3 apropierea localităţii mare ocupa o parte culi, asemănîndu-se cu tită dc N. S. I-irtr -
şi în alte locuri. ' din Europa Centrală unele specii ce trăi- -j cicv la 9 aprilie
rezerve interne. Cu chibzuinţă Buitilri, se află o ifii- şi se întindea din re­ iese azi în apele Mă- j 1958 în faţa munci­
O măsură importantă luată de că- [ portantă regiune fosi- torilor uzinei Gsepel
tre sfatul popular al comunei Hărău | [ ,jferă_ Unele strate de din Budapesta. 1\:

a fost aceea de refacere a paji.ştei. Ga ţ vîrstă tortoniană (Era FOTO: Marca cu-
prinzîhd citea 2.000
[¦ neozoică, perioada giunea Vienei peste rii Mediterane. Prin- j dfe cuvihtfc — isto-
-fifeul filatelici mi­
făcut supraîusămînţări. j- miocenică) apar la Podişul Transilvaniei tre ele se tîrau ari- ^ garé. (foto —MTi).

DtsSăi --- -— -r^r. L suprafaţă în lbctxl nu­ unind Aîarea Nea- cii de mare, cu corpul
li mit Ftntîna luî Ion, gră, Marea Găspicăşi turtit în formă de j

^ pe valea Pîrîului lui Lacul Arai. disc, protejat de o 1
^ Ion, situată între lo- Un golf al acestei cuirasă de plăci cal- î|
[ calităţile Bnituri, Sîn- caroase.
t crai şi Peştişul Alare, mări acbpferea ş'i o
t Stratelfe denúdate de parte din actuala de­ In urma ridicării
Garpaţilor, apele mă­

