Page 49 - 1962-05
P. 49
T tnvm r; 'so c n tn tm v iv i Nr. 2296
ULTÂ ÎB ŞTIRI' ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI ULTIMELE ŞTIRI 33E0DCTBSCS.’ >-V3!
Imagini din ţari socialiste
Fă>p©as»ele |i>a»©tesieazâ en erg ic Vizita lui !uri Gagarin
îm potriva reluării în Austria
experienţelor nucleare
VENEŢIA 12 (Agevpres). — tulburarea cîmpului magnetic V1ENA 12 (Agerpres). — de şeful guvernului provincial
La 12 mai Comitetul muncito al Pămîntului. T'ASS tra n sm ite: al Austriei Superioare, Gleis-
resc pentru pace din Veneţia, sner şi de ajutorul de primar
Consiliul federativ de rezistenţă Săptămînalul „World News“ Cosmonautul sovietic I. A. al Linzului, T. Grill.
şi Asociaţia democrată a elevi subliniază că americanii consi Gagarin, care se află în Aus
lor din acest oraş au organizat deră mediul care înconjoară Pă- tria a început în dimineaţa in ăupă-omiaza aceleiaşi
un marş al păcii la care au par mîntul drept o proprietate a zilei de 11 mai o călătorie zile, luri Gagarin a vizitat
ticipat cîteva mii de oameni. La lor. „World News“ condamnă prin această ţară. uzina „Voest“, cea mai mare
mitingul care a avut loc după guvernul englez pentru sprijinul întreprindere metalurgică din
aceasta s-a cerut încetarea ime La Linz, cosmonautul sovie Austria.
diată a experienţelor nucleare pe care îl acordă politicii nu tic a fost prim it deosebit de
cleare primejdioase a Statelor cordial de populaţie. In Pia Muncitorii l-au asaltat pe
efectuate de S.U.A. în atmosferă Unite. ţa din fa,ţa primăriei şi în I. A. Gagarin cu nenumărate
şi înfăptuirea dezarmării ge faţa hotelului în care se află întrebări despre zborul lui în
? I. A. Gagarin, locuitorii, ora Cosmos, despre dezvoltarea
nerale şi totale. şului l-au ovaţionat furtunos, cosmonauticii sovietice, despre
? BAGDAD 12 (Agerpres). — se aiLzeau exclam aţii: „Ga planurile de viitor ale lui I. A.
Ce părere aveţi despre relua garin, Bravo /“. Gagarin şi ale celorlalţi cos
LONDRA 12 (Agerpres). — rea experienţelor nucleare ame monauţi sovietici.
Comentînd ştirea cu privire la ricane în atmosferă ? Această I. A. Gagarin a fost primit
intenţia Statelor Unite de a efec întrebare a fost adresată de
tua în luna iunie a.c. explozii Consiliul Naţional al Partiza Sesiunea Comisiei Economice «tt*jP* Combinatul pentru cor.
nucleare în Cosmos, săptămîna- nilor Păcii din Irak unei serii de «m. struirca de clădiri din Mos
fruntaşi ai vieţii publice şi oa O.N.U. pentru Europa cova — cel mai mare com
lul ,.Economist“ întreabă cu in meni politici irakieni. Hassan binat de construcţii din
dignare ce drept au S.U.A. să Rifat, ministrul Lucrărilor Pu şi-a încheiat lucrările U.R.S.S. care produce la
creeze un astfel de risc fără să blice şi Construcţiilor de Lo fiecare două zile piese
consulte în prealabil pe oamenii cuinţe al Irakului, răspunzind la GENEVA 12. — Trimisul special Printre principalele rezoluţii adop mari prefabricate pentrr
de ştiinţă din alte ţări ? această întrebare a declarat: Agerpres, N. Puicea. transm ite: tate de sesiune figurează şi rezoluţia o clădire cu patru etaje şi
„Reluarea de către americani a „15 ani de activitate a Comisiei Eco 60 apartamente şi a con
America, care este în urma experienţelor nucleare constituie La 11 mai. cea de-a 17-a sesiune nomice O.N.U. pentru Europa", pro struit în acest an cvartale
altor ţări din lume în domeniul o sfidare a opiniei publice mon a Comisiei Economice O.N.U. pentru pusă de R.P. Romînă (la alcătuirea întregi la Moscova. IN
radioastronoimiei, scrie săptă- diale şi o nesocotire vădită a Europa şi-a încheiat lucrările la Ge proiectului • de rezoluţie au participat FOTO : Linia tehnologică
voinţei popoarelor iubitoare de neva. în calitate de coautori U.R.S.S., Aus pentru producerea de pa
mînalul, nici nu-şi dă probabil pace. Aceste acţiuni agravează tria, Bulgaria, S.U.A. şi Belgia). nouri dc pereţi. (foto
seama ce urmări pot avea aceste încordarea internaţională, in In şedinţa sa din această zi, se TAS'S).
