Page 5 - 1962-05
P. 5
Trăiască 1 a"iM, ziua so lid a rită ţii internaţionale a muncesc!
PROLETARI VIN TOATE ŢĂRILE, UN1ŢI-VA ! C in s t e s c m a c e a
socialismului sărbătoare zo o o o o o o o o o o o o o oo ÎV i/% 1
VALEA JJV L U l Pentru poporul nostru, pentru toate cercările unui pumn de demenţi, de a
popoarele ţărilor socialiste, fiecare 1 dezlănţui un nou flagel mondial.
„Toate brigăzile la ni- o Mai esie marcat de noi succese pe
3 velul celor fruntaşe !“ — o calea făuririi vieţii noi. Uniunea Sovie Oamenii muncii din ţara noastră
tică a trecut la construcţia desfăşu sărbătoresc în anul acesta ziua de l
este una din iniţiativele ^ rată ,t comunismului. In majoritatea ţă Mai sub semnul unor realizări remar
rilor de democraţie populară sc înfăp cabile în dezvoltarea tuturor ramuri
O valoroase pe care minerit O tuieşte procesul măreţ de desăvârşire lor economiei naţionale. întregul popor
a construcţiei socialismului. muncitor sărbătoreşte cu mare bucurie
O Văii Jiului o aplică in acest g victoria istorică obţinută — termina
Anul XIV. Nr. 228!) Marţi 1 mai 1982 8 pagini 40 bani a an cu succes. Pentru a-i g Popoarele ţărilor socialiste au obţinut rea colectivizării agriculturii. La noi
da viaţă, colectivele sec- <> realizări uriaşe in toate domeniile de in ţară socialismul a învins definitiv
OUaiBMBHHBUBHniHHHHBni activitate. Este deosebit de semnifica- la oraşe şi sale.
g toarelor şi exploatărilor L tiv faptul că in prezent ponderea ţă
Lucrările sesiunii extraordinare O miniere s-au străduit să-şi rilor socialiste în producţia mondială Aşa cum a arătat tovarăşul Gh.
a Marii Adunări Naţionale au luat sîîrşit O organizeze cit mai bine se apropie de 40 la sută, faţă de 27 Gheorghiu-Dej la recenta sesiune ex-
<> munca, să asigure condi- la siită cit reprezenta in 1955. întreaga traordinară a Marii Adunări Naţio
^ ţii optime de lucru pentru lume urmăreşte plină de admiraţie dez nale, „profundele transformări revolu
g brigăzi şi să facă drum lot voltarea impetuoasă a Uniunii Sovie ţionare care au avut loc la sate s-au
O mai larg tehnicii noi in tice, prima ţa ră - care construieşte co înfăptuit în condiţiile dezvoltării între
gii economii naţionale pe o linie mereu
O procesul de producţie. Aşa munismul, prima ţară care a lansat ascendentă, echilibrată, toate ramurile
im om în Cosmos, ţara care se apropie crescind armonios, în ritm susţinut“.