ţ- apele unui torent scot presiune a Hunedoa­ rii s-au retras dar ni­

P e n tru © c it m a i b u n ă fre c v e n ta ( la iveală numeroase rei. In apele liniştite sipurile acoperite da
C cochilii de moluşte, şi calde ale acestui aluviuni au păstrat
In în v ă ţă m â n tu l s e ra l L echinoide (arici dfe golf, în apropierea pînă în zilele noastre ]
f mare), briozoare şi ţărmului, trăiau nu­ resturile calcaroase ale 1
L alte animate marine meroase specii ide acestor vieţuitoare,
O problemă deosebit de im­ special în care notează zilnic văţătură şi disciplină a munci­ t. care au trăit acUin gasteropode (melci) şi mărturii ale vieţii din
frecvenţa muncitorilor-elevi, îna. torilor-elevi. Astfel de vizite au L aproximativ 30 de mi- vremuri străvechi.
portantă pentru economia ţării intînd săptămînal situaţia frec­ făcut aproape toţi diriguiţii de
noastre o constituie pregătirea venţei la direcţiunea şcolii. Un la secţia serală a şcolii noastre Lămîie din . . . cărbune
cadrelor calificate de toate gra­ astfel de caiet am şi eu la cla­ la I.R.E.H., Fabrica de nasturi,
dele şi ea se află în permanenţă sa a VlII.a B. unde sint dirigin­ D.S.A.P.C., Autobază, întreprin­ La întreprinderile chimice din les că „lămîia“ aceasta, care „creş­
in atenţia partidului. Grija şi tă. Fiecare elev în dreptul nu­ Bydgoszcz, R. P. Polonă, a fost rea­ te" în minele din Silezia, trebuie să
sprijinul acordat oamenilor melui are o rubrică unde zilnic, derea poligrafică etc. In urma lizat un produs nou, care are gustul treacă printr-un proces chimic lung
muncii din producţie în califi­ săptămînal şi lunar se poate acestor vizite elevi ca Ion Mercu­ tăinui şi esle întrebuinţat în indus­ şi complicat, de ta bulgărele negru de
carea medie sau superioară sînt constata cite ore a lipsit de la riale, Octavian Bucur, îoan Giur. tria alimentară. Neobişnuit este fap­ cărbune, prin cocs, smoală, benzen,
oglindite în măsurile luate de şcoală, care sînt cauzele efec­ giu şi alţii şi-au îmbunătăţit tul c i acidul adypin, — denumirea fenol, pînă la semifabricatul din care
partid şi guvern cu privire la tuării absenţelor. Cind absenţe­ mult frCcvenţă în cursul semes­ dată nobilii preparat, — se trage în se obţine acidul adypin.
dezvoltarea şi îmbunătăţirea le în rubrica respectivă se în­ trului acesta. linie difecta din... cărbune. Bineînţe­
continuă a învăţăm nitului seral. mulţesc, se iau măsuri corespun­
zătoare: se atrage atenţia ele­ Trebuie să mai amintim că tot Ş T I A Ţ I CA . .
Fiind pe deplin conştienţi de vului, se ia legătura cu între­ pentru realizarea unei frecvenţe
însemnătatea învăţămîntului se­ prinderea de la care provine etc. bune, conducerea secţiei serale l IN F0TO : T'ig. I Terebra fusca- (sus) şi Calxlita juanneti (jos) ® Pi hă la inlToducerea în aii- 0 Tigrii albi mai există foarte
ral, cadrele didactice de la Şcoa­ Aşa am procedat, spre exemplu, a organizat şedinţe comune cu lamei!!branchiate tpCtoniene de la mciiiaţtt* a ceaiului, cafelei şi puţini ? In ultimii 50 de ani
la medie „Decebal" din Deva cu Petre Zaharia, Ştefan Mihai reprezentanţi ai conducerilor l ta. (stingă) şi Gonţis îuscoeingula- barei, popoarele din Europa au în India au fost văzuţi doar 3
care predau la secţia serală de­ şi alţi muncitori-elevi din clasă întreprinderilor din localitate. tus (dreapta) gasteropode torto- Buituri-Hunedoara. folosit aproape de cinci ori mai tigri albi.
pun eforturi susţinute pentru care aveau un număr mare de O astfel de şedinţă, urmaţă de mult vin dc si ruguri decît în
ca procesul instructiv-educativ absenţe. Rezultatul a fost că bune rezultate, a avut3loc în ^ niene dc la Buituri-Hunedlooara. Proî. R. FOTESCU prezent V o Mai sus de 100 hm. de la
frecvenţa acestora s-a îmbună­ cursul semestrului I. suprafaţa Pământului se găseş­
să se desfăşoare in condiţii cît tăţit, mai ales în ultima vreme, Fig. 2 Petttincülus dfeshayesi Iluiifedóáfa * Virusurile sînt cele mai sim­
mai bune. simţitor. Cadrele didactice de la secţia ple forme de viaţă şi cele mai te doar 0,0001 la sută din în­
serală a Şcolii medii „Decebal" -1—fIm/ v-J UJ Wt fVJU.7 U/ mici vîeţlsitdăre cunoscute pînă treaga masă a atmosferei ?
Una dintre problemele care au Rezultate foarte bune în ceea din Deva sînt hotărite ca pe vi­ !Umili'? .Ceîfe îiiai mari virusuri
stat şi continuă să stea în aten­ ce priveşte obţinerea unei frec­ itor să caute noi procedee pen­ nu depăşesc 200-300 milimicroni. o Intre anii 1929-1937 întrea­
ţia conducerii secţiei serale şi a venţe ridicate au adus vizitele tru îmbunătăţirea frecvenţei, să ga producţie mondială de ener­
colectivului de cadre didactice efectuate la întreprinderi, la depună toată străduinţa ca * Picăturile mici de apă din gie a crescut în medie cu 1 Ia
este asigurarea unei frecvenţe locul de muncă al muncitorilor- muncitorii-elevi să vină cu re­ care Sînt alcătuiţi norii nu în­ sută pe an, iar între anii 1937-
elevi. Cu acest prilej, conduce­ gularitate la lecţii pentru a-şi gheaţă în condiţii naturale chiar 1956 cu 4 la sută ? In următorii
ridicate la lecţii. Pentru acea­ rile Întreprinderilor, organizaţi­ însuşi temeinic cunoştinţele la temperaturi care ajung la 10-15 ani creşterea anuală a pro.
sta au fost folosite mai multe ile P.M.R., au rost informate predate. ducţiei de energie Sn lume va fi
procedee care au dus la rezulta­ despre situaţia la frecvenţă, In- minus 40 grade C ?( de cel puţin 10 la sufa.
te foarte bune în şcoala noas­ Trof. VALENTINA ACHIM
tră. Un asemenea procedeu, secţia serală a Şcolii medii
spre exemplu, constă In aceea
că fiecare diriginte are un caiet „Decebal" — Deva