experienţe. Amintind că expe tensifică cursa înarmărilor, fac In această rezoluţie, adoptată în
rienţa efectuată de oamenii de să crească primejdia unui nou siunea a aprobat tt rezoluţii în le unanimitate de către sesiune, se
ştiinţă americani care au creat război. Fără Îndoială, ele vor arată, între altele, că Comisia Eco
avea consecinţe negative pentru gătură cu activitatea comisiei in do nomică O.N.U. pentru Europa, cere
un circuit de ace de cupru a conferinţa de la Geneva, deoa. meniul dezvoltării colaborării econo secrelariatului executiv să întocmească
îngreunat cercetările în Cos rece acest lucru demonstrează mice. comerciale şi tehnico-ştimţiVice o analiză în care să tragă conclu
mos, revista „Economist“ rela elocvent lipsa bunelor intenţii dintre ţările europene, precum şi ra ziile care se degajă din experienţa
tează că de data aceasta con şi bunăvoinţei din partea S.U.A. portul comisiei, care va fi înaintat pozitivă a activităţii în cei 15 ani
secinţele pot fi mult mai grave. Consiliului Economic şi Social al
După părerea săptăinînalului, Ele nu pot fi interpretate alt O.N.U.
fel decît ea o pregătire pentru
un rezultat direct îl va consti agresiune şi pentru un război
tui încetarea pentru un anumit general care ar aduce întregii
tinlp a comunicaţiilor radio şl în lumi nenorociri şi distrugeri“.
perioada următoare (eventual de
zece ani) influenţarea centurii
van Allen, ceea ce va duce la
Greviştii din Spania sînt hoîărîţi de existenţă a acestui organism şi NOUL SANATORIU DIN
să lupte pînă la victorie să supună această analiză discuţiei KRYNICA, O STAŢIUNE
celei de-a 18-a sesiuni a Comisiei Eco MODERNA DIN R.P. PO
nomice O.N.U. pentru Europa. LONA, RENUMITA PEN
TRU BĂILE DE NĂMOL
La alcătuirea a două dintre cele ŞI NUMEROASELE SALE
IZVOARE MINERALE.
MADRID 12 (Agerpres). — grevă în provincia Biscaya. în potriva participanţilor la gre lalte 10 rezoluţii adoptate de sesiune
Mişcarea grevistă a oameni această provincie alţi 12.000 de vă. Au fost arestaţi pînă în pre („Consecinţele economice şi sociale Scurte ştiri ® Scurte ştiri
lor muncii clin Spania continuă muncitori siderurgişti au deela- zent sute de muncitori grevişti ale dezarmării“ şi „Cu privire la tir-
şi se extinde. După cum reia rat că vor intra şi ei în grevă fiind acuzaţi că sînt „comunişti“ gurile şi expoziţiile internaţionale“), AlOSCOVA. — La 12 mai, N. S. atomică a S.U.A., această explo* subliniat el, oglindeşte' voinţa majori
tează agenţiile de presă greva clacă autorităţile nu vor satis şi „rebeli“. Deoarece măsurile R.P. Romînă a participat în calitate Hruşciov, preşedintele Consiliului de zîe a fost efectuată în partea tăţii poporului. Brazilia, ă ’sjhis' uam
s-a extins în mai multe oraşe face revendicările oamenilor represive luate de autorităţile de coautor. Miniştri al U.R.S.S., a primit la vila de est a Oceanului Pacific. Ea tas, va lupta împotriva războiului.