$ se face că, astăzi, sectoare cu paşi mari de primul loc în lume în
ce priveşte volumul producţiei globale In anul 1951, producţia industrială a
g cum sînt li Petrila, Ui şi al producţiei pe cap de locuitor. Re fost de aproape 5 ori şi jumătate mai
alizările Uniunii Sovietice şi aie celor mare decât In 1949: numai în primul
g Lupeni, II Lonea şi I Uri- lalte ţări socialiste, exercită o puternică trimestru al acestui an. pe ansamblul
atracţie asupra minţilor oamenilor num. industriei s-a realizat un spor de pro
Luni au continuat în Pavilionul Expoziţiei Economiei Naţionale a R. P- hotărîre pentru aprobarea raportului cu privire la încheierea colectivizării şi g cgâănzii,lelulcareazănivceulutloate cebl,rot-r Ooô cii din ţările capitaliste, ii determină să ducţie de circa 13 la sută fală de
Roinîne lucrările sesiunii extraordinare a Marii Adunări Naţionale. reorganizarea conducerii agriculturii. o intensifice lupta împotriva imperialis perioada corespunzătoare a anului tre
mului. pentru o viaţă mai fericită, cut. Punînd la inimă chemarea parti
Sosirea conducătorilor partidului şi statului a fost primită cu puternice La propunerea tovarăşului Gheor ghe Gheorghiu-Dej, la votare au parti o fruntaşe. mai demnă. dului, oamenii muncii din fabricile şi
aplauze. cipat toţi cei 11.000 de invitaţi la sesiune. uzinele patriei desfăşoară o entuzias
g Ca urmare a eforturilor ^ In contrast total se prezintă situaţia tă întrecere pentru îmbunătăţirea ca-
In continuarea discuţiei generale au luat cuvîntul Alexandru Aloghioroş, Intr-o atmosferă de puternică însufleţire, participanţii la sesiune — în ţările capitaliste. Economia lor, deşi iilăţii produselor, la nivelul celor mai
membru al Biroului Politic al 6 .G. al P.M.R., vicepreşedinte al Sonsiiiului de deputaţi şi invitaţi — au votat în unanimitate hotărîrea de aprobare a Ra g depuse de mineri pentru g marchează o oarecare creştere a pro reuşite produse de pe piaţa mondială.
Miniştri, deputatul Ştefan Matei, prim-secretar al Comitetului regional Argeş portului cu privire la încheierea colectivizării şi reorganizarea conducerii ducţiei a devenit şi mai instabilă. Im
al P.M.R., Miron Belea, invitat din regiunea Hunedoara, general de armată agriculturii prezentat de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej. o ridicarea brigăzilor răma- g Succesele pe care oamenii muncii le
l.eontin Sălăian, membru supleant al Biroului Politic al 6.6 . al P.M.R. minis- raportează partidului şi guvernului în
Deputatul Mihai Dalea, preşedintele Comisiei pentru agricultură şi sil O se in urmă, la minele din o acest I Mai, vin să se adauge la stră
irul Forţelor Armate, Maria Nistor, preşedinta G.A.G. din comuna Plopeni, re vicultură a Marii Adunări Naţionale, a prezentat apoi raportul comun al co lucita victorie a ţărănimii noastre, care
misiilor pentru agricultură şi silvicultură, juridice şi administrative asupra g Valea Jiului s-au extras ş urmînd calea arătată de partid, a tre
giunea Dobrogea, Cornetiu Mănescu, ministrul Afacerilor Externe, deputa proiectului de lege cu privire Ia înfiinţarea Consiliului Superior al Agricul cut în masă la unirea în mari gos
tul acad. Zaharia Stancu, deputatul Ştefan Tripşa, maistru oţelar din Hu turii şi a consiliilor agricole regionale şi raionale. gg de la începutul anului şl podării agricole socialiste. Obiectivul
stabilit de cel de-al HF-lea Congres al
nedoara, Erou al Muncit Socialiste, Dumitru Goliu, membru supleant al Bi Trecîndu-se la votul secret cu bile, Alarea Adunare Naţională a votat g pinti in prezent 41.000 tone g partidului în domeniul transformării so
legea în unanimitate. cialiste a agriculturii a fost îndepli
roului Politic al 6 .C. al P.At.R. o cărbune cocsificabil si g perialiştii sperau să găsească ieşirea nit cu aproape 4 ani înainte de termen.
Tovarăşul Ştefan Voifec, preşedintele Marii Adunări Naţionale a rostit o energetic peste plan. g din impas pe cafea militarizării eco Această victorie confirmă în mod stră
In încheierea discuţiei generale a luat cuvântul tovarăşul Gheorghe apoi cuvîntu! de încheiere a lucrărilor sesiunii. o' g nomiei. Calculele lor, însă au dat greş. lucit justeţea politicii partidului nos
Gheorghiu-Dej. Cuvântarea a fost subliniată cu puternice şi îndelungi aplau tru, care a aplicat în mod creator
ze şi ovaţii. In aclamaţiile puternice şi îndelungi ale celor peste 11.000 de participanţi o HUNEDOARA % Exploatarea tot mai crînceuă a de la condiţiile ţării noastre, genialul plan
lucrările sesiunii au luat sfîrşit. cooperatist al lui Lenin, încheierea co
Biroul Alarii Adunări Naţionale a supus apoi deputaţilor un proiect de g --------------------------- o terminat mase din ce în ce mai largi lectivizării agriculturii va influenţa
(Agerpres). o Colectivul laminorului de g să se ridice la luptă. Grevele se ţin toate domeniile vieţii economice şi so
ciale ale ţării, va da un nou imbold
c 650 mm. din C. S. Hune- g lanţ şi iau în tot mai mare măsură im activităţii poporului nostru în măreaţa
operă de desăvârşire a construcţiei so
g doara intimpină ziua de 1 o caracter politic. Sub directa conducere cialismului.