clin Castilia şi oraşele Cordoba muncii aflaţi deja în grevă. franchiste împotriva greviştilor sa de lingă Moscova pe Pierre Sa- este a 9-a explozie din seria
şi Linares. Au încetat, de ase şi instaurarea stării excepţio Lansarea cosmonaufufui experienţelor nucleare pe care ROMA. — Pe malul rîului Tenna
menea, lucrul zeci de mii de De asemenea, în oraşul Leon nale în trei provincii din nordul linger, secretar de presă al preşedin Statele Unite le efectuează în (provincia Ancona), a fost descope
muncitori clin oraşele Jaen şi au intrat în grevă încă 3.090 de american Carpenfer telui S.U.A., şi a avut cu el o con prezent. rită o groapă comună cu rămăşiţele
Fuertollano, unde sînt situate muncitori. După cum recunosc Spaniei nu au înfrînt hotărî- a 15 oameni — bărbaţi, lern-u. copii
importante întreprinderi petro însăşi autorităţile franchiste, în rea de luptă a muncitorilor spa a fosf amînafă vorbire care a decurs într-o atmosferă LA PAZ. — După cum anunţă — împuşcaţi de SS-işti şi de acoliţii
chimice. La Cadiz greva conti Asturia continuă greva celor nioli, Franco a fost nevoit să prietenească. In aceeaşi zi, N. S. agenţia Prensa Latina, cel de-al trei lor italieni în septembrie 1943! La
nuă să afecteze şantierele na- 30.000 de mineri. convoace vineri seara un Con NEW YORK 12 (Agerpres). — Hruşciov a oferit în cinstea lui P. lea congres naţional ai muncitorilor cîteva sute de metri de această groa
siliu de Miniştri sub preşedin Referindu-se la cercuri infor din Bolivia a cerut dezvoltarea in pă comună se afla. pe atunci un la
vale. Din relatările agenţiilor de pre ţia sa. mate agenţia Associated Press Salinger un prînz, care s-a desfăşurat dustriei miniere boliviene pe baza găr de concentrare fascist.
In Catalonia greviştilor li s-au să reiese, de asemenea, că atît anunţă dă lansarea cosmonau intr-o atmosferă călduroasă. colaborării economice cu U.R.S.S. In
în capitala Spaniei, cit şi în Cu toate aceste măsuri luate tului american Carpenter pe o PARIS. — In regiunea Agile din
alăturat muncitorii de la o se. multe alte oraşe şi regiuni al? de autorităţi, hotărîrea de luptă orbită în jurul Pămîntului sta WASHINGTON. tr-o rezoluţie adoptată de congres se Franţa, an loc acum manevre comune,
rie de fabrici textile, precum şi ţării sînt difuzate manifeste a oamenilor muncii clin Spania bilită pentru ziua de 17 mai a La 11 mai Statele Unite au cere să fie împiedicat orice amestec ale unei divizii de paraşutişti ni Bun*
numeroşi mineri. ehemînd pe oamenii muncii la a rămas neclintită. fost amînată pentru cîteva zile. efectuat o explozie nucleară sub al Departamentului de Stat al S.U.A. deswehrului cu divizia 11 a armatei
o grevă generală. „Cerem sala în cercurile informate se sus apă. După cum se arată în de în treburile interne ale Boliviei. Re
Lupta grevistă ia un caracter rii echitabile şî libertăţi demo Intr-o scrisoare adresată zia ţine că amînarea a fost nece- claraţia Comisiei pentru energia zoluţia cere, de asemenea, stabilirea franceze. Divizia a 11-a este alcătuită
tot mai înverşunat în regiunea cratice“, se spune, printre altele, rului „L’Humanité“, minerii sarg pentru a se remedia defec relaţiilor diplomatice cu U.R.S.S. din soldaţii unităţilor care au parti
Bilbao, uncle potrivit relatărilor în aceste manifeste. grevişti din Asturia arată prin lonii şi au întărit puterea Angliei cipat în aprilie 1961 la puciul dm
agenţiei France Prcsse, continuă tre altele : „Astăzi, ca şi acum ţiunile în sistemul de control asupra insulelor, ar cerinţele popu RIO DE JANEIRO. - Luînd cu- Algeria, condus de Salan şi Chale.
După cum relatează corespon două săptămîni, noi. minern al poziţiei cabinei navei cos laţiei au fost complet ignorate. Prin vîntul la Confederaţia naţională a lu
să se afle în grevă 45,000 de dentul clin Madrid al agenţiei din Asturia sîntem hotărîţi sa mice. „constituţia“ acordată Federaţiei de crătorilor din industrie, Santiago Dan- WINDHOEK. - Preşedintele şi vi
muncitori în afară de cei de la France Presse, poliţia şi trupele luptăm pînă la capăt şi de a Anglia, guvernatorului englez i se tas. ministrul Afacerilor Externe al cepreşedintele Comitetului special al
guvernamentale continuă să re obţine satisfacerea revendicări rezervă drepturi depline. Braziliei, a declarat că şi pe viitor O.N.U. pentru Africa de sud-vest (co
uzina metalurgică, uzina de au curgă la crunte represiuni îm- lor noastre“. Brazilia va promova o politică exter lonie a Republicii Sud-Africane), au
Hondurasul britanic şi Guiana bri nă independentă. Această politică a sosit la 11 mai In acest teritoriu.
tomobile, care livrează fabricate tanică au sesizat la timp scopul ma
nevrelor Londrei şi au refuzat să facă
pe baza unei licenţe vest-ger parte din federaţie. Nu a trecui prea
mult timp ca şi celelalte insule să-şi
mane, şi uzina de frigidere, care dea seama că federaţia nu corespun
de nici .pe departe cerinţelor şi aspi
au încetat lucrul vineri după- raţiilor lor spre libertate. Astfel, la
23 aprilie 1960, Eric Williams, primul
amiază. I it A i i 1 e d e v e s t ministru al Trinidadului a anunţat în
Agenţiile de presă evaluează, cadrul uriui miting la Port of Spain,
—>z—.,— /—'/•**»/—>i—>r* r~'r~' /—i/ -*i—*. pentru salarii care abia le ajung să-şi că ţara sa se declară independentă.
de asemenea, la aproape 4S.000 hrănească familiile. Situaţia lor de Ei a ars în mod simbolic constituţia
numărul muncitorilor aflaţi în u1 vine incomparabil mai grea după ter Indiilor de vest şi acordul militar
[ Sub puternicele lovituri ale luptei de eliberare naţională, 1 minarea recoltării trestiei de zahăr. anglo-amcrican din 1941 şi a cerut
Un nou val de greve Toţi sînt concediaţi fără posibilităţi desfiinţarea bazei militare americane
şi proteste : colonialiştii englezi s-au văzut siliţi să răspundă cerinţei popu- ^ de a se angaja înainte de sezonul de din Trinidad. Nu a trecut decît un
toamnă al anului următor. Iată de ce an de Ia această dată şi populaţia
în Argentina Staţiei Indiilor de vest şi să le promită independenţa. Astfel, -j de pe o altă insulă, Jamaica, a votat
în insulele Indiilor de vest, cu ex în toamna anului 1961, în cadrul unul
BUENOS A1RES 12 (Agerpres). — [ potrivit declaraţiilor lordului Hailes, guvernatorul general al -j cepţia sezonului de toamnă, numărul plebiscit, împotriva rămînerii în fede
După cum transmite coresponden şomerilor ating 60 la sută şi ciliar 701a raţie. Dat fiind că principalele insule
tul din Buetios Aires al agenţiei As \ acestor colonii, Federaţia huli Hor de vest urmează să fie d i- ) sută din totalul braţelor de muncă, au ieşit d!n federaţie, Anglia s-a vă P roiect de le ge an tid e m o cratic
sociated Press, la II mai, Argen fapt care se restringe dureros asupra zut silită să accepte desfiinţarea Fe in Congo
tina a fost cuprinsă de un nou val 1[zel•vată....l..a....3..1 mai• 1—962“. 1 nivelului de trai al populaţiei. deraţiei şi să promită acordarea inde
de greve şi proteste. Potrivit agenţiei, t 1 pendenţei insulelor. Potrivit conferin
ţei de Ia Londra care a avut loc la
Cu secole în urmă, ©hristofor Co- de veacuri a acestor insule de către începutul acestui an, Jamaica va fi LEOPOLDVILLE 12 (Agerpres). — să fie interzise timp de doi ani orice
lumb s-a îndreptat din Europa spre colonialişti, dezvoltarea lor a fost pu prima insulă care îşi va căpăta in De cîteva săptămîni, în cercurile greve.