g Mai cu un f rumos succes : g a partidelor comuniste şi muncitoreşti,
g de la începutul anului « g oamenii muncii din ţările capitaliste îşi Alături de întregul popor şi oamenii
C laminat peste plan mal g manifestă cu tot mai multă fermitate muncii din regiunea noastră îşi aduc
hotărîrea de a apăra interesele sale eco- contribuţia ia îndeplinirea sarcinilor
stabilite de partid.
ea tovarăşului G heorghe Gheorghiu-Dej O m ult de 8.000 tone oţel. In g I nomiee .şi politice.
Siderurgiştii şi minerii,¦ constructorii
g primele rinăurl ale intre- <$ t Acest nou I Alai marchează de ase şi muncitorii din industria uşoară, des
făşoară o însufleţită întrecere pentru
a încheierea discuţiei generale g cerii pentru sporirea vite- menea uriaşe schimbări în geografia depăşirea sarcinilor de plan, a anga
fizică şi politică a lumii. Aproximativ jamentelor luate, Furnaliştii din Gălan,
g zei de laminare — una din un miliard şi jumătate de oameni au cei care au pornit valoroasa iniţiativă
scuturat jugul robie! coloniale. Numai „Să realizăm în I9G2 indicii prevăzuţi
Tovarăşi deputaţi şi invitaţi, Oraşe şi sate îşi schimbă înfăţişa industriei, pentru / avîntul agriculturii, la încheierea lucrărilor noastre, să vă coc căile pe care s-a ajuns în ultimii 7 ani şi-au cucerit indepen pentru amil 1965“, întîmpină ziua de
rea de la o zi la alta. Oriunde ne pentru înflorirea culturii noi, spre a urez spor la muncă, succes în înde la acest rezultat —• s-au denţa politică 30 de state. Exemplul I Alai cu aproape 7900 tone fontă peste
Lucrările sesiunii noastre au ajuns aruncăm privirea, în orice colţ al ţării, face paîria noastră socialistă tot mai plinirea sarcinilor voastre, fericire şi Cubei eroice însufleţeşte tot mai mult plan"; minerii Văii Jiului cu 41.09(1
la sfîrşit. Au fost patru zile de însu- vedem noi uzine şi fabrici, noi schele, bogată, traiul celor ce muncesc tot mai g situat Constantin !ştefan, tone cărbune energetic şi consificabil
fleţitoare dezbateri, de schimburi de şi tot mai întinse şi mai rodnice ogoa îmbelşugat şî mai fericit. (Aplauze pu bucurie. (Vii aplauze). Pasul de aici, peste p la n ; colectivul laminorului de
idei impresionant de bogate, de schim rele gospodăriilor colective şi de stat. din sesiune, duce direct pe ogoare unde g Nuţu Luca, Constantin 550 mm. din Combinatul siderurgic Hu
buri de experienţe extrem de valoroase (Aplauze). ternice, prelungite). acum încolţeşte sămînţa. nedoara raportează că de la începutul
prin învăţămintele lor practice. o cristea, Eugen Oniga, lupta popoarelor din ţările America La anului a laminat cu peste 8000 tone mai
Sesiunea de faţă, va fi uri nou în Dragi tovarăşi, Duceţi în satele voastre imaginea o Emil Petrică şi alţii. tine ; popoarele algerian şi francez au mult oţel decit prevedeau sarcinile de
Această minunată construcţie, care demn şi va da un şi tnai puternic nepieritoare a acestui mare sfat, ia obţinut o victorie remarcabilă — acor plan.