Vest, în căutarea continentului asia ternic frînată, colonialiştii ocupîndu- dependenţa şi anume la 6 august anul reacţionare din Leopoldville se urzesc
tic. Aiiingînd în aceste insule din se numai de acele ramuri de care acesta. planuri de ofensivă împotriva drepturi In zilele următoare, acest proict de
lor sindicale ale oamenilor muncii con lege va fi supus dezbaterii Camerei
în cursul zilei au declarat grevă con Marea Caraibilor şi crezînd că a des aveau ei trebuinţă. Aşa se tace că Situaţia maselor s-a agravat şi mai Evoluţia evenimentelor din Indiiie golezi. Deputaţilor a Republicii Congo.
de vest constituie o confirmare în
ducătorii de autobuze şi troleibuze dm coperit continentul căutat, el Ic-a nu în prezent’ în aceste mici teritorii se mult după 1941, c.înd Anglia, în plus a faptului că colonialiştii sînt După o seric de greve ale muncito iu legătură cu aceasta, Uniunea na
din ce în ce mai neputincioşi în faţa rilor şi funcţionarilor, care au cuprins ţională a oamenilor muncii din Congo
oraşele argentiniene care cer guver mit insulele Indiilor dc vest. Această menţin puternice rămăşiţe feudale în schimbul a 50 de distrugătoare, a valului luptei dc eliberare naţională a dat publicităţii uu comunicat în care
ce a cuprins acum toate teritoriile întreaga ţară, liderii partidului Aliş-
nului să le fie plătite salariile pe denumire greşită se păstrează şi as relaţiile de producţie şi că trestia acordat Washingtonului dreptul de a care încă- mai zac sub opresiunea protestează împotriva proiectului de
odiosului sistem colonial. Marşul im carea pentru progresul naţional con-
luna trecută. De asemenea, lucrătorii tăzi. de zahăr se cultivă pe marea majo instala pe aceste insule baze mili petuos spre libertate al popoarelor nu g'olez, care este numit în popor „parti lege antidemocratic în curs de elabo
poate fi oprit.
din serviciile de transporturi au ocu Federaţia Indiilor de vest nu cu ritate a suprafeţei !or agricole. Saple tare. Micii proprietari au fost alun dul negrilor venali“ pentru devotamen rare.
C. ALEXANDROAIE
pat gările şi au cerut mărirea sala prinde însă toate insulele, ci numai gaţi de pe pămînturile lor. Mari în tul lui făţiş fald de foştii stăpîni ai Uniunea naţională a oamenilor mun
cii din Congo cheamă pe toţi deputaţii
riilor. Jamaica, Trinidad, Barbados, Domi- tinderi de păinînt au fost rezervate Congoului, au pregătit un proiect de
lege. potrivit căruia în Congo urinează să respingă fără nici o discuţie pro-
In aceeaşi zi — transmite agenţia nica, Grenada, St. Lucia, St. Vicent, instalaţiilor militare. Mii de oameni ieciul de !ege prezentat de reacţuiue.
— Confederaţia generală a Muncii Antigua, Monitserrat, St. Christopher au fost lipsiţi de posibilitatea de a
din Argentina, care numără peste 3 — Neis şi Anquilln. In afară de Hon la sută din exportul mondial de za mai munci în 'impui sezonului de Puternic cutremur în Mexic
milioane de membri, a anunţat că va durasul britanic şi Guiana britanică, hăr aparţine Indiilor de vest, sau mai toamnă. A -eastă stare de lucruri a dus
chema (a grevă generală dacă gu Federaţia cuprinde toate posesiunile bine zis celor cinci companii engleze la greve generale, demonstraţii şi CIUDAD DE MEXICO 12 (A- altele au fost avariate, la tel
vernul Guîdo nu acceptă propunerile coloniale ale Angliei din Marea Ca şi „monstrului verde“ (aşa este dé marşuri ale foamei, mitinguri şi re ca şi în oraşele Iguala, Taxco,
sale pentru a pune capăt „foametei raibilor. Luate la un loc, aceste in munit în America Latină trustul ame volte. Colonialiştii englezi au reprimat gerpres). — Vera Cruz unde cutremurul a
şi şomajului1'. Referiudu-se la situaţia sule au o suprafaţă dc 20.202 km.p. şf rican United Fruit Company care stă- Agenţiile occidentale de presă provocat Însemnate pagube ma
economică a Argentinei, coresponden o populaţie de 3.711.600 de locuitori pîneşte plantaţiile de zahăr ale insu cu brutalitate toate aceste acţiuni de teriale. S-a anunţat că in nu
tul agenţiei Associated Press, subli forrrlată din negri şi mulatri, urmaşi lelor). „Standard Gil of California“ protest. Numai după 1945 ei au tri anunţă că în dimineaţa zilei de meroase regiuni legăturile elec
niază că „ea a înregistrat o nouă ai sclavilor aduşi cu două secole în. şi „Texas Oii“, împreună cu o seamă mis în aceste teritorii cinci expe 11 mai pe întreg teritoriul Me trice şi telefonice au fost .în
înrăutăţire“. Miniîsttru! Economiei a urmă din Africa. Colonizarea s-a făcut de societăţi engleze au acaparat pe diţii de pedepsire „pentru a restabili xicului a îost resimţit un cutre trerupte, iar autostrada Ciuc.ad
recunoscut că producţia de cereale a aci prin exterminarea marii majori trolul din Trinidad, iar Reynold’s ordinea“. Cu toate acestea, lupta ma mur de pămint de o intensitate de .Mexico-Acapulco nu mai poa.
scăzut mult şi Argentina nu va mai tăţi a populaţiei băştinaşe. Metal conduce exploatarea bauxitei din selor pentru independenţă împotriva extrem de puternică. Potrivit
fi în stare să respecte contractele Jamaica. Aceste societăţi exploatează exploatării coloniale, a continuat cu agenţiei U.P.I., i'orţa cutremuru te fi folosită din cauza unor
privind exporturile de grine în Bra Deşi subsolul acestor insule nu este crunt pe cei care muncesc în mine o şi mai mare înverşunare. Crearea alunecări de teren. Potrivit da
zilia şi alte ţări. „Economişti apro prea bogat în zăcăminte, încă din . se le sau pe plantaţiile lor. ©ei din la începutul anului 1958 a Federaţiei lui a scos din uz aparatura se- telor preliminare se semnalează
piaţi de cercurile guvernamentale — colul al XVI-lea Franţa, Anglia, Olan extracţia petrolului şi bauxitei, mun Indiilor de vest, este tocmai rezulta îsmografică a Observatorului doi morţi şi citeva zeci de răniţi.
transmite agenţia — îşi exprimă acum da, Spania, şi în cele din urmă Sta cesc 15—16 ore pe zi pentru salarii tul direct al acestei lupte. Populaţia naţional din Mexico City. Epi
teama că preţul piinii va înregistra tele Unite, şi-au disputat „dreptul“ de mizerie, iar cei de pe plantaţiile a cerut ca Federaţia să aibă o consti centrul cutremului este situat Agenţia France Presse, citind
o nouă creştere după ce a fost urcat asupra lor datorită poziţiei lor stra de trestie de zahăr muncesc în tot la aproximativ 300 de km de surse din capitala Mexicului,
cu 20 la sută ca urmare a recentei tegice şi faptului că pe aci trec im tuţie democratică, cu un parlament subliniază ca cutremurul s-ar
portante căi maritime internaţionale. capitala ţării.
unicameral ales. de popor. Colonia putea datora apariţiei unui nou
După cum transmite agenţia
devalorizări a monedei". Ga urmare a exploatării nemiloase timpul recoltării din zori pînă seara, liştii au creat însă o federaţie de co- France Presse, în oraşul Aca- vulcan în statul Guerrero, la
pulco numeroase case au sufe
rit avarii. La Chilpanginco mai sud-vest de capitala mexicană.
multe clădiri s-au prăbuşit, iar
Redacţia şi administraţia ziarului; str. 6 Martie nr. 9. ieleton: 188, 189, 75, 674. Taxa plătită în numerar conform aprobării Direcţiei Generale P. I.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1949. — liparul; întreprinderea Poligrafică „1 Mat“ — Deva.