a adunat sub cupola ei toată lumina avînt muncii pline de măreţie a po Toată politica noastră internă şi care poporul însuşi prin cei mai vred
şi tot seninul cerului acestei primă porului nostru, pornind cu tot sufletul toate preocupările de a spori continuu nici fii ai săi a luat hotăriri de sea g T E LIU C dul de la Eviart. Prăbuşirea definitivă Succese deosebite obţin şi ţărânii
veri, — operă minunată a arhitecţilor la construirea socialismului. (Aplauze bunăstarea poporului, sînt organic le mă pentru fericirea tuturor. (Aplauze). a colonialismului este inevitabilă, cu colectivişti. Ajutaţi de mecanizatori ei
şi constructorilor noştri, a fost parcă puternice). gate de grija pentru îndeplinirea nă raportează că au terminat însămîriţă-
anume concepută cu un sens adînc zuinţei supreme a întregii omeniri, apă Spuneţi acolo, tovarăşilor colectivişti, % La mina Teliuc s-a des toată strădania duşmanilor libertăţii po- rile din epoca l-a şi însămânţează po
simbolic pentru acest mare sfat al po Ecoul celor înfăţişate aici, a răsunat rarea şi consolidarea păcii între popoa că aci aţi găsit laolaltă, întruniţi în făşurat in cinstea zilei de poarelor de a pune piedici acestui mă rumbul pe ultimele suprafeţe planifi
porului, adunat pentru a sărbători una de sub această cupolă peste mări şi re, condiţie fundamentală pentru ca aceiaşi gînd de propăşire a patriei, 1 Mai o însufleţită între reţ proces istoric. cate.
din strălucitele sale !zburzi. (Aplauze ţări. Prieteni şi neprieteni au urmărit colectivişti din toată ţara, muncitori cere pentru îmbunătăţirea g
puternice). cei dinţii cu dragoste, cei de-ai doi toate popoarele să facă prin munca lor din uzine şi fabrici, intelectuali, şi. că Sărbătorim acest 1 Mai în condi Gu prilejul zilei de t Alai, oamenii
lea cu nu mai puţin interes lucrările acest pămînt mereu mai luminos, pen aţi simţit marca forţă de neînvins pe 0 calităţii minereului. Mat g ţiile luptei însufleţite a oamenilor mun muncii din regiunea noastră, alături
însufleţiţi de entuziasmul victoriei, noastre şi rezonanţa lor puternică în tru ca imensele resurse ale ştiinţei şi care o reprezintă poporul nostru astfel o multe echipe printre care g cii de pretutindeni pentru salvgarda de întregul popor, îşi afirmă hotărîrea
am hotărât aci, tot în atmosferă săr opinia publică din multe ţări. întrunit, sub conducerea înţeleaptă a o cele conduse de minerii g rea păcii. In această luptă ţările lagă de a înunci cu şi mai mult entuziasm
bătorească şi sarcinile de îndeplinit tehiucii, ale geniului uman să nu slu partidului. (Aplauze puternice, îndelun rului socialist, in frunte cu Uniunea pentru consolidarea acestor succese, de
mai departe, şi mijloacele de consoli Au asistat, auzind totul şi văzînd a înfăptui măreţul program trasat de
dare a realizărilor obţinute, şi perpec- cu ochii cine sînt vorbitorii, mulţi zia jească nimicirii vieţii milioanelor de gi)- g Ioan M. Popa, loslf Moţ g Sovietică, depun eforiuri susţinute pen partid, programul desăvârşirii con
tivele celor ce vor urma. rişti străini. oameni şi distrugerii tezaurului de Să o spuneţi ca să o simtă şi să o g şi ioan Urzică, au reuşit g tru dezarmarea generală şi totală, pen strucţiei socialismului.
g ca in acest an să nu re- O tru rezolvarea paşnică a problemelor li
S-au perindat Ia această tribună pre I-am primit cu ospitalitate pentru a nepreţuit adunat de omenire de-a lun ţină minte şi copiii voştri ! (Aplauze). o buteze nici un vagonet de g tigioase. In total contrast cu această
şedinţi de gospodării colective, mai ne cunoaşte cu adevărat şi oamenii şi gul atîtor veacuri, ci progresului spre ° minereu pentru steril vizi- a poziţie, marile monopoluri, interesate
vechi şi mai noi, mecanizatori şi di faptele, ca să-şi dea seama de munca culmile cele mai înalte şi mereu mai Trăiască patria noastră, Republica în menţinerea unei atmosfere interna
rectori de gospodării agricole de sta t noastră paşnică creatoare, de tot ce înalte, ale civilizaţiei umane. (Aplau Populară Romînă! (Aplauze furtu bil. g ţionale încordate, în intensificarea
agronomi şi cercetători, reprezentanţi dorim să înălţăm aici, de tot ce voim ze puternice). noase, urale).
străluciţi ai intelectualităţii, activişti în viitor. (Aplauze). Această acţiune, cit Şt g cursei înarmărilor, pun obstacole în
de partid şi de stat. Această nobilă năzuinţă se află la Trăiască clasa muncitoare, ţărăni măsurile luate la intre- g calea tratativelor de la Geneva, în-
Sesiunea noastră a ‘fost închinată temelia muncii poporului nostru, a mea colectivistă, intelectualitatea, toţi prindere pentru îmbunată- g ceretnd pe toate căile să submineze lu
Opiniile şi propunerile făcute ne sînt unei măreţe victorii a poporului nos luptei sale, alături de celelalte ţări so firea calităţii minereului, o crările conferinlei. Cu profundă neli
de mare preţ pentru rezolvarea justă tru. Ea a fost cu putinţă numai prin cialiste, pentru pace trainică, pentru oamenii muncii constructori harnici ai au făcut ca in cele patru a nişte întreaga omenire a aflat că
şi eficace a marilor probleme ridicate munca încordată a organelor noastre luni ale anului In curs nu- g S.IJ.A. au reluat experienţele nucleare
de etapa actuală de dezvoltare a so de partid şi de sfat, a nenumăraţilor coexistenţă paşnică între toate statele socialismului 1 (Aplauze îndelungi, mai pe această cale să fie g in •atmosferă.
cietăţii noastre. lucrători de partid şi fără partid care lirale). livrate furnaliştilor din g
nu au cruţat nimic pentru a duce la lumii, pentru excluderea războiului din Superioritatea în raportul de forţe
Toţi vorbitorii, ca un singur glas, îndeplinire misiunile ce le-au fost în viaţa societăţii. (Aplauze puternice). Trăiască pacea şi socialismul! (A- pe arena internaţională este însă
au adus o înaltă preţuire şi o apro credinţate.
bare deplină politicii Partidului Munci Da ţi-mi voie, dragi tovarăşi, ca acum, plauze furtunoase, îndelung repetate. Hunedoara şi Călan mai <> de partea forţelor păcii. Unitatea ţă
toresc Romîn, Comitetului său Central, Sesiunea aceasta a fost şi ea o rilor socialiste, a partidelor comuniste
guvernului Republicii Populare Ro- sesiune de lucru, de mare folos prin Participanţii la sesiune, în picioare, mult de 1.300 tone metal g şi muncitoreşti, chezăşuieşte creşterea
mîiie. (Aplauze). contribuţia directă şi fără preţ a lu şi întărirea forţelor păcii, care vor şti
crătorilor din agricultură. Ea a pus ovaţionează inimile în şir). peste plan. g Ia caz de nevoie să zădărnicească în
Pentru partidul nostru şi conduce temelia şi a orînduit o nouă etapă a
rea sa nu există nimic mai scump decit muncii noastre, a tuturor. Ea ne cere -5 o
această preţuire a aleşilor şi trimişi noi eforturi. Nimeni dintre dv. nu-şi
lor poporului nostru muncitor, mărtu închipuie, fireşte, că de acum ne oOOOvX'C*OOOOOO OOOOOOOOOOo
rie a legăturii depline şi de nezdrun punem pe odihnă.
cinat între popor şi partid. (Aplauze
puternice). Hotărîrile ce vor fi adoptate de se
siune cer în continuare o muncă şi
Această preţuire i-a revenit partidu mai intensă, ale cărei roade vor fi
lui şi guvernului pentru devotamentul şi mai strălucite. In această muncă
t—si consecvenţa cu care slujesc neobo trebuie să se considere mobilizate mai
sit înflorirea economică şi culturală, departe masele muncitoare, organele de
bunăstarea poporului, viitorul său fe partid şi de stat, cu toţii laolaltă rîv-
ricit, triumful deplin al socialismului nind să-şi îmbunătăţească munca. In
şi comunismului spre ridicarea pe cea fiecare gospodărie colectivă şi de stat,
mai înaltă treaptă a patriei noastre în fiecare brigadă, să fie prezentă
socialiste. (Aplauze prelungite). chemarea partidului, sufletul său.
Partidul nu cunoaşte nepotrivire în Organelor locale ale puterii de stat,
tre vorbă şi faptă. Poporul nostru a sfaturilor populare le vor reveni prin
fost necontenit şi umilitor înşelat de hotărîrile acestei sesiuni, noi sarcini de
nesfârşita! şir de guverne care s-au mare răspundere. Ele vor avea de dez
perindat în trecut la cîrma ţării, şi ale bătut temeinic şi amănunţit toate
căror promisiuni se desfăceau în vînt, aceste hotârîri, luîndu-şi fiecare partea
uşoare, ca puful de păpădie. ce i se cuvine, cu gîndu! mereu treaz,
de a întări şi dezvolta gospodăriile
Partidul nostru, partid al clasei noastre colective, de a le asigura re
muncitoare, trup din trupul poporu colte tot mai bogate, de a realiza noi
lui, schimbă aidoma în faptă, fiecare şi noi progrese în toate sectoarele ac
l'terâ din programul său. El nu face tivităţii economice şi social-culttirale.
promisiuni ci planuri; el transformă
consecvent, an de an, în realitate vie, Oamenii muncii de la oraşe şi sate
visurile generaţiilor de oameni ai hum întîmpină ziua de 1 Alai, sărbătoarea
ei!, pentru care atâţia luptători şi-au muncii, cu succese remarcabile în toate
vărsat sîngefe. (Aplauze). ramurile economiei şi culturii.
Aţi văzut cu toţii aci, din tabloul Sîntem convinşi că eroica noastră
•âeţii din ţara noastră, întregit de clasă muncitoare, harnica ţărănime,
mărturiile vorbitorilor cum sub condu ^intelectualitatea, însufleţite de măreţul
cerea partidului, ţărănimea noastră program al desăvârşirii construcţiei so
colectivistă, într-un înălţător avînt al cialiste adoptat de Congresul al Ill-lca
muncii creatoare şi-a înmănunchiat tor al partidului, vor munci şi pe viitor
ţele, pe calea arătată de minunata noas cu entuziasm, perseverenţă, patriotism
tră clasă muncitoare, forţa conducă înflăcărat pentru realizarea planului de
toare a societăţii. şase ani, pentru continua dezvoltare a
H O T Ă R ÎR E
Sesiunea extraordinară a Marii Adunări Naţionale eon-
sacrată încheierii colectivizării agriculturii aprobă raportul
prezentat de Preşedintele Con siliultii de Stat. tovarăşul Gheor.
ghe Gheorghiu-Dej, în care se face un bilanţ cuprinzător al
strălucitelor victorii obţinute pe drumul construcţiei socialiste
şi se trasează satjcjflile ce stau în faţa întregului popor pen-
tru continua dpvoltafb a agri culturii socialiste,
Marea Adtmare NaţiOTiaiă consideră acest raport un în
dreptar pentru întreaga activi tâie viitoare a organelor centra-
Ie şi locale de stat, a organelor agricole şi a tuturor oameni-
lor muncii din agricultură